Page 10 - 1876-03
P. 10

p6rta  unu  timbru  si  mai  officiosu,  nu-si  face  inca   si  binele  statului  si  crede,  ca  va  si  ajunge  de  si-   Hertiegovina  au  publicaţii  o  proclamatiune,  din
                  mari  sperantie;  elu  se  teme,  ca  neamtiulu  va  pă­  guru  acestu  scopu.  —  Din  t 6te  aceste  s’ar’  potd  care estragemu urmatdriele:
                  căli  si  de  asta-data  pe  unguru,  pentru  aceea  ame-   conchide  cu  multa  probabilitate,  ca  n 6u’a  impaca-   „Din  t6te  aceste  propuneri  de  reforme  noi  nu
                  nintia  catu  p 6te  si  dice,  ca  ce  a  fostu  verde  s’a   tiune  dualistica  este  dejâ  asecurata,  bă  ddca  amu   potemu  se  alegemu  nimicu,  pentru  ca  suntu  nerea-
                  uscatu  si  ce  a  fostu  dulce  s’a  mancatu.  —  Nu   potd  fi  mai  optimişti  in  acestu  respectu,  amu  potd   lisabile  pentru  noi.  Ceea  ce  dorimu  noi  este:  li­
                  preste  multu  vomu  vedd  deci,  ce  va  mai  esf  si  din   dice,  ca  noulu  pactu  este  dejâ  că  si  inchiatu;  inse   bertate  adeverata,  perfecta  si  garantata  de  t 6te  po­
                  acesta framentatura dualistica.                        pre  langa  t 6te  aceste,  avendu  in  vedere  de  o  parte   terile  europene.  Ddca  aedsta  libertate  nu  ni  se  va
                       —  Oamer’a  din  Budapest’a  se  afla  in  activitate,   pretensiunile  cele  mari  ale  unguriloru,  dra  de  alta   da,  atunci  trebue  se  cautamu  numai  in  mormentu
                  cu  t6te  ca  unii  dintre  miniştri  se  afla  in  Yien’a  la   parte  propusulu  fîrmu  alu  nemtiloru,  de  a  nu  face   unu  locu  mai  fericitu.  Deci  repetimu,  ca  numai
                  desbateri  dualistice.  Inca  in  septeman’a  trecuta  s’a   mari  concessiuni,  prea  usioru  se  p 6te  intemplâ,  că  libertatea  adeverata  ne  pdte  desarmâ.  Inse  spre  a
                  primitu  spre  desbatere  speciale  proiectulu  de  lege   de  adi  pana  mane  lucrurile  se  iâ  o  forma  mai  se-   ne  nimici  se  receru  multu  mai  multe  arme,  de  cate
                  despre  n6u’a  ordine  cambiale.  Va  se  dica,  camer’a   ri6sa  si  pe  devină  acute  pana  la  erumpere.  Pentru   au  osmanii.  Noi  trebue  se  continuamu  lupt’a,  se
                  p6te  se  funcţioneze,  de 6race  pana  va  desbate  si   aceea  este  bine,  că  se  nu  precipitamu  cu  combina-   luptamu  si  se  invingemu;  altmintrea  nu  ne  potemu
                  deliberâ  acestu  proiectu  de  lege  n’are  trebuintia   tiunile, ci se lasamu curau liberu evenimenteloru.  liniscf,  decatu  prin  ajungerea  la  o  independintia  că
                  neaperata  de  alţi  miniştri,  afara  de  ministrulu  jus­  Dilele  trecute  au  fostu  chiamati  la  Vien’a  a-   a  Muntenegrului.  —  Noi  speramu  si  asteptamu,  ba
                  tiţiei.  Acesta  lege  se  va  votâ  fora  dificultăţi,  de-   tatu  comandantele  generalu  din  Dalmati’a  Rodiei,   ne  place  a  ne  consideră  chiaru  asecurati,  că  Rus-
                  drace  vechi’a  ordine  cambiale,  ce  esiste  in  Ungari’a   catu  si  celu  din  Oroati’a  Moliuari,  spre  a  primi  in   si’a  cea  poternica  si  glori 6sa  se  se  ivdsca  că  Mes-
                  dela 1840 inc6ce, ruginise cu totulu.                  persdna  istructiunile  necessarie  cu  privire  la  atitu­  sia  libertăţii  slave-serbesci.  Russi’a  ni-a  datu  bani
                       Intre  proiectele  de  legi,  ce  se  voru  mai  pre-   dinea  ce  au  se  observe  facia  de  totu  ce  sta  in  le­  pentru  baserice  si  sc61e,  ea  ne  va  da  si  liberatatea.
                  sentăi  camerei  in  dilele  prossime,  suntu  de  insem-   gătură  cu  insurrectiunea  din  Turci'a.  —  Generalulu   Nu  ceremu  deci  alfa,  decatu  independintia  perfecta
                  natu:  proiectulu  de  lege  despre  cununi’a  civile,   Rodiei,  care  este  gubernatoru  in  Dalmati’a,  ar’  fi   sdu  m 6rte!  Acdsta  dechiaratiune  o  subscriemu  cu
                  celu  despre  sect’a  nazareniloru,  apoi  despre  limb’a   insarcinatu  intre  altele  si  cu  missiunea,  de  a  merge   sângele  nostru  si  nu  voimu  se  mai  audimu  de  nice
                  ce  este  a  se  folosi  la  judecătorie  si  despre  clădirea   la  Cetinea  la  principele  Muntenegrului,  spre  a-lu   o propunere de pace.*
                  liniei ferate Brasiovu—Predealu.                      indupleca,  că  se-si  pună  tdta  influinti’a  sa  morale   Diariului  anglesu  „Times*  inca  i  se  telegra­
                       In  siedinti’a  din  4  Marte  a  camerei  unguresci   intru  pacificarea  insurgentiloru.  Pentru  aceea  din­  fia,  ca  capii  revolutiunei  din  Bosni’a  inca  ar’  fi
                  s’a  adressatu  ministrului  presiedinte  o  interpella-   sulu,  indata  ce  s’a  intorsu  din  Vien’a  au  imparte-   procesau  totu  asia,  si  anume  ar’  fi  facutu  unu  ma-
                  tiune  din  parte  deputatului  nationalu  serbu  Mihaiu   situ  subalterniloru  sei  instrucţiunile  necesearie  si   nifestu  catra  insurgenţii  din  Hertiegovin’a,  unde
                  P  o  1  i  t  u,  pre  care  cu  atatu  mai  vertosu  nu  o  potemu   apoi  insocitu  de  generalulu  Ivanoviciu,  care  este   dicu,  ca  nu  se  voru  dimitte  la  nice  uuu  feliu  de
                 trece  cu  vederea,  cu  catu  ca  are  de  obiectu  resc  6-  comandantele  fortaretiei  Ragusa,  a  plecatu  catra   negotiatiuni cu turcii.
                 l’a  din  provinciele  turcesci  si  amesteculu  austro-   Bocc’a  de  Cattaro,  si  de  acolo  la  Citinea,  unde  pr.   — Depesi telegrafice anuncia de la R o m a
                 magbiaru  in  acesta  rescdla.  Interpellantele  -si  tiene   Nichita  ei  apromise  a  ajuta  la  liniscirea  insurgen­  6.   Martie,  ca  la  deschiderea  parlamentului  regele
                 de  detorintia  a  presupune,  ca  not’a  de  reforme  a   tiloru.                                            in  cuventulu  de  tronu  accentuâ,  ca  relatiunile  in­
                 lui  Andrâssy  s’a  facutu  si  cu  consentiementulu  gu­    Scirile  ce  sosescu  din  Serbi’a  sunt  care  de   terne  suntu  bune,  si  cele  cu  poterile  externe  preste
                 vernului  ungurescu.  Prin  acdsta  nota  s’a  facutu   care  mai  grave  si  mai  neliniscitdrie.  Asiâ  o  depesia   totu  amicabile;  —  prenuncia  propunerea  tratalului
                 primulu  pasu  alu  interventiunii  si  alu  duoilea  pasu   dela  Semlinu  cu  dat’a  3  Marte  dice,  ca  in  Craguie-   cu  Austria  si  a  proiectului  pentru  cumpărarea  lini-
                 se  va  face,  precum  se  p 6te  observă  din  foile  gu-  vatiu,  a  dou’a  capitale  a  Serbiei,  ar  fi  eruptu  o   eloru  ferate  ale  tierii,  proiectele  respective  finan-
                 guvernamentali,  indata  ce  Serbi’a  ar’  prinde  arm’a   revolta,  care  s’ar  fi  latitu  si  pre  unele  sate  din   tiari  si  totuşi  spera,  ca  bugetulu  se  va  ecuilibra
                 intru  ajutoriulu  crestiniloru  maltrataţi.  Inse  ce  in­  giuru  si  care  ar  fi  avutu  de  scopu  a  detronâ  pe   fora  urcarea  contributiunei;  spera  a  se  propune
                 teresau  are  Ungari’a  de  a  se  amestecă  in  acdsta   principele  Milanu  si  a  proclamă  republic’».  Acdsta   ndue  tractate  comerciali  cu  tratate  de  vama  revi-
                 causa?  Ce  are  dins’a  de  acolo,  ca  impinsa  de  alte   revolta,  care  de  altmintrelea  s’a  potolitu  numai  cu   date,  sustienendu  -  se  principiale  libertăţii  co­
                 poteri  va  sc 6te  cu  manile  sale  castanele  din  focu   pucina  versare  de  sânge,  este  cea  mai  invederata   merciale  cu  inaintarea  interesseloru  Italiei;  consta-
                 in  loculu  Turciei  ?  Si  in  fine  ce  dauna  va  sufferf   proba  despre  mancarimea  de  resbelu  a  Serbiloru.   tddia  progressulu  in  armata  si  necessitatea  de  a  se
                 Ungari’a  atunci,  candu  pe  pamentulu  bosniaciloru   De’r  cumca  pana  in  fine  Serbi’a  totu  va  porni  res­  ingrigi  si  de  marina,  Regele  avii  norocirea  a  primi
                 se  va  redică  unu  stătu  crestinu  in  loculu  pasiaiicu-   belu  contra  Turciei  se  vede  si  de  acolo,  ca  pre-   că  6spe  pe  imperatulu  Austriei  si  pe  alu  Germa­
                 lui  si  candu  Serbi’a  s’ar’  eliberă  de  suzeranitatea   candu  pre  de  o  parte  guvernulu  din  Belgradu  vrâ   niei  si  Italia  privi  aceasta  că  constalare  de  bunele
                 turcdsca?  —  După  ce  dlu  Politu  -si  motivdza  in-   se  asecure  lumea  despre  intentiunile  sale  de  a   relaiuni  internaţionali;  Italia  participa  la  pertrac­
                 terpellatiunea  in  sensulu  acest’a,  intrdba  apoi  pre   mantiend  pacea,  pre  atunci  totu  acelu  guvernu   tările  poteriloru  pentru  restabilirea  păcii  in  Orientu
                 dlu  primu  ministru,  ca  luat’o  guvernulu  maghiaru   tramite  comissiuni  de  officieri  prin  Bassarabi’a,  că   si  regele  spera,  ca  esecutandu-se  reformele  promise
                 parte  la  not’a  lui  Andrâssy  si  intru  catu  aprbba   se  cumpere  800  de  cai,  si  apoi  totu  acestu  guvernu   voru  pacifica  provinciele  insurgente,  caroru  li  se
                 elu  principiulu  de  amestecu  in  afacerile  interne  ale   a  mai  comandatu  in  strainetate   100  de  mii  de  pregatesce unu viitoriu mai bunu.
                 Turciei,  care  principiu  se  cuprinde  in  desu  numit’a   opinci,  60  de  mii  de  mantile  si  vr’o  50  de  mii
                 nota?  Mai  departe  intreba,  ca  ce  positiune  va  luă   de  corturi  precum  si  4  baterie  de  tunuri  sistemulu
                 guvernulu  maghiaru  in  acelu  casu,  candu  pacifica-   lui  Krupp.  In  fine  totu  guvernulu  iubitoriu  de    Adunarea generale a Societăţii
                                                                                                                                                  geografice
                 tiunea  nu  va  succede,  ci  revolt’a  va  luă  dimensiuni   pace  alu  Serbiei  negotiaza  in  piati’a  Amsterdamului
                 mai  mari  prin  eventual’a  intrevenire  din  partea   pentru  contractarea  unui  imprumutu.  Aceste  pre­          din Bucuresci tienuta la 1/13 Febr. a. c. la 8
                                                                                                                                     ora ser’a in sal’a universităţii sub presidiulu M.
                 Serbiei  ?  —  In  fine  interpellantele  ar’  dori  se  scia,   gătiri,  deşi  Se  păru  a  fi  cam  tardie,  totuşi  nu  do-
                                                                                                                                            Salle Domnitoriului C a r l u  I.
                 ddca  guvernulu  austromaghiaru  a  luatu  vre-o  dis-   vedescu  intentiuni  de  pace,  ci  din  contra  traddza
                                                                                                                                    La  dechiderea  siedentiei  fiindu  57  membri
                 positiune,  spre  a  tramite  inapoi  pe  insurgenţii  re­  cea mai firma vointia, de a se încurcă in resbelu.
                                                                                                                               presenti,  s’a  cetitu  darea  de  sema  despre  lucrările
                 fugiaţi  pe  territoriulu  austro-maghiaru.  —  La  a-      Ce  e  dreptu,  diurnalele  ce  pretindu  a  fi  bine   consiliului  si  officiului  de  la  înfiinţarea  societatei
                 ceste  intrebari  va  avd  d-lu  Tisza  se  respunda  in   informate  sustienu,  ca  nu  numai  insurgenţii,  ci  si   si  pana  asta-di,  in  care  se  contienea  propunerea  de
                 dilele  cele  mai  de  aprdpe.  Si  acestu  respunsu  nu   guvernele  din  Cetinea  si  Belgradu  primescu  necon­  a  se  alege  mai  multe  comissiuni  pentru  luarea
                 -Iu  asteptamu  tocmai  cu  asiâ  mare  neastemperu,   tenite  provocări  dela  Vien’a  si  Petruburg,  că  se  pună   socoteleloru  pe  1875,  pentru  cercetarea  budgetului
                                                                                                                               pe  1876,  precum  si  pentru  essaminariea  lucrariloru
                 pentru  ca  scimu,  ca  d-lu  Tisza  p 6te  se  fia  omu  capetu  dusmanieloru  in  urm’a  apromissiuniloru  sul­  sciintifice cari sau comunicatu societăţii.
                 mare  si  tare  in  Budapest’a,  inse  in  caus’a  orien­  tanului,  cari  s’au  si  ordonatu  a  se  esecutâ  si  cari
                                                                                                                                    După   propunerea  d-lui   vice-presidinte,  A.
                 tale  dinsulu  este  si  remane  numai  a  cincea  rdta   afara  de  drepturile  civile  si  politice  se  estendu
                                                                                                                              C a n t a c u s i n u ,   s’a  decisu  o  sedintia  de  dî  a
                 la caru.                                               pana  la  rebonificarea  dauneloru  avute  in  decursulu   societatei  pre  a  dou’a  dî  la   2  ore,  pentru  a  se  pro-
                      Senatulu  imperialu  din  Vien’a,  după  ce  a  vo-   revolutiunii.  Inse  nu  numai  insurgenţii,  ci  t  6ta  cede la alegerea acestoru commissiuni.
                 tatu  conventiunea  comerciale  inchiata  cu  Romani’a,   lumea  scie,  ca  asemeni  promissiuni  n’au  nice  o    Dl.  S t e f a n e s c u ,   professoru  la  facultatea
                 si  după  ce  a  alesu  membrii  delegatiunei  si  a  deli-   val6re,  si  avendu  in  vedere  miseri’a  financieloru   de  sciintie  si  membru  allu  societatei  geografice,  a
                 beratu  inca  unele  cestiuni  pendente,  a  pusu  capetu   turcesci,  ele  nice  nu  merita  a  fi  luate  in  conside-   intretinutu  societatea  despre  escursiunea  ce  a  intre-
                                                                                                                               prinsu  in  valea  Bahnei,  situata  in  apropiare  de
                 sessiunei  de  idrna.  Inse  mai  inainte  de  acdst’a  gu­  ratiune.  Si  cumca  insurgenţii  nice  nu  vreau  se
                                                                                                                              Verciorova  si  Orsiov’a,  unde  d.  Stefanescu,  studi-
                 vernulu  s’a  ingrijitu,  că  se  liniscdsca  pe  deputaţi   bage  in  seama  aceste  promissiuni,  se  p 6te  vede  din   andu  diferitele  straturi  geologice,  a  constatatu  stra­
                 cu  privire  la  n 6uele  negotiatiuni  cu  guvernulu  ma­  cele ce urmdza mai la vale.                      turi  de  lignitu.  Apoi  M.  colonelu   S l a n i c e a n u ,
                 ghiaru  in  caus’a  dualistica.  Rolulu,  spre  a  da  de-   Inaurectiunea  din  provinciele  turcesci  nu  vrd   directoru  militare  si  membru  soc.  geog.  a  supusu
                 chiaratiunile  necessarie  in  acdsta  privintia,  s’a  des-   se  asculte  de  bunele  intentiuni  ale  poteriloru  dela   societăţii  cursulu  de  geografia  elementara  ce  a
                                                                                                                              lucratu,  conformu  metodei  raţionale,  basata  pre
                 tinatu  ministrului  Unger,  care  in  discursulu  pro-   nordu.  Da  buna  sama  capii  insurectiunei  voru  fi
                                                                                                                              marile  trassure  fisice  alle  globului,  si  precedatu  de
                 nunciatu  in  ultim’a  siedintia  a  camerei  dise  intre   mirositu,  ca  incercarile  de  pacificare  din  partea  ce-
                                                                                                                              noţiuni  de  cosmografia  si  fisica  pentru  invetiamen-
                 altele,  ca  guvernulu  austriacu  -si  pune  t 6ta  man-  loru  trei  poteri  n’au  destula  seriositate,  ci  suntu   tulu  primariu.  D.  col.  Slaniceanu,  după  ce  espuse
                 dri’a  sa  in  aceea,  de  a  duce  iminentele  negotiatiuni   mai  multu  sdu  mai  pucinu  o  comedia  fora  bani.   inconvenientele  metodei  usitate  asta-di  in  scole,  si
                 dualistice  la  unu  resultatu  fericitu;  guvernulu  are   Că  respunsu  la  reformele  lui  Andrâssy  si  la  fir-   care  constau  numai  intr’o  lucrare  de  memoria,  a
                 inse cea mai firma vointia, de a aper$ drepturile     manulu guvernului turcescu, capii insurectiunii din    doveditu trebuinti’a de a se adopta invetiamentulu
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15