Page 9 - 1876-02
P. 9

rrjfl Q       (*  . O «1 »   • /.  r)
                                                                                                                                                           ft
                                                                                                                                                       i{
                           Gazet'a  ese  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                   8e prennmera la poştele o. si r.,   si pe 1&
                           Fdi'a,  candu  concedu  ajatdriale.  —  Pretiuiu:                                                     DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or
                                                                                                                                                                serie 6 cr.
                           pe 1 arm 10 fl., pe V» 3 fl. v. a. Tieri esteme 12 fl.                                                 Taoe’a timbrala a 30 cr. de fiacare pa
                           v. a» pe urm anu sdu 2Vs galbini mon. sunatdria.                                                                     blicare.
                                                                                                                                                       !J Hiitr
                    Ir. 8                                                   Braaiovn 10 Februariu 29 Iannariu                                                            1876.



                                                                       modulu  celu  mai  inversiunatu  si  brutale  ce  se  p6te    dile  in  septemana,  adestfânnse  manatu  in  continui­
                      Urlmriele iu Transilvani’a.                      cugeta  intr’unu  corpu  legislativu.  Partit’a  tirani-    tate  cate  3  si  4  septemani,  dra  cu  4  -si  lucră  pe

                      III.  Corpulu  legislativii  alu^Transilvaniei  (die-   loru  poporului  stete  invingat6re  si  votă  una  lege    sam’a  sa,  si  era  ferice  de  acelu  economu,  care  avea
                 t’a)  se  compunea  din  300  pana  in  320  de  membri,    urbariale,  care  va  remauea  pe  paginele  istoriei    fetiori  vigorosi,  câ  se-si  pdta  impartl  braciale  intre
                 in  sensulu  unei  legi,  care  inca  se  potd  numera  in*    Transilvane  adeverata  prostitutiune  pentru  corpulu   robia  si  intre  economi’a  propria.  Acele  mosidre
                 tre  cele  mai  absurde  din  lume.  Intre  acei  membri    seu  legislativu.  Gubernatorulu  com.  Iosifu  Teleki    tieranesci  i  se  parura  dietei  din  1846  prea  preste
                 vreo  290  inşi  era  aristocraţi,  mari  si  mici,  restulu    protestă  cu  tdta  energi’a  sa  in  contra  acelui  mon­  mesnra  mari,  de  si  vedea  bin8,  ca  inmultindu-se
                 din  classea  burgesiei  (mai  toti  sasi),  dra  classea  cea    stru  de  urbariu;  com.  Dom.  Teleki  cu  minoritatea    familiile  cultivatoriloru,  totu  boierii  impartiea  ses-
                 mai  numerdsa  nu  era  representata  prin  nimeni,  afara   detera  votu  separatu;  ministeriulu  imperiale  se  op-    siunile colonicali mai mari in cate ddue si trei
                                                                                                                             I           I Qioo    jjă Q jpn Ui (J JJ.i> jţTL.ţ/*,*) ii i u i
                 ddca  vei  dice,  ca  pe  aceea  e  representâ  uniculu    puso;  ddra  partit’a  ce  se  numiea  conservativa,  con­  parti,  apoi  totuşi  storcea  robia  de  cate  2  dile  in
                 omu,  episcopulu  romanescu  dela  Blasiu.  Se  nu  te    dusa  de  Iosika,  induplecă  pe  imperatulu  celu  bunu    septemana  după  fia-care  parte.  Asia  ddra  diet’a
                 miri  dâra,  ca  diet’a  din  1837  tienuta  in  Sibiiu    si  nepotintiosu,  câ  se-i  dd  sancţiunea  sa  in  31    spre  a  răpi  pamentu  catu  se  pdte  mai  multu  dela
                 perdii  tempulu  cu  mulţime  de  alte  secaturi,  dra    Octobre  1847.  Punerea  in  activitate,  executarea    poporu,  dise  cu  adeveratu,  ca  iea  de  temelia  con-
                 pentru  poporu  nu  facil  nimicu.  Ă  urmatu  diet’a    acelei  legi  barbare  era  se  se  si  incdpa  din  Martiu    scriptiunea  si  elassifleatiunea  buna  rea,  dela  1819
                 cea  lunga  din  a.  1842—3,  faimâsa  pentru  atten-    1848,  de  si  executorii  sei  potd  se  prevddia,  ca  la    pana  20,  si  asia  imparti  totu  territoriulu  Transil­
                 tatulu  comissu  asupra  limbei  romanesci.  Acesteia    acelu  attentatu  poporulu  romanescu  si  ungurescu    vaniei  după  calitatea  sa  in  patru  classe:  ddra  apoi
                 ’i  veniră  nisce  t6ne,  câ  se  permitta  nenobililoru    era  se  respuudia  cu  versari  de  sânge  din  cele  mai    intr’unu  resufletu  micsioră  sessiunile  Colonicali  (io-
                 cumpărarea  de  proprietăţi  immobili.  Atata,  si  mai    crunte.  Curatu  le  dise  com.  Dom.  Teleki:  Cu  pre­  bagesci) precum urmddia.
                 multu  nimicu.  Aceşti  ardeleni  pre  catu  de  egoişti,    texte  si  ficţiuni  de  nimicu  voiţi  se  spoliaţi  pe  po­  Iobagiloru  se  li  se  lase  in  proportiunea  intin-
                 pre  atatu  de  prosti  si  cerbicosi,  nu  invetiasera  ni­  poru  de  partea  diumetate  a  pamentului,  pe  care-lu    derei hotarului fia-carei comune:
                 micu  nici  după  a  d6u’a  revolutiune  a  Franciei    cultiva  elu  din  tempnri  străvechi*.  Nu  va  merge,                                 Agrii Fenatie
                                                                                                                                 In regiunile  de classea I numai cate 4—10 jug.   2—4.
                 (1830).                                               veţi  plat!  fdrte  scumpu  attentatulu  vostru.  Ddra
                                                                                                                                 » Hjl> •   i) » II >i »         6—12  ,,   2 5.
                      Ddra  curtea  imperiala  din  Yien’a,  care  avendu   boierii  numiţi  conservativi,  6meni  fdrte  ruginiţi  in     In classea  III et IV numai cate 7—14   „   4—6.
                 t6te  firele  in  man’a  sa,  sciea  ca  Europ’a  intrdga    ideile  loru,  cumu  se  sciea  linguşi  fdrte  bine  pe     Pentru  casa, curte si gradina se   li   se lase
                 stă,,  intocma  câ  si  astadi,  pe  unu  vulcanu  cu  cra­  langa  curtea  imperiala,  calculă  altumentrea  dicundu:   drasi numai  cate 400 stanjini patrati   de  Yien’a,
                 tere  multe,  se  vedih  âra-ai  necessitata  a  lua  ea  in-    Poporulu  se  afla  in  lips’a  armeloru  de  focu,  dra    ceea  ce  minoritatea  dietei  află  cu  totu  dreptulu,
                 sasi  initiativ’a,  câ  si  in  secululu  trecutu.  Cabine-    noi  avemu  mii  de  pusei,  săbii  si  pistdle  in  curţile    ca  este  neasemenatu  mai  pucinu  decatu  ei  trebuesce
                 tulu  storsese  dela  diet’a  din  1842  alegerea  unei    ndstre.  Preste  aedsta,  noi  totu-deauna  ne  arataramu   unui  economu  satdnu,  câ  se-si  asiedie  cas’a,  siur’a,
                 comissiuni  urbariale,  sdu  cumu  se  numiea  pe  aici    leali  si  supusi  catra  dinastia,  care  se  ldgana  in    grasdulu,  cotetie,  se-i  remana  locu  de  curte,  unde
                 in  stilulu  officiale,  deputatio  regnicolaris,  însărci­  credintia,  ca  numai  prin  noi  p6te  se  tiena  Tran­  se-si  pună  stogulu  de  bucate  si  claile  de  fenu,  locu
                 nata  cu  elaborarea  unui  proiecta  regulatoriu  de  re-   silvanii.  Pentru-ca  in  casulu,  candu  s’ar’  r  escola    de gradina cu legume si de pometu.
                 latiunile  urbariali,  apoi  stete  de  capulu  aceleia,  câ    vlachii,  noi  amu  preparatu  de  multu  pe  curtea  im­  Totu  prisosulu  agriloru  si  alu  fenatieloru  cate
                 se  nu  tandaldsca.  In  fine  comissiunea  -ai  presentâ    periala,  câ  se  crdda  tare  si  virtosu,  ca  orice  rebel-    se  aflâ  in  manile  poporului,  se  decise  câ  se  trdea
                 operatulu  seu  in  a.  1845.  Atunci  imperatulu  Fer-    liune  a  acestui  poporu  va  fi  inscenata  numai  de  ca­  in proprietatea nemesiloru.
                 dinandu  prin  rescriptulu  seu  din  14  Dec.  1845    tra  Russi’a,  câ  si  buna-dra  a  lui  Ipsilanti  si  Tu-     Cantitatile  de  pamentu  specificate  mai  in  susu
                 nr.  2230—962  denumi  acolo  in  Yien’a  o  comis-    doru  contra  turciloru.  Asia  imperatulu  se  va  iuvol    fusera  baptisate  de  sessiuni  intregi.  La  loculu  a-
                 siune  a  sa,  compusa  din  delegaţi  de  ai  cancellariei    usioru,  câ  in  casu  de  strimtdre  se  ne  trimită  re­  cesta  trebue  se  observamu,  ca  după  urbariulu  Un­
                 ardelene  si  ai  celei  ungurene  sub  presiedinti'a  ba­  gimentele  sale  spre  apararea  ndstra  si  sfarmarea    gariei  introdusu  cu  10  ani  mai  inainte,  sessiunea
                 ronului  S a m u i l u   I o s i k a ,   carele  totu  in  acelu   vlachiloru  *).  încrederea  partitei  ruginite  in  aju-    intrdga  este  aprdpe  de  patru  ori  mai  mare  decatu
                 auu  se  făcuse  cancellariu  iu  loculu  betranului   A l e ­  toriulu  imperatului  era  atatu  de  mare,  in  catu  mai    era  se  fia  sessiunile  iobagesci  in  Transilvani’a,  ddca
                 x i e   N o   p  c e   a.  Imperatulu  declarase  cestiunea  de   mulţi  deputaţi  si  regalisti  strigară  in  dieta,  ca  nu    s’ar’  fi  infiintiatu  acestu  urbariu  fatale.  Pentru
                 fdrte  urgenta,  ddra  pe  comissiune  nu  o  dorea  ca­  trebue  nici  nnu  urbariu,  nici  o  usiorare,  ca  popo­  acele  mosii6re  iobagii  era  obligaţi  se  faca  52  dile
                 pulu  de  urgenti’a  lui,  pentru-ca  era  capete  tari  si    rului  ei  merge  bine  destulu.  Unu  aristocratu  rogă    cu  vite  de  jugu  sdu  104  cu  palm’a.  In  casu  caudu
                 gr6se  intre  membrii  sei.  Imperatulu  o  mai  imbold!    pe  dieta,  câ  se  nu-si  faca  de  capu  cu  prea  mult’a    colonulu  nu  s’ar’  ajunge  cu  atata  locu,  se  id  dela
                 prin  altu  rescriptu  din  22  Febr.  1846  nr.  347—    mila  de  poporu.  Alţii  drasi  sbierâ:  cu  catu  veţi    boieriu  pre  langa  invoidla,  in  arenda,  chiria,  sdu
                  154.  Nici  ca  ’ia  pasatu.  —  Intr’aceea  sparse  câ  din    laşa  mai  multu  pamentu  pe  manile  tieraniloru,  cu    in parte.
                 ehiaru-seninu  revolutiunea  aristocraţiei  din  G-aliti’a.   atata  va  sc6te  ndmtiulu  contributiune  mai  mare.     In  acelasiu  urbariu  dileriloru  (Inquilini)  li  se
                 Nu  se  mai  scie  cui  ii  plesnise  prin  capu,  câ  se  producă   Lasati  pamentulu  in  possessiunea  ndstra,  pentru  câ   dau  numai  cei  400  stanjini  □  cu  cascidr’a  si  altu
                 intre  maltrataţii  ruteni  contrarevolutiune  si  se  pună   ndmtiulu se nu-lu pdta supune la dări.         nimicu,  dra  pentru  atata  se  faca  18  dile  de  lucru
                 pretiu  pe  capetele  boieriloru  rebelii.  Atunci  se  ve-     Intru  adeveru  asia  s’a  si  intemplatu.  Cu  tdte   pe  anu.  Scopulu  era  pe  facia:  de  a  crea  unu  pro-
                  diura  ruteni  aducundu  cu  sacii  capete  de  nobili,    falsificările  conscriptiuniloru  din  1820;  cu  t6ta  ra­  letariatu  catu  se  p6te  mai  numerosu,  pentru  câ  se
                 anume  si  la  colonelulu  magbiaru  Benedek,  care  co­  pacitatea  exercitata  de  atunci  inedee,  totuşi  pana    aiba  cine  cultiva  dominiale  boieresci  fara  nici  o
                  mandă  intr’o  regiune  a  Gfalitiei,  si  luandu-si  cate    in  a*  1846/7  mai  era  in  Transilvani’a  unu  numeru    plata,  si  apoi  aceiaşi  proletari  lipsiţi  de  orice  avere,
                  10  fl.  remuneratiune  de  fia-care  capu.  Acumu  o-    considerabile  de  locuitori  tierani,  cari  avea  iu  ma­  se  fia  siliţi  a-si  cumpără  mamalig’a  totu  dela  boieriu;
                  peratulu  comissiunei  urbariale  din  Yien’a  se  termină   nile  loru  cate  20—30  pana  la  40  de  juguri  sdu    d6ra  pe  bani?  De  unde?  Nu  pe  bani,  ci  pe  munca
                  f6rte  iute,  si  in  28  Iuliu  1846  adeca  tocma  pre    falei  de  Ardealu  (de  cate  1600  stanjini  patrati  de    indiecita.
                  candu  curgea  mai  multu  sânge  in  G-aliti’a,  se  trans­  Yien’a);  in  totu  casulu  maioritatea  iobagiloru  nu­  Asia  numiţii  subinquilini,  cari  se  numiea  săr­
                  puse la cabinetu.                                     miţi  si  coloni  possedea  dela  10  pana  la  20  de  ju­  manii  in  batjocura  lipituri,  siedietori  pe  la  cate  unu
                       Iu  1847  se  deschise  alta  dieta  in  Transilva­  guri,  agrii  si  fenatie,  pamentu  bunu,  dra  in  unele    iobagiu,  fusera  obligaţi  a  face  cate  6  dile  pe  anu
                  nia,  la  care  se  transmisse  numitulu  operatu  spre    tienuturi  si  mai  multu.  Yedeai  in  cele  mai  multe    — boieriului, nu iobagiului.
                  luare  in  consideratinne.  Scenele  terribili  din  veci-    comune  rurali  destui  economi  cu  cate  optu  boi  buni,    Iu  acelasiu  urbariu  se  mai  luara  si  alte  me­
                  n’a  Galitia  implusera  de  spaima  mare  pe  una  parte   cate  2  cara  si  2  aratre,  asia,  ca  cu  4*  boi  se  află     suri  pentru  locuri  de  pasiune,  paduritu,  taiatu  de
                  de  privilegiaţi  ardeleni;  maioritatea  inse  nu  voiea    mai totu-deauna in robot’a boierdsca, cate 2—3  trestbia  a.  a.;  asemenea  se  regulă  si  cestiunea  asia
                  se  scia  nici  acuma  de  nici  o  usiorare  a  poporului                                                   numiteloru  drepturi  regali,  precum  carciumaritulu,
                                                                             *)  Din  aedsta  causa  -mi  disese  com.  Ios.  Ke-
                  cultivatoriu,  ba  inca  cerea  asupra  lui  mesuri  si  mai                                                 fertulu  de  vinarsu  si  bere,  macelaritu,  moraritu,
                                                                        mdny  in  confidentia  asupra  cinei,  candu  cu  aduna­
                  tiranice,  lucru  ce  nu  s’ar’  potd  crede,  ddca  nu  l’ai                                                deschidere  de  boite,  venatu,  ghindaritu,  pescaritu,
                                                                        rea  reuniunei  acientifice  la  Cincu-mare:  „In  tem­
                  află  negru  pe  albu  in  actele  si  desbaterile  acelei     pulu  de  facia  (1846—7)  voi  stati  fdrte  reu  la  curtea    paseritu,  tienere  de  terguri,  mai  t6te  inse  cu  rara
                  diete,  Lupt’a  intre  cele  d6ue  partite  a  decursu  in imperiala etc,“                                   perfidia, totu numai in folosulu classei privilegiate
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14