Page 11 - 1876-03

geograficii după modulu descriptivu ai după meto­ Guvernulu rusu a declaratu, ca -si va retrage sociloru se voru anunciâ la acestu tribunalu, in alu
dele sciintifice, inaugurate de illustrulu Humbold man’a sa protectâria, ddca s’ar’ lasă. a fi atrasu la cărui circumscriptiune va avă associatiunea mutuale
si alţi savanţi geografi, si apoi d. colenelu supuse provocatiuni. Principele Muntenegrului a datu de- siediulu seu.
la apretiarea societăţii opulu lucratu de densulu, claratiuni satisfacatdria. Actulu de anunciare va trebuf se contiena:
insocitu de o charta a României. Siedinti’a s’a 1. Dat’a statuteloru;
redicatu la orele 10 ai jumetate. M o s t a r u , 3 Martiu. — Alaltaeri, 1 Martiu, 2. Raţiunea si siediulu associatiunei;
A doua di, 2 Februariu, la 8 ore ser’a, M. S. o lupta neinsemnatdrie a avutu locu la satulu Ko- 3. Obiectulu intreprinderei;
Domnitorulu a assistatu era-si la adunarea socie­ liau in apropiare de Hutovo. O banda de insur­ 4. Durat’a tempului, pe catu s’a infiintiatu so­
r
tăţii de geografia. După ce s’a datu cetire sum- genţi, comandata de pop’a Musicu, a atacatu unu cietatea;
mariului siedintiei precedente, D. col. B a r o z z i , satu crestinu; cateva companii turce, sosindu in 5. Form’a cum se va scrie raţiunea;
din stătu maiorulu generalu, membru alu boc. ajutoriu, insurgenţii, după o scurta lupta, s’au re- 6. Modulu publicarei tuturoru insciintiariloru
geogr. espuae societatiei lacrarile trigonometrice trasu in munţi. din partea associatiunei ;
alle depositului trecutu in Moldov’a-de- susu, pen­ 7. Dispositiunea, ddca socii voru fi responsa­
tru lucrarea chartei Moldovei. După aaest’a, dl. W a s c h i n g t o n , 3 Martiu. — In urm’a unei bili in modu nelimitatu sdu in modu limitatu, si
capitauu B r a t i a n u , din stătu maiorulu generalu, denuntiari de coruptiune, secretariulu de resbelu in casulu din urma mesura responsabilităţii, ddca
a vorbitu despre vechile noţiuni de geografia la Belkarp ’si-a datu demisiunea, pe care presiedintele va trece preste cea ficsata de lege.
Romani. Apoi d. professoru Ş t e f a n e s e u a datu G-rant a primit’o. Belkarp este pusu sub acusa- § 227. Totu-odata cu pmsentarea statuteloru
cetire unui memoriu a d-lui doctoru Brandia despre associatiunea mutuale va trebuf se probeze, ca ele,
Flor’a României. Siedinti’a s’a ridicatu la orele t'une de catra congressu; acusatiunea dice, ca Bel­ adica stratutele, s’au aprobatu de adunarea consti­
10 si jumetate. karp a fostu platitu cu 25,000 dolari pentru nu­ tutiva si ca s’a alesu direcţiunea si consiliulu de
mirea unui agentu comercialu.
Marti, 3/15 Februar. I. S. Domnitorulu a assis­ supraveghiare.
tatu la a trei-a siedintia de sera a societatiei geo­ Incidentulu a facutu mare sensatiune. Petitiunea respectiva se va subscrie dinaintea
grafice. Dl. capitanu C a p i t a n e a n u din statulu tribunalului competentu de membrii directiunei s6u
aioru generalu alu armatei, membru alu societa­ se va presantă acolo in modu autentitu.
rei, a espusu lucrările astronomice ce a essecutatu Legea de comerciu. § 228. Associatiunea mutuale nu se va con­
in urmarea operatiuniloru trigonometrice ale depo­ (Urmare). sideră de infiintiata inaintea inscrierei ei in reper­
sitului de resbellu pentru chart'â Moldovei. D. Capi­ toriale de comerciu si inaintea publicarei respective.
taneanu a arretatu seri’a de lucrări ce a essecutatu TITLULU XI. Despre associatiunile mutuali. Toţi aceia, cari inaintea inregistrarei si inaintea
la Iassi si Cernăuţi in unire cu membrii commis- C a p u I . D i s p o s i t i u n i g e n e r a l i . publicarei voru lucră in numele associatiunei mu­
siunei austriaco pentru chart’a Austriei, spre a § 223. In sensulu presentei legi se va con­ tuale, voru fi personalu si solidariu responsabili.
determina longitudinea urbei Iassi, precum si sideră de associatiune mutuale fia-care societate de § 229. Statutele associatiunei mutuale se voru
metodele intrebuintiate. — comerciu, formata din unu numeru nedeterminatu presentă spre probarea fapteloru menţionate in § lu
Apoi d. Alessaudru Odobescu, membru alu de soci, care societate se constitue pe basea comu- precedente si la acelu tribunalu, in alu cărui cir­
societatei academice romane si membru alu socie- niunei, respective pe basea reciprocităţii spre favo- cumscriptiune associatiunea mutuale va stabili o
tatei greografice, a expusu unu fragmentu inca risarea creditului, a comerciului sdu a economiei sucursala.
necunoscutu din geografi’a antica relativa la essis- intre membrii ei. § 230. Dispositiunile §§-loru 210—217 din
tenti’a unei A r a b i e l a g u r e l e D u n ă r e i , pre Intre aceste societăţi se numera mai Cu sdma:
la an 600 inainte de er’a creştina, spriginita pre Associatiunile de avansu si Associatiunile de cre- presentea lege, tratandu despre societăţile de ac­
ţiuni străine, se voru aplică in analogia si facia cu
mai multe citatiuni din autorii antici si de unde ditu ; associatiunile mutuale străine.
pare a deriva denominatiunea data Bassarabiei. Associatiunile pentru procurarea materieloru
D. Draghiceanu, elevu allu scolei de mine (stofeloru) brute, intrepositele comune si Associa­ O a p u I I . R e p o r t u l u j u r i d i c u a l u s o c i ­
din Paris, functionariu la direcţiunea salineloru a tiunile de productiune ; l o r u i n t r e s e n e s i f a c i a c u p e r s O n e
ministeriului de finance si membru alu societatei Associatiunile de consumatiune; t e r t i e.
geografice, a supusu apoi societatei unu studiu Associatiunile pentru edificarea de locuintie; § 231. Socii unei associatiuni infiintiate cu
asupr'a salineloru nostre, & exportului de sare gemma Societăţile de asecurare mutuale. responsabilitate nelimitata respunde solidariu si cu
ce se face din Romani’a in Turci’a, Serbi’a, Bos- § 224. Associatiunea mutuale se va consi­ tbta averea loru de tOte obligaţiunile associatiunei,
ni’a, Montenegru si Russi’a, facundu unu parallelu deră de constituita: pe catu ele nu se voru potd acoperi din averea so-
intre exploatarea nostra salinara si aceea a Austriei 1. candu vom fi gata statutele associatiunei; ciataria. Socii unei associatiuni mutuale, infiintiate
de la Wielitchka si din Transilvania, precum si 2. candu associatiunea va fi înscrisa in reper- cu responsabilitate limitata, voru respundu numai
a concurrentiei ce intempina sarea nostra cu sările tdriale de comerciu. cu aportulu loru stipulatu, ddca statutele nu voru
marine ale Russiei, sdu altoru tiere. D. D r a g h i ­ dispune altmintre.
c e a n u a aretatu mediulocele ce ar trebui intre­ Intrarea sociloru singulari in societate se ef- § 232. Creditorii associatiunei mutuale nu
buintiate pentru că sarea nostra se pota austine fectuasa pe basea unei declaratiuni scrise. voru potd reclamă dela socii singulari creantiele
cu avantagiu aceste concurrentie, arretandu desvol- § 225. Statutele trebuie se coprinda neape- loru, de catu numai in casu de falimentu după di-
tarea la care va potd ajunge avuti’a nostra salinara ratu : solverea uniunei creditoriloru associatiunei si numai
prin perfecţionarea procedureloru de estractiune si 1. Raţiunea (firm’a) si siediulu associatiunei pentru atatu, Catu s’a verificatu din aceste creantie
prin înlesnirea calliloru de transportu si concursulu mutuale; in decursulu falimentului.
linieloru de drumu de ferru. 2. Obiectulu intreprinderei; Atari creantie se voru potd incassâ pe cale
3. Durat’a tempului pe catu s’a fondatu asso-
Siedinti’a s’a ridicatu la orele 10 si jumetate. ecsecutiva dela socii singulari si fara o n6ua pro­
Cate-si trelle siedintie publice ale societatiei geo­ ciatiunea mutuale; cedura judiciaria.
grafice, presidate de M. S. Domnitorulu, au fostu 4. Conditiunile de intrare a sociloru si la casu § 233. Cine va intră intr’o associatiune mu­
dispositiunile speciali in privinti’a separatiunei loru,
cercetate de unu numerosu publicu de domni si (separatiune volontaria, m6rte, excludere); ‘ tuale deja ecsistenta, va respunde de t6te obliga­
domne, dovedindu-se astu-felu interessulu ce se iea 5. Reportulu, in care socii singulari participa ţiunile, pe cari associatiunea a contractatu inaintea
la noi la assemenea adunari instructive si la pro- intrarei sale.
gressele sciintiei. la associatiune; respective părţile loru din averea
intreprinderei, si modulu cum se formCza aceste O conventiune contraria n’are effectu egalu fa­
Luni, 2. Fauru cur. la 2 ore după amiedia-di, parti; cia cu tertii.
I. S. Domnitorulu a visitatu espositiunea de belle- 6. Principiale, cari voru servi de base pentru § 234. Candu statutele nu voru dispone alt­
arte alle artistiloru in vietia, installata intr’un’a facerea si ecsaminarea bilanciului; mintre, socii, cari au facutu versamentele regulariu,
din şalele palatiului Universitatei, privindu aprope 7. Modulu cum se va calculă profitulu si per- nu se voru potd actionâ de ceilalţi soci din moti-
una ora diferitele tablouri, apuarelle si desemnuri, derea si cum se va impartl intre socii singulari; vulu, ca aceşti din urma ar’ fi versatu mai multu
precum si obiectele de sculptnra expuse de artiştii 8. Organisatiunea directiunei, modulu alegerei de catu cei d’antai.
noştri. ei, cerculu ei de funcţiune si durat’a functiunei ei;
In aceea şi di la 1 ora, Domnitorulu a mersu 9. Organisatiunea consiliului de supraveghiare § 235. Sociulu unei associatiuni mutuale,
de a visitatu atelierulu pictorului nostru, d. Teo- si durat’a functiunei lui; chiaru si ddca associatiunea se va fi fondatu pe
doru A m a n u , directoru alu scolei de belle arte. 10; Form’a, cum se va subsemnâ raţiunea so­ tempu ficsu, este autorisatu a se separa de associa­
M. S. au privitu cu deosebita plăcere locuinti’a ciale ; tiune după unu congediu prealabile, si anume va
artistului arangiata in stilu pompeianu, decorata 11. Modulu convocarei, tempulu, cerculu de potd esi sdu pe deplinu, sdu, ddca participa cu mai
cu frcscuri si a admiratu bunulu gustu si simtiulu funcţiune si program’a adunarei generale, modulu multe mise, cu un’a din aceste mise. Candu ter-
artisticu ce se vede in acestu atellieru bogatu de votarei si dispositiunile pentru casuln, candu adu­ minulu de congediu si tempulu esirei nu voru fi
obiecte pretiose, precum: G-obelinuri si covore de narea convocata nu va intr’unl voturile reclamate ficsatu in statute, atunci esirea se va potd ecsecutâ
Beauvais, mobile de stegiaru sculptate de d. A- pentru decisiuni valide; numai la finea anului de operaţiune, după unu con­
m&nu insu-si. etc. I. Sa s’a opritu aci aprope una 12. Dreptulu de votu alu sociloru si form’a gediu prealabile de patru septemane.
ora, arretaudu d-lui Amanu satisfactiunea si multiu- ecsercitarei acestui dreptu ; Pârtieipatiunea la associatiunea mutuala se ter­
m'rile sale. Cu acesta ocasiune d. Amanu a avutu 13. Modulu publicarei tuturoru insciintiariloru mina cu m6rtea sociului. Successorii legitimi voru
onore a remite Domnitorului unu album cu.gravure din partea associatiunei; potd intră in loculu sociului defunctu (mortu), ddca
in apa tare desemnate si essecutate de artistulu. nu voru fi esclusi prin statute.
14. Dispositiunea, ddca socii voru fi responsa­ Associatiunea va potd esclude pe socii singu­
„ M o n i t o r u l u i bili in modu nelimitatu sdu in modu limitatu de lari si din motivele stipulate in statute.
obligaţiunile societăţii; dr’ in casulu din urma me- § 236. Socii, Cari se scapara de totu sdu cu
sur’a responsabilităţii, candu va trece peste cea fic- unele din misele loru de associatiunea mutuale, pre­
P e t e r s b u r g 3 Martiu. — Agentulu diplo- sata de lege.
maticu rusu din Muntenegru a fostu insarcinatu a cum si eredii sociloru, voru fi responsabili facia cu
§ 226. Pentru effectuirea inscrierei in reper- creditorii associatiunei, pentru creantiele, ce aceştia
se opune partitului de resbelu si a sprigini pe prin­ tăriale de comerciu si pentru ecsecutarea publicarei, voru fi dobenditu pana la epoc’a separatiunei soci­
cipe contra uneltiriloru acestui partitu. statutele împreuna cu tabloulu coprindiendu numele loru; durat’a acestei responsabilităţi se întinde pre-