Page 12 - 1876-03

ate totu terminulu de prescriptiune stipulata in § fiia-care romanu; pentru ca in Ungari’a si Tran­ Bânc’a generala de asecuratiune reciproca
254, ăr’ mesur’a ei este acea, care se prevede in silvani’» Romanii si Ungarii sunt astadi totu asi’a
statute. de inversiunati unulu facia de altulu că si in anulu „TRANSILVANI’A“.
§ 237. Socii separaţi si successorii loru, — 1848, candu pre tăta colin’a Transilvaniei se redi-
candu statutele nu voru dispune altumintre — n’au casera furci de ale lui Kossuth, unde aternau cadavre
nice unu dreptu asupra fondului de reserva si neci de ale Romaniloru; si candu Rozsa Săndor ajun­ A Vll-a adunare generala ordinaria
asupra celeilalte averi sociali; dăr’ ei voru potă re­ sese idolu connationaliloru sei si chiaru amicu alu va avă locu in 26 Martiu C. n. a. C. la 3 ăre
clamă acea cuota de misa, care li se va cuveni barbatiloru de stătu maghiari, pentru ca sterpise după prandiu in sal’a Magistratului de aici.
după contulu finalu din anulu, in care s’au se- si ucissa pre locuitorii din sate romanesoi intregi.
paratu. — De aprăpe unu anu de dile incoce diariulu Obiecte de pertractare:
Socii unei associatiuni mutuale cu responsabi­ „Romanulu* din Bucuresci n’a mai potutu trece 1. Reportu despre decursulu affaceriloru in anulu
litate nelimitata său eredii loru, voru potă cere e- la noi decatu numai sub coverta, deorace maritulu 1875 ;
liberarea acestei mise, la casu si a altoru drepturi, guvernu ungurescu i-a detrasu debitulu postalu. 2. Bilanciulu pentru anulu 1875 ;
trei luni după ficsarea contului finale; dăr’ socii Inse de vr’o cateva septemane incăce acestu organu, 3. întregirea consiliului administrativu;
unei associatiuni mutuale cu responsabilitate limi­ a cărui lipsa o sentiamu prea multu, cu tăte ca 4. Alegerea comitetului pentru revisiunea compu-
tata său eredii loru, voru potă cere cele dise nu­ interdictulu pusu asupra nu s’a redicatu inca, totuşi teloru pe anulu 1876 ;
mai după trecerea terminului de prescriptiune sti- elu a aflatu o cale de a străbate ărasi la noi, si 5. Modificarea statuteloru in confoimitate cu le­
pulatu in § lu 254, dăca pana atunci nu se va fi acăsta cale este, ca in loculu numelui de pana gea c o m e r c i a l e u n g u r ă s c a ;
luatu decisiunea de a se dissolve associatiunea. acum, si-a luatu de nume un’a din devisele sale 6. Alte propuneri incurse.
Totu asemenea se va procede, candu sociulu si adeca devis’a „Unulu pentru altulu." — Dilele A se infaciasia la adunarea generala si a e-
se va separă numai cu una său mai multe din mi­ trecute fura esilati din Austri’a duăi diurnalisti, sercă conformu statuteloru dreptulu de votare e
sele lui. din causa ca aceia,. precum se esprimâ ministrulu indreptatitu fia-care membru.
Auersperg in camer’a deputatiloru, ar fi abusatu Propuneri din partea membriloru suntu de a
§ 238. Candu statutele nu voru dispune alt-
mintre, atunci unu sociu va potă, după unu avisu de ospitalitatea austriaca si ar fi publicatu articli, se substerne, in conformitate cu art. 22 lit. c. •
prealabilu datu directiunei, transfera asupra altei cari violara onărea Austriei. Afara de acă 3ta dia­ statuteloru, 14 dile inaintea adunării generale, di­
per86ne un’a său tăte din misele s’ale impreuna cu riulu „Grazer Post" fu confiscatu, ăra foiei literarie rectiunei năstre generale, că se păta fi supuse la
drepturile legate de ele. „Gartenlaube" i se detrase debitulu postalu din ordinea dilei.
caus’a, ca intrunu articlu despre „Gădollă" ar fi
Inse responsabilitatea sociului stipulata in §-lu S a b i i u , in Februariu 1876.
vetematu veneratiunea ce se cuvine casei dom-
236 va remană in vigăre, dăca cessionariulu nu va nitărie.
potă se -si indeplinăsca obligaţiunile sale. Consiliulu administrativu.
— Imperatricea austriaca Elisabet’a plecă in
§ 239. Dispositiunile §§-loru 95 si 96 din
presentea lege, despre creditori particolari si despre 2 lun’a curinte la Mtinchen la fiica sa, de unde
compensatiune, se voru aplică si in privinti’a asso- apoi va plecă preste strimtărea Calais in Angli’a,
ciatiuniloru mutuale. spre a petrece acolo vr’o trei septemane la nea­ „ALBINA“
muri.
Creditorele particulariu, care după ce va fi
facutu ecsecutiuni fara resultatu asupra averei par­ O n o r a t a R e d a c t i u n e ! Institutu de creditu si economii
ticulari a unui’a din soci, va cere spre satisfacerea A se arată ceneva nerecunoscatoriu facia de in 8ffoiiii.
sa secuestrarea cuotei, ce se va cuveni sociului după faptele marinimăse, s’ar’ dediosf mai multu de catu
dissolutiunea associatiunei mutuale, acestu creditoru la animalu. Domnii acţionari ai „Institutului de creditu si
va potă ecsige spre satisfacerea sa, — după con- Subscrisulu purcediendu' din acestu indemnu de economii „ALBIN’A" se invita prin acăst’a in
gediarea prealabile, — separatiunea sociului, fara vene a aduce cea mai profunda m u l t i a m i t a p u ­ virtutea art. 48 din statute la
distinctiune, dăca associatiunea mntuale a fostu fon­ b l i c a Ulustritatei Sale D. colonelu pensionatu
data pe tempu determinatu său nedeterminatu. Barone D a v i d u U r s u de Marginăni, care s’a in- A trei’a adunare generala ordinaria,
Congediarea se va semnifică celu pucinu cu duratu alu ajută cu insemnat’a suma de 10 fi. v. care se va tienă la Sibiiu in 28 Martiu 1876 sti-
patru septemani inaintea finei anului de operaţiune. austr. pentru densulu, intru absolvirea cursului alu lulu nou inainte de amădiu la 10 ăre in cas’a pro­
(Va u r m ă . ) II-lea preparandiale in Blasiu. pria a institutului din strat’a Macelariloru (Coltiulu
Induratuln Ddieu inca sei dă ani mulţi si po­ stratei Baier Nr. 1).
tera destula, că se se mai păta luptă pentru scum-
Nontati diverse. p’a năstra n a ţ i u n e si pre venitoriu, că pana in O b i e c t e l e :
presentu. 1. Reportulu generalu asupra stării societăţii si
* { • C a p i t u l u l u b a s e r i c e i c a t e d r a l e Ohab’a fagarasiana la 6 Martiu 1876. bilanciulu anului 1875.
gr. cat. din Lugosiu in adenca dorere si intristare 2. Reportulu comitetului de revisiune.
anuncia cumca Rssm. D. N i c o l a u T . P o p u , 3. Fipsarea dividendeloru.
invetiatoriu *).
31a t ei si Cliisia, 4. Defigerea pretiului marceloru de presentia.
Canonicu cancelariu in 4 Martiu 1876 după impar- (Bibliografia.) „ F ă i ’ a s c o l a s t i c a " , 5. Alegerea comitetului de supraveghiare.
tasirea cu cele sânte a repausatu in Domnulu la 12 organu pedag. didacticu pentru scăl. romane, ambe 6. Modificarea statuteloru in sensulu legii comer­
ăre din di in 60-lea anu alu etatei, 19-lea alu cu pretiu de 5 fi. pe anu, cuprinde in nr. 2 art. ciale năue.
Canoniciei si 35-lea alu preoţiei Sale. „Manuale pentru istori’a patriei", si — după ce „Is- DD. acţionari, cari in virtutea art. 50, 51 &
Remasitiele lui pamentesci, după ce se bine- tori’a rom." de A. Tr. Laurianu, „Elemente de 52 din statute voiescu a participă la numit’a adu­
cuventara in baseric’a catedrala sub pontificarea 111. ist. patriotica" de Z. Boiu, „Elem. de istoria Tran­ nare in persăna ori prin plenipotentiati, suntu ro-
S’ale D. epiăcopu dieces. Dr. V i c t o r u M i h â l y i silvaniei" de I. V. R u s u , si „Istori’a patriei" de gati a-si depune la cass’a institutului acţiunile loru
d e A p s i a in 6 Martiu la 2 ăre d. m. se stra- I. M. Moldovanu ed. II Blasiu 1875 se opriră tăte si eventualu dovedile de plenipotentia, celu multu
portara in Cemiteriulu comunu din R. Lugosiu. prin ordinatiuni ministeriali, si nu se mai afla alte pana in 36 Dlartlu 18Î6 stilulu nou, după
Fia-i amintirea intru eterna binecuventare! manuale, se da consiliu, că invetiatorii se enareze amădiu la 6 ăre.
in form’a povestiloru la copii istori’a patriei, fa-
■f* Faralsa de Graissing, Dr. de cundu o atragatăria. Art. „Consideratiuni generali S i b i i u , 16 Februariu 1876. 3—3
medicina si chirurgia, magistru obstetr., medicu
spitalului si membru repres. majore alu comunei sa- asupra educatiunei." „Principia did. rel. la Stilu"; Consiliulu de administratiune.
„Pertractarea subj. si predicatului"; „Ortografice";
sesci evang. aug. in Brasiovu si alu reuniunii in- „Legea de pensiune."
dustriaaie, -si fini cursulu vieţii celei active, consa­
crate binelui patimintei omonime si a familiei, in „ E c o n o m u l u " nr. 2 cuprinde art. „Econo-
7 Martiu a. c., in etate de 48 ani, de typhus, de- mulu trebue se fia intreprindietoriu"; „Oalulu"; Ctaraimi'il®
plansu de avuţii patienti si familia. Eri la 3 ăre „Cultur’a scăleloru de pomaritu*; „îndrumare in
după prandiu fh inmormentatu cu onăre cuvimta caus’a scăl. de pomaritu*; „Panea că se nu rnuce- la bursa in 7 Martiu 1876 stă asia:
Onorabilelui nume. — diăsca"; „Lucrurile economice in Martiu" scl., art.
1
fărte instructive tăte si bine scrise, -r Galbini imperatesci — — 5 fl. 41 /,
Hr. Hodosln, după sciri din 20/2 in
„P. N.“ fh ăr’ alesu in cerculu Bradului deputatu Cartea II. din „Cărţile Săteanului romanu* Napoleoni — — — 9 » 227*
si inca cu âcclamatiunea maioritatii, pe candu mi­ cuprinde: „Hor’a unirei" de Alesandri. „Inceputulu Augsburg — — — 102 „ 95
noritatea se abtienii. si istori’a Rom" (urmare) de T. Petrisioru. „Despre Londonu — — — 114 „ 90
căuşele seraciei poporului rom. urmările ei si in* Imprumutulu naţionala — 71 „ 60
Dr. de medicina Fr. JSoItres
cercarea de a le delatura (urmare) de Axentie 67 * 85
ordinăza de adi incolo in tăta diu’a dela 11—12 Severu. „Cuventele de despărţire ale Cupei, Stan- Obligaţiile metalice vechi de 5%
ăre inainte de prandiu, in locuinti’a a’a, strat’a ginului si Pontului" (dela tieranulu rom.) si „In- Obligaţiunile rurale ungare 77 * 25
Scheiloru, N-ru 132. vetiaturi" Pre invelităre cuprinde deosebite anuncie „ „ temesiane 76 „ 25
— Diariulu de Wien’a „Deutsche Zeitung", si respunsuri. a „ transilvane 77 . 25
vorbindu despre conventiunea comerciale inchiata „ „ croato-slav. 85 n
intre Romani’a si Austro-Ungari’a dice intre altele si Acţiunile bancei — — 879 n
urmatoriele: „Contele Adrâssy numai pentru aceea
p creditului — — 176 , 30
a facutu României pe plăcu si pe voia, pentru ca *) Celelalte diuaria rom. din patria inca suntu
fia-care unguru semte o antipathia nedumerita catra r o g a t e a da locu acestei multiamite.

Kedactoru respundietoriu si Editoru Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C 0 B U M U R E S I A N U , IOANE GOTT si fiiu HENRICU.