Page 8 - 1876-02
P. 8
§ 95. Creditări particulari ai unui’a dintre raţiunea său de fondurile societarie pentru scopurile Hontati diverse.
asaociati nu suntu autorisati a reclama pe sdm’a particulari;
loru cu scopu de conpensatiune, său de cautiona- 5. ddca ver-unulu dintre associati devine ne- — (Nix daitsch.) Tribunalulu regiu din Bra-
mentu, obiectele apartienetârie societăţii cu titlu de capabilu a efectua operaţiunile societăţii impuse siovu respinse mai deunadi o substernere stilisata
capitalu, nici creantiele său drepturile ei nici par lui, din caus’a unui morbu continuu sdu din alte in limb’a statului (maghiara) din motivu, ca advo-
tea associatului din averea sociala. Pentru aceşti cause. (Va urmâ). catuln partidei contrarie a cutediatu a observa in
creditori nu voru servi de obiectu de compensatiune limb’a germana pe acea substernere: „stimmt bei,*
sdu de cautionamentu de catu numai ceea ce asso- scrie „Tageblatt".
ciatulu are se reclame cu titlulu de interesse adu — ( A r m a t ' a R o m â n i e i . ) Despre numerulu armatei fixe a României luamu din bud-
de onorariu sdu de parte de profitu sdu ceea ce i getalu rectificativu pro 1876 urmatărieie date authentice: Administratiunea centrala a armatei romane
se va cuveni la licuidatiune. fixe consta din:
24 officieri, 30 amploiaţi civili, si are 17 caii sub diapositiune.
Prin aceste dispositiuni nu se alterdza inse
acele drepturi, asupr’a obiecteloru associatului apor- Pretoriulu generale alu principelui are • • • # i • 5 officieri — 5 caii
tate de dinsulu cu titlulu de misa sociala, cari 0- „ „ celu mare are . • • • • • • 22 , — 51 19
xistau deja pe tempulu aportarei. „ * a Artillerii „ • t • • • ■ 32 „ - 28 19
§ 96. Pe tempulu existentiei unei societăţi, n * a corpului de genie • • • • • • 17 , - 14 71
debitorii ei nu voru potd compensâ detoriele loru Justiti’a militaria are • v • • • • 10 , - 2 H
nici pe deplinu nici in parte prin creantiele loru Intendantia are • • • • • • 18 „ — 15 7)
catra membrii societăţii. După desfiiutiarea socie Gendarmeria consta din 2 escadroue si numera • • • 8 . 295fetiori— n
tăţii acdsta compensatiune va fi posibile, inse nu si din 2 compagnii cu . • • • • • • 8 „ 230 „ - n
mai, ddca la socotdl’a de desfacere creanti’a socie Infanteri’a consta din 8 regimente cu . 340 officieri 16 amploiaţi civili 8676 fetiori 72 caii
tăţii s’ar’ fi transferatu in possessiunea associatului Patru bataillone de venetori pedestri cu 88 71 4 19 19 2104 . 12 71
respectivu si numai pana la eoncurenti’a sumei, care Cavalleria (Roşiori) numera 2 regimente cu 63 n 4 11 71 1351 , 985 79
din acesta creantia ar’ fi trecutu asupra associatu Artilleria consta din 2 regimente cu . 80 19 — 71 71 1584 . H14 19
lui respectivu. si diu una coinpag. cu 3 pelotbne mese
riaşi technici de artillerie 381
Totu asemenea, candu creditoriulu societăţii va Corpulu de genia 1 bataillonn cu 24 ti 79 19 617 79 79
reclama creanti’a s’a dela societate, nu se va per Pontonnierii formddia 1 Comp. cu 4 n — 71 19 108 „ 3 19
—
71
mite compensatiunea intre creantiele particulari ale Trupele de administratiune constau din 35 officieri de administratiune. 19 „ 5 71
19
unui’a d’intre associati si intre creantiele, ce debi-
Una comp. meseriaşi cu . 4 officieri — amploiaţi civili, 200 fetiori — caii
torulu seu ar’ avd catra societate, afara numai, „ „ sanitaria cu 4 236
candu creauti’a associatului s’ar’ fi transferatu asu 19 — 19 11 19 19
„ escadrâna trupa de trena . 5 — 194 416
pra societăţii, 99 19 H 19
Flottil’a numera . . . . 20 99 — 19 7) 246 7) 19
§ 97. Candu societatea va da faliinentu, cre 69 17
Servitiulu sanitariu se provede prin . H 19 11 —
ditorii ei so voru satisface mai antaiu din averea Armat’a territoriala consta din dorobanţi, 71 79
sociala. \ . fl |
cari numera . . . . 395 35766 426 X
79 19 71 » 19
Creditorii societăţii se voru potb regresă in si diu calarasi (gendarmeria cercuale
casu de falimentu asupra averei particulari a asso- calare . . . . . . 127 11413 „ 11557
19 11 71 99
ciatiloru numai pentru acele lipse, cari voru remand Pompierii cu............................................ 56 1671 650
19 — 19 71 • 7)
neacoperite din averea sociala. In fine din 1 compagnia disciplinaria cu 3 __ f r j , 130 : , ■ « j n ]
99 » 7) 11 7)
Sc61e militari are Românie 4, adeca:
O a p u I V . D e s p r e d i s o l v e r e a s o c i e t ă ţ i i s i Se61’a pentru fii de militari in Iassi cu • 9 officieri 12 amploiaţi civili, 190 elevi;
d e s p r e e s i r e a m e m b r i l o r u . _ de infant. si cavalleria in Bucuresci cu • • • • 7 , 8 . 8 8
§ 98. Societatea se disâlve „ „ subofficieri in Bucuresci cu 3si unu numeru nefixatu de elevi, 71 71
1. prin declaratiunea de falimentu a socie ai scdla speciala de cavalleria cu 12 officieri 180 elevi.
tăţii ; Summ’a totala in tempu normalu: 1537 offic., 251 arnpl. civ., 65796 fetiori si 15510 cai.
2. prin mbrtea unui’a dintre associsti, ddca Aci vinu inca a se calcula militiele si gldtele, cu cari numerulu combatantiloru se duplica. —
contractulu societariu nu va dispune, câ societatea
se se continuă cu eredii defunctului; — (O ocupatiune nesanetâsa) Un diariu fran- Pretiurile piacei
3. prin declaratiunea de falimentu a uuui’a ceau s’a ostenitu a calcula, ca iatori’a lumei arata, in 4 Eebruariu 1876.
dintre associati, său prin perderea dreptului de ad- curnca 2540 imperati si regi au domnitu preste
ministratiune independenta a patrimoniului seu; 64 popâre. Din aceşti inonarchi se alungara 299 Mesura Speciea fructeloru Pretiulu
4. prin învoire reciproca; de pe tronu, 64 abdiaera, 20 se sinucisera, 11 fl. cr.
5. prin decisiunea judiciaria;. nebuniră, 100 cadiura in batalia, 123 cadiura in
6. prin împlinirea sorocului duratei ei, ddca prins6re, 25 suferira mârtea de martiru, 151 fura fruntea . 5 40
associatii nu voru continua societatea tacitu. In ucişi prin arme, 62 prin otrava, si 108 fura con- Granu midiulociu 5 20
acestu din urma casu societatea se va considera demnati la m6rte. Si „una atare meseria" obser- Mestecatu de diosu 4 90
30
4
dela împlinirea sorocului incold, câ o societate cu vddia „Sidele" cu o privire costiaia catra „Chisel- from6sa 3 40
durata nedeterminata; hurst,“ inca totu-si afla pretendenţi. Secara de midiulocu 3 30
7. prin împlinirea acelei conditiuni, de care — C a s i n ’ a d i n O o d l e a (Zeiden), tienfi in Ordiulu frumosu 4
era legata disolutiunea societăţii; 15 Ian. a. c. unu baiu, ca care fura invitaţi din de midiulocu 3 90
8. prin congediarea (prenunciarea) contractu t6te comunele districtului si luara parte in mare Ovosulu frumosu 2 40
de midiulocu
2
30
lui efeptuata din partea unui’a dintre associati, numeru, petrecundu cu t6ta cordialitatea provincia- Porumbi ilu 3 10
candu societatea era infiintiata cu durata nedeter listica spre multiumirea si a jocatoriloru si a privi- Meiu
minata. toriloru. Unu 6spe ne prov6ca, câ se i publicamu Hrişcă
Mazerea 8 69
O societate infiintiata pe durat’a vietiei se va referatulu resp., pe care „Kr. Ztg.“ ilu respinse. Lintea 11
considera câ o societate cu durata nedeterminata. Spaciulu diariului nostru inse nu ne drta alu mai w Paseolea .. 2 20
61
§ 99. Congediarea unei societăţi cu durata augusta decatu prin o scurta notitia, care in fine Sementia de inu 11 40
nederminata din partea unui’a dintre associati tre cuprinde si scandalâs’a portare a unoru vecini dela l Cartofi 1 52
buie — in lips’a unei conventiuni contrarie — ef- bai’a de cărbuni, cari mai anteiu dedera & abate { Carne de vita . 32
fectuata celu pucinu cu 6 luni înaintea finelui a- capel’a musicale si nepotendu, ei junii cutări veniră 1 Chilo „ de rimatoriu 42
„ de berbece
nului de operaţiune. apoi cu stible mari, cu cucim’a pre capu, altulu cu ^ ™ / Seu de vita prospetu
revolverulu incinsu in baiu si impedecara si pe 100ChlI
§ 100. Fia-care dintre associati va potd cere °i . . . topim .
dissolverea societăţii ioaintea terminului fixatu pen jocatori si pe petrecatori cu portare catu se pbte
tru durat’a ei si candu e vorb’a de societăţi cu du de scandalbsa, ceea ca prin atingerea acdsta inca CsEffSOTti©
rata nedererminata fara congediare prealabila, in- s’ar’ potd expia pentru alta data.
la bursa in 4 Februariu 1876 stă asia:
data candu adu ddca nu voru mai existe conditiu- (Pedepsa demna de faptu.) In 13 Ian. a.
1
nile essentiali, cu cari se formase societatea. Galbini imporatesci — — 5 fl. 40 /» or. v, a
c. d. presied. consiliului de miniştri L a s c a r u
Apreciarea, ddca se presenta asemene circum- C a t a r g ! u , candu intră, in curtea adunării depu- Napoleoni —* — — 9 , 18
stantie, se încrede liberei judecări a tribunalului. tatiloru fii impetitu cu unu bastonu de unu fostu Augaburg —■ — — 103 50
Tribunalulu va potd pronunciâ dissolverea so subprefectu Paraschivescu, — care destuitu si ce- Londonu — — — 114 45
cietăţii mai cu sdma: rendu funcţiune nu capatase —, inse fora urmare Imprumutulu naţionalii — 68 65
1. ddca ajungerea scopului societăţii devine grava, ca-ce ministrulu punendu man’a pe agressoru Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 73 70
0
nereahsabila prin circumstantie externe; la si tramisu la politia si in 14 fu si judecatu Obligaţiunile rurale ungare 75 50
2. ddca ver-unulu dintre associati va procede după misieii’a faptei si condamnatu de tribunalu la
cu rea credintia la gestiune sdu la darea contu- 5 ani inchisâre si 6 ani interdictiune ad. lipsire „ „ temesiano 74 75
riloru; de t6te drepturile politice si civili. Acum min. „ „ transilvane 74 75
3. ddca unulu dintre associati nu indeplinesce capeta adresse aderitdrie. „ „ croato-slav. 83
ver-una din obligaţiunile esenţiali impuse lui; Acţiunile bancei — — 878
4. ddca ver-unulu dintre associati abusa de . creditului — — 182
Eedactoru reapundietoriu si Editorii Editiunea: Cu tipariulu lui
Î A C O B U M U R E Ş I A N U , IOANE GOTT si fiiu HENKICU.