Page 7 - 1876-02
P. 7

internaţionala.  Drepţii  acbeâ  pre  de  o  parte  Au-    Naplo,*  care  inainte  de  fusiune  erâ  organulu  de  diumetate  de  anu  din  partea  guvernului;  guvernula
           stri’a  va  cere  dela  guvernulu  turcescu  pedepsirea     căpetenia  alu  partitei  lui  Deâk,  depinge  dejâ  peri-    p6te ordină infientiarea scâlei comunali etc. . . .
                                                                  colulu  in  colorile  cele  mai  negre.  In  presâr’a  mor­  Cumu?  Inspectorulu  regescu  6re  a  cetitu  §-lu
           celoru  culpabili,  âra  pre  de  alta  parte  va  tramite
                                                                  ţii  lui  Deâk  aparii  in  acestu  diariu  unu  articlu  re-    acâst’a  alu  legei?  De  la  cetitu,  pentru-ce  n’a  in-
           si  dins’a  nai  de  resbelu  in  portulu  Clecu,  câ  se
                                                                  lativu  la  cârt’a  dualistica,  care  din  mai  multe  pun­  cunoscientiatu  pe  auctoritatea  confesiunale  compe­
           pună capetu acestoru violări.                          cte  de  vedere  merita  a  fi  cunoscutu  si  de  catra    tente?  —  Zelulu  de  a  cultivă  tempindu,  atatu  i-a
                 Diariulu  „N.  Fr.  Presse*  aduce  scirea  din    publiculu  romanu.  Spatiulu  inse  nu  ne  permitte,    fostu  de  mare,  de  n’a  potutu  aşteptă  nece  celu
           Constantinopole,  ca  marele  Mamudu  pasi’a  ar  fi    câ  se-lu  reproducemu  aici  in  totu  cuprinsulu  seu,    pucinu,  câ  se  se  premita  cele  trei  admoniţiuni  pre-
           dechiaratu,  ca  P6rt’a  voiesce  se  urmeze  consiliele     dâra  pentru  aceea  vomu  nisuf  a  face  unu  estrassu     vediute in lege?
                                                                  catu  se  p6te  de  fidelu  si  essentialu.  Ecca  deci  ce
           intieleple,  ce  i  le  da  poterile  amice,  inse  mai  inainte                                                   —    Se  închide  -una  scâla  confesiunale  âca
                                                                  dice numitulu diariu:
           de  t6te  trebue  se  scia  ce  i  se  propune.  Proiectulu                                                  numai  asiâ,  câ  in  tierile  asiatice,  fora  a  consideră
                                                                       „Ne  aflamu  in  ajunulu  unoru  dile  decidietbrie.    legea  in  vigâre,  fora  a  dice  celu  pucinu  auctoritatii
           lui  Audrâssy  ar  contienâ  principie  generali,  cari
                                                                  Nu  e  vorb’a  de  portfoiu  ministerialu,  de  vre  unu     competente:  „Iti  inchidemu  sc61’a.*  —  Invetia-
           mai  antaiu  ar  trebui  definite,  spre  a  evită,  ori  ce     principiu  sâu  de  vr’o  idea  vulgare,  ci  e  vorb’a  de     toriulu  a  deschisu  scâla  privata  in  alta  casa;  —
           dubietate si neintielegere.                            e s i s t i n t i ’ a   natiunei  si  a  statului.  Noi  am  pre-     âr’ bietulu poporu s’a inversiunatu pana la esacer-
                 Una  depesia  telegr.  din  Constantinopole  1  Febr.   vediutu  de  multu  aceste  dile  si  pentru  aceea  na­  bare,.............. pentru-ca voiesce a-si invetiâ copii
           spune,  ca  ambasadorulu  Austro-Ungariei  c.  Zichi,     ţiunea  a  grabitu  a  se  contopi  intr’o  singura  partita,    a  casa  in  limb’a  materna,  âr’  nu  in  alta  comuna  si
                                                                  spre  a-si  aperâ  dreptulu  si  interessele,  candu  austria-    in limb’a maghiara.
           informandu  pe  representantii  poteriloru  despre  mis-
                                                                  culu  va  cutediâ  a  i  le  contestă  ...  Si  pericululu
           Biunea  ce  are  dela  poterile  nordului,  a  comunicatu                                                          Ecca  una  mica  asemenare  cu  sârtea  raialeloru
                                                                  nu  ne  amenintia  astadi  numai  cu  cuvinte  g61e,  ci
            min.  de  eaterne  turcu  Raschid-pasia  propunerile  de    este  gafa  a  ne  complesî  cu  fapte.  Situatiunea  este     din  Hertiegovina!  Intr’aceea  din  partea  Vicaria­
                                                                                                                        tului  de  Hatiegu  facundu-se  remonstratiune  la  comi­
            reforma  decisse  prin  cointielegere  intre  poterile  de    critica,  pentru  ca  poporulu  e  seracu  si  statulu  ne-     tatu-,  Yice-Comitele,  la  acarui  ordine  s’a  inchisu
            nordu,  laSandu  copia  ministrului.  In  asemene  modu  si   potentiosu  pentru  lupt'a  cea  mare;  âra  din  afara     scâl’a,  cere  investigatiune  asupra  notariului  pentru
            cons.  Russiei  si  alu  Germaniei  -si  pliniră  missiunea     se  prevalesce  complicarea  cestiunei  orientali  asupr’a    atacarea  dreptului  privatu  si  închiderea  scâlei  cu
                                                                  monarchiei  intrege  si  pre  noi  ungurii  ne  atinge
            fiendu  spriginiti  si  de  celealalte  puteri  semnatari?.                                                 fortia............ Vorba se fia!
                                                                  asiâ  de  aprâpe,  câ  si  candu  cas’a  vecinului  se  in-
            Ministrulu  turcu  de  esterne  declara  contelui  Zichi,                                                         —  La  astufeliu  de  inconsecintie  duce  zelulu
                                                                  nâca  in  flacare.  Câstiunea  acâst’a  da  certei  nâstre
            ca  sperâdia  a  fi  in  stare  de  ai  comunica  respunsulu     cu  nemţii  austriaci  unu  caracteru  europeanu  si  mana    orbu, de a maghiarisâ iute si cu grab’a.
            Porţii preste pucine dile.                            ap’a  nu  pre  m6r’a  nâstra,  ci  pre  a  slaviloru  si  au-     In  opidulu  Hatiegu  e  scâla  elementaria  din
                 In  camer’a  din  Berlinu  se  discuta  asupra  unei   striaciloru,  pentru  ca  se  dice,  ca  pretensiunile  n6s-     vechime,  âr’  din  1871  s’a  transformata  âra  in  gra-

            novelle  la  legea  penale.  Scopulu  acestei  novelle     tre  collidu  cu  interessele  monarchiei,  ca  dualismulu    nitiarâsca,  e  organisata  câ  tote  scâlele  granitiaresoi
                                                                  e  perniciosu  si  este  de  doritu  restituirea  unitatii     după  modelulu  scâleloru  din  Elveti’a  si  Germani’a,
            este,  a  inaspri  pedepsele  si  mai  cu  seama  a  luă.                                                   provediuta  cu  tete  aparatele,  frecuentata  regulatu  ...
                                                                  monarchiei.  Nu  tarif’a  vamale  sâu  rebonificarea
            nesce  dispusetiuni  cu  totulu  draconice  contra  demo-                                                   cu unu cuventu sc61a de modelu in patri’a nâstra.
                                                                  darii  de  consumu,  si  cu  atatu  mai  pucinu  banc’a
            cratiloru  sociali  si  contra  preutiloru,  cari  prin     naţionale  formâza  obiectulu  certei  si  alu  neintielegerii,    —  Ce dice inspectorulu regescu Râtyi — maistrulu
            predicele loru agita contra statului.   Ambii acei    ci  scopulu  este:  umilirea  natiunei  unguresci.  Pentru    —  scoleloru  confesiunali?  Diosu  cu  ea!  ori  scola
            paragrafi,  cari  prescriu  pedepse  mai  aspre  pentru    aceea  vedemu,  ca  in  Yien’a  toti  sunt  uniţi  in  cu­  comunala  ori  nemicu!  ori  maghiarisare  ori  nice  una
            aceste  soiuri  respective  tagme  de  bmeni  fura  respinse.    gete  si  sentiri  contra  interesselorn  natiunei  maghiare.    cultura natiunale!
                                                                  Federalistii,  feudalii  ultramontani,  clubulu  progres-    La  provocarea  din  vâr’a  trecuta,  de  a  constitui
            Acesta  impregiurare  este  caracteristica,  pentru  ca
                                                                  sistiloru  si  chiaru  si  partit’a  constituţionale,  care  a     scaunu  scolasticu  pentru  scol’a  comunala  conformu
            prin  acea  respingere  s’a  datu  lui  Bismark  se  in-     acceptatu  dualismulu  si  a  creatu  constitutiunea  din   §-lui  117  din  lege,  Magistratulu  opidanu  a  respunsu
            tielâga,  ca  corpulu  legiuitoriu  nu  se  p6te  face  instru-    Decembre,  toti  aceştia  au  datu  man’a  cu  centralistii,    cu  intardiarea  indeplinirei  acelei  provocări.  —  In
            mentulu  toturoru  capricieloru  lui.  —  In  punctulu    cu  Schmerling  si  consocii  sei.  Ba  ce  e  si  mai    Novembre  trecutu  consiliulu  scolasticu  din  Deva,
            acest’a,  este  dâra  ministrulu  Tisza  mai  mare  si  câ    multu,  militarismulu  inca  lucra  din  respoteri  contr’a   din  nou  decide:  dechiararea  scâleloru  granitiaresci
            Bismark,  pentru  ca  ceat’a  mameluciloru  sei  este     nâstra.  Si  la  spatele  toturoru  acestor’a  sta  banc’a    din  Hatiegu  si  de  pre  totu  teritoriulu  comitatului
                                                                  naţionale  cu  interessele  sale  si  sta  ceafa  bancheri-    de  „scoli  comunali*  escrierea  concursului  pentru
            asiâ  de  bine  disciplinata,  incatu  nice-odata  nu  cu­
                                                                  loru,  burs’a  intrâga  si  industriaşii  cei  mari  .  .  .    invetiatori.
            teza a-i calcă vointi’a.                              Si  care  este  sprigiuulu  nostru  in  acesta  lupta?      Scâlele  granitiaresci  se  ataca  pentru-ca-su
                 Alegerile  de  senatori  in  Franci’a,  s’au  sever-
                                                                  Nesce  adresse  din  partea  jnredictiuniloru,  cari  au    scâle  de  modelu;  cea  confesiunala  din  Selasiu  pentru-ca
            situ  in  30  Ianuariu  a.  c.  si  se  dice,  ca  resultatulu     mare asemenare cu foculu de paie.         e: „zug-iskola."
            n’ar  fi  imbucuratoriu  pentru  guvernu.  Ce  e  dreptu    Si  cu  tâte  aceste  nemţii  vreau  se  fortieze  mi-     E c a p r o b l e m ’ a r e s o l v i t a ,   c a :   s c o p u l u
            firulu  electricu  aduse  scirea,  cumca  din  219  aleşi,    nisteriulu  lui  Auersperg,  câ  se-si  de  demissiunea,    | u n i c u ,   u l t i m u   s i   s u p r e m a   a l u   s c â l e l o r u
            130  sunt  candidaţi  de  ai  guvernului;  iDse  falsitatea   inse  nu  dâra  din  motivu,  fiindu  ca  acestu  cabinetu    c o m u n a l i   e   m a g h i   a r i s a r e a !
            acestei  sciri  officiale  se  vede  de  acolo,  ca  miniştrii     n’ar  fi  destulu  de  cerbicosu  facia  de  unguri,  ci  din     De  ar  fi  toti  inspectorii  şcolari  regesci  din
                                                                  causa  ca  e  creatur’a  lui  Andrâssy.  Se  dice,  ca
            Bufet  si  Dufaure  au  cadiutu  la  alegeri,  ceea  ce  va                                                  t6ta  Ungari’a,  totu  câ  Râtyi,  intr’o  buna-demanâfcia
                                                                  Schmerling  său  Herbst  voru  avâ  se  ajunga  apoi  la     numai  ne-am  deşteptă,  ca:  s’au  tiesutu  firele,  la
            se  dica,  ca  in  momentulu  candu  chiaru  miniştrii
                                                                  potere,  inse  noue  pucinu  ne  pasa,  pentru  ca  poterea    cari  nepoţii  lui  Arpâd  totu  urdiescu  de  10  secii,
            au  cadiutu,  atunci  de  buna  sama  au  trebuitu  se     nâstra jace in unirea nâstra si in dreptulu legalu.*  atunci  am  potâ  eschiamâ:  „Hungaria  non  fuit
            cada  si  partea  cea  mai  mare  a  candidatiloru  aceloru    Acâst’a  este  icân’a  ce  ni-o  presenta  „Peşti  N.“   sed est."
            miniştri.                                             despre  cârt’a  dualistica.  Dorerea  unguriloru  e  mare,    Scâlele  granitiaresci  se  sustienu  din  fondulu
                  F r a n c i ’ a   se  occupâ  pana  in  dominec’a  tre­  fiindu  ca  semtu  si  o  spunu  pre  facia,  ca  lupt’a  e     de  montoru  prefacutu  acumu  in  fondu  scolasticu;
            cuta  de  alegerile  in  Senatu  a  225  individi,  pelunga     grea  si  nepotendu  persiste  pana  la  finitu,  voru     fondulu  acâst’a  e  avere  privata  a  fostiloru  grani-
                                                                  trebui se succumbe.
            cei  75  aleşi  de  adunarea  naţionale  pe  viâtia,  cu                                                     t i a r i . . . ,   âr’,  dâca  scâlele  granitiaresci  sustienute
                                                                                                                         din  avere  privata  se  transforma  cu  forti’a  in  scâle
            cari  se  implinesce  numerulu  senatoriloru  de  300  inşi.
                                                                                                                         comunali  apoi  nime  se  nu  ne  infereze  de  esagerare,
            Pana  acum  resultatulu  alegeriloru  in  senatu  e  pre-
                                                                                 Noi si scotele comunali.                candu  ne  intrebamu,  ca  bre  „Transilvani’a  nu  e
            valentu  republicanu,  ca-ce  pelunga  cei  65  republi­
                                                                                         (Capetu.)                       Hertiegovin’a Turcului botezatu.*         ^
            cani  aleşi  de  adunarea  naţionale  intre  cei  75,  se
                                                                        Aprope  de  pâl’a  betranului  Retezatu  e  comuna
            mai  alesera  inca  acum  alţi  63  republicani  radicali,
                                                                   curatu  romana,  anume  Selasiulu  inferioru.  Aici  a
            15  alţii  de  ai  lui  Thiers,  4  in  Parisu  alţii  vro     fosta  scdla  confesiunala  unita  nu  intru  tâte  core-     JLegea €le eomerciu.
            130  după  consemnarea  regimelui  si  abia  8  bona-    spundietâria  cu  rigârea  legei,  dâr’  totuşi  pentru                   (Urmare).
            partisti,  asia  incatu  senatulu*  care  are  dreptulu  de    una  comuna  mica  câ  Selasiulu  destulatâria,  prove-    §  91.  Societatea  nu  devine  obligata  prin  ac­
            iniciativa  la  legile  organice  ale  statului,  consta  din     diuta  cu  tâte  aparatele  scolastece  necesarie,  frecuen-
                                                                   tata  bine  reu,  după  cumu  voiescu  deregutoriele     tele  uuui’a  dintre  associati,  dâca  acest’a  a  fostu
            vro  190  republicani  si  110  alte  fracţiune  si  opor­                                                   exclusu  de  dreptulu  representatiunei  (§  65.  4)  sân
                                                                   politice  se  fia  scâlele  confesiunali,  —  dâr’  totuşi
            tunişti,  prin  urmare  Gambetta  si  marele  Thiers,                                                        dâca  acâsta  autorisatinne  a  fostu  suspendata,  (§  66)
                                                                  frecuentata.
            republicanii  republicaniloru,  voru  avă  inlesnire  mare                                                   dâr’  numai  atunci,  dâca  acâsta  exclusiune  sâu  sus-
                                                                        Inspectorulu  regescu  in  primavâr’a  trecuta  a
            la  consolidarea  republicei  francese,  pentru  care  -si    datu  rotogolu-una  visita  prin  comitatu;  si  perirea     pensiune  era  publicata  in  tâta  regul’a,  conformu
            fermecara  si  program’a  inainte  de  alegeri.  Se  crede,   scâlei  confesiunali  din  Selasiu  s’a  si  decretatu.  —     dispositiuniloru  presentei  legi  in  privinti’a  stingerei
                                                                                                                         procuratiunei.
            ca  si  alegerile  la  camera  voru  rees>  republicane  in    Inspectorulu  regescu  a  recercatu  pe  Y.-Comite,  Vice-    §  92.  O  restrictiune  a  limiteloru  din  pote­
            cea  mai  mare  parte,  cu  t6tu  amesteculu  monarchi-     Comitele  pre  judele  cercualu,  judele  cercualu  pe
                                                                   notariulu  comunalu,  âr’  notariulu  ce  face?  Nice     rile  unui  associatu,  deferate  lui  spre  representarea
             stiloru  si  venatulu  bonapartistiloru.  Franci’a  apoi                                                    societăţii,  n’are  neci  unu  effectu  legalu  facie  cu
                                                                   mai  multu  nice  mai  pucinu,  far’  merge,  scâte  copii
            e  armata  pana  după  urechi  si  inca  totu  se  mai                                                       tertii.
                                                                   afara,  închide  scâl’a,  iea  chiai’a  la  sine,  adma,
             otielesce pentru revansu.                             nuandu  invetiatoriului  ordinea  dela  superiorii  sei,     §  93.  Dinaintea  tribunalialoru  societatea  se
                                                                   prin  care  scol’a  desu  amintita  se  numesce  „Zug    representa  legalu  de  ver-cari  dintre  associati  auto-
                                                                   iskola"  apoi  se  adauge:  Cine  nu  va  dâ  copilulu  la     risatu la acâst’a.
                          Doreri dualosttce.                       scâl’a  comunala  din  Selasiulu  superioru  va  fi  pedep-    Pentru  predarea  charthieloru  catra  societăţi  este
                  Temerea  unguriloru,  ca  nemţii  din  Vien’a  nu   situ aspru."                                       sufficientu  (deajunsu),  dâca  ele  s’au  predatu  unui’a
             se  voru  abate  dele  planulu  si  propusulu  loru,  de  a     §  15  din  Legea  scolastica  suna:  „Decumu-va     dintre associatii geranţi.
             nu  mai  face  naţiunii  maghiare  nice  o  concessiune,    auctoritatile  principali  ale  confesiuniloru  nu  voru     §  94.  Deferirea  sâu  revocarea  unei  procure
             devine  pre  di  ce  merge  totu  mai  mare  si  se  ma­  impleni  conditiunile  prescrise  in  §-ii  11,  12  si  13    se  opera  (face)  cu  effectu  legalu,  facia  cu  tertii,
             nifesta in termini ţotu mai espressi, Diariulu „Peşti  nice după a trei’a admoniţiune, data in eate una     din partea unui’a dintre associatii geranţi.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12