Page 13 - 1876-03

Gaaet’s eso de 2 ori: Joi’a si Dumiaec’a, Se prenwnera ia poştele o. ei r., si pa la
Fâi'a, candu eoncedu ajatâriale. — Pretiulu: AmuIu HUI DD. corespondenţi. — Pentrn surie 6 or.
pe 1 ana XO fi., pe /& 3 3. v. a. Tieri esteme 12 fi. Tacs’a timbrala a 80 pu­
J
?. a. pe ana ana sân 2*/s galbini mon. sunatâria. blicare
m
Ir. 17 Brasiovu 12 Martin 29 Febrnarin 1876.

methodu. Precum mam’a, care applâca pruncu miou pentru poporu si din cele paganesci, antice, tradi­
Politic’a cea mat bana, economia la peptulu seu, are lipsa de nutrementu bunu, asia ţionali, care se tienu curatu prin abusu condamna­
naţionale. agrulu teu cere poteri multe omenesci in pretiulu bile. Făcu 46 dile scumpe din viâti’a fia-carui
VII. Romaniloru li se scotu mereu ochii cu fructeloru ce-ti dâ. Caletori europeni din classile omu. Se punemu, ca vreo diece din aceste cadu
agricultur’a sasiloru si cu avuti’a acestora. Mai superiori ale societatiei, trecundu prin districte si pe dumineci; remann totuşi 364-52 (dumineci =
antaiu, ca si sasii suntu de modellu numai aici a- comune romanesci in di de lucru, vedu pe barbati 88 dile ale anului petrecute in nelucrare. Candu
casa in tiâr’a nâstra; dâra mai departe cine in si femei siediendu de vorba la pârta sâu pe strate, omenimea intrâga ar’ vietiul sub aceleaşi conditiuni
lume mai are se invetie ceva dela sasulu din Ar- mai audu pe alţii si chiuindu in cârciuma, se ducu climatice, unde cuventulu â r n a se nu fia cunos-
dealu? Nimeni, ci alârga in tieri străine câ se in­ apoi si scrie: „Poporu lenesiu câ acesta nu s’a mai cutu; candu fertilitatea pamentului ar’ fi preste
vetie dela alţii. Dâra apoi criticii agricultoriloru vediutu.* Acei străini inse nici nu visâdia, ca in totu aceeaşi; candu âmenii nu ar’ avâ lipsa de alte
romani uita sâu vrâu se uite unele impregiurari acea di poporulu nostru sacrificase unu venitu alu vestmeute, afara de siurtiulu legatu preste câpse;
essentiali. Sasii in asia numitulu fundus regius b r a c i a l o r u s a l e celu pucinu de 1 milionu de nici de alta locuintia, ■ decatu numai de corturi câ
au fostu totu-deauna proprietari pe pamentulu ce franci in onârea vreunui santu sâu santa, ori si a se-i apere de flacarele sârelui; in fine, candu s’ar’
cultivă, prin urmare era siguri, ca fructele sudârei vreunei divinităţi pagane, tocma pre candu diu’a'e sci, ca in acele 88 dile poporulu intregu, cu micu
loru le remanu, ca gunoiulu ce ducu si aratur’a ce mai mare si lucrulu câmpului mai cautatu. cu mare, mergundu la scâlâ si la baserica, este
făcu, in tâmn’a urmatâria nu o va folosi altulu. Du. Dr. M, G. Obedenariu, professoru la fa­ instruitu de catra preuti si dăscăli in tâte virtu­
Preste acâsta, sasii au datu totu-deauna decima la cultatea de medicina si medica primariu la spita­ ţile, atunci trâca mârga, amu dice si noi, las’ ca
popii loru; era deci lucru firescu, câ acei popi se lele din Bucuresci, in noulu seu opu „La Rouma- mai au dile de lucru prisosu, ca-ci ei ara si sapa
insiste cu totu adinsulu si se inpintene pe poporu, nie economique (Paris 1876) pag. 377 judeca as­ numai cate odata, nu cosescu nimicu, ca n’au nici-o
câ se-si cultive pamentulu catu se pâte mai bine, pru despre nutrementulu poporului romanescu si lipsa de fenu; vii’a o scormolescu pucintelu si totu
pentru câ ei se capete cu atatu mai multu decima. anume despre acelea posturi, in care nu se mananca implu mii de buti; mancare le trebue nespusu de
Si apoi pentru-ce nu se p 6te face nici unulu popa nici carne, nici 6ua, nici lăptarii, nici cbiaru pesce, pucina, âra carne mai nici-odata; pescele li se im­
luteranu, pana nu va sta celu pucinu doi ani un­ ci numai plante cu „ i n f r i c o s i a t ’ a mămăligă pute dintr’o di pana in alt’a, dâra -lu arunca si
deva, in Germani’a? Au numai câ se invetie theo- (!’ affreuse memeliga)!* „Se încerce, adauge dn. tragu altulu cu retiau’a.
logi’a? Nu, ci tenorii candidaţi -si iau instrucţiune Obedenariu, ori-care europânu numai dâue septemaui Tâte aceste conditiuni ale vietiei defferu pe la
precisa dela superiorii loru, câ in anii in cari pe­ cu acestu nutrementu, si noi -lu potemu asigura, noi catu ceriulu de pamentu de cele indigitate mai
trecu la universitate, anume in vacatiuni se amble ca iute va cadâ in dispepsiâ, in atonia, in pros- susu. Clim’a Daciei cere, cu prea pucina esceptiune
si ae studeedie diversele methode ale agrienitu>«.î- »nelfi aiesuri ale „Valachiei din câce de Oltu,*
Maioritatea romaniloru din fundulu regescu impinsa capace pentru lucrări intellectuali, si mai vertosu 1OCU1U110 IU UUllbl A OiJLLOij u v*. vwuw.v-«. 7 — g--------------- -- --
din siesuri la munţi, a cautatu se se ocupe mai -lu va coprinde o descuragiare si consternare mo­ torrentiali si a fereloru, neasemenatu mai solide
multu cu economi’a de vite si cu comerciulu de rale*. decatu ar’ fi unu cortu tieganescu, inca candu l’ai
producte crude; âra cei cari au potutu cumpără cu In catu pentru serbatori, s. sinodu alu Româ­ face din pei de bivolu, sâu cumu suntu asia numi­
mari greutati locuri de aratu, era f 6rte mărginiţi niei in anulu trecuta a mai marginitu numerulu tele bordeie sapate in pamentu si coperite Ddieu
in tienerea de vite, apoi fora vite nu poţi cultiva loru; este inse convicţiunea nâstra intima, ca din mai scie cu ce. Vestmentele nâstre, ori-catu vei
pamentulu. Decima dâ si romanii, dâra nu la pre- cele conservate celu pucinu diece mai trebue se fia face abstracţiune dela luxu, si ori-catu te vei arma
utii loru, ci la cei sasesci, din care causa ei totu- cassate cu totulu, nesmintitu si neaperatu, pentru- prin exerciţiu in contra asprimei climatice, cauta
deauna era revoltaţi iu sufletele loru, in catu unii ca altumentrea nu voru scapa niciodată de spurca- se le avemu celu pucinu pentru patru temperatura
mai bine nu arâ pamentulu, ci-lu lasâ de fenatiu, tulu epitbetu „poporu lenesiu,* nici vomu fi in stare (camasia cu ismene, peptariu cu ciâreci, sumanu totu
adu ca semenâ in elu ceva, din ce se nu dâ de­ se tienemu concurrentia in castigulu midiulâceloru cu ciâreci, cojocu ori bunda, ori mantelu grosu,
cima. vietiei cu celelalte popâra europene. Dumnedieu a captusitu bine etc.). Câ se le câştigi pe aceste
Era romanii si ungurii din comitate 1 Ati ui­ impusu omenimei una singura serbatâria, adeca cate tie si familiei tale, ai se asudi barbatesce. Dâra
tata, ca ei era iobagi ori dileri, ca domnulu le a- una din siepte dile. Cbristianismulu in seculii de mancarea ce nu te costa! Poţi tu trai in Daci’a
nuntiâ la St. Mibaiu (S. Sofia) scâterea din casa si antaiu nu avuse nici a trei’a parte din mulţimea câ greculu insulanu si câ neapolitanulu, cu mămă­
mosiia, âra la S. Georgie ii aruncâ pe strata cu serbatoriloru, de care sufere de cativa secuii incâce ligă si cu cativa pesculeti fripţi, sâu uscaţi la sâre,
familia cu totu. Nebuni era ei, câ se arâ locurile popârele basericei apusene, si cu atatu mai greu ori cu cateva stafide si smochine? Dâra nutretiulu
de trei ori, se pună sementia alâsa, se plivâsca? ale celei resaritene. Fora a voi se ne demittemu viteloru! Nu mai departe, ci colea in Bulgari’a po-
Dâra candu era se o faca si acâsta, candu 204 la loculu acesta in dispute de pascalii si de sina- pulatiunea nu scie ce este câs’a, decatu numai candu
dile de lucru era ale domnului. Astadi nu mai xarie cu tbeologii, afirmamu cu istori’a eclesiastica o vedu la cate unu oieriu de ai noştri. Suntu a-
este asia? Am spusu la unu altu locu, cumu este in mana, ca multe din serbtori au fostu impuse deca rari acelea tienuturi in Turci’a europâna, unde
astadi; 30—40 mii de processe urbari.ali si cele­ cbiaru fora scirea basericei sinodale de catra impe- populatiunile se simtia necessitatea de a cosi si a
0
lalte calamitati.(„ ratorii bizantini, uneori din interesse personali, adeca face fenu pentru ârna. Adeveru ca uneori pacale-
Dâra nu: „romanulu este mai lenesiu.* Acâ­ prin abusu, alteori cnratu din stupiditate, din cre- sce si pe acele popâra cate una ninsâre mai grâsa,
sta e una sententia aprâpe stereotipa, care se aude dintia vana, ca cutare santu ori santa va sista atunci mana vitele „la frundiariu* sâu in „stufu
din mii de guri si se citesce in sute de cârti si cium’a, va aduce plâia, va bate pe Attila ori pe la balta* pe cate 2—3 septemani si cu atata le
diaria. Puneţi pe cultivatorii unguri, sasi, nemţi, Gingbiscbanu si alte absurdităţi de natur’a acestora, au scosu din ârna. Uneori le si peru multe din
franci, anglii câ se postâsca 185 de dile in anu, la care cadu tâte popârale si toti monarebii, cati ele; dâra asemenea daune le tienu de multu mai
adeca atat’a catu postescu romanii cu fasole, cu nu mai cultiva nici virtuţile ebristiane si nici pe usiâre si trecatârie, decatu ar’ fi grigi’a si labârea
câpa si cu nevoiesi’a de mămăligă, ii si constrin- cele civili, decatu numai superstitiunea si bigoteri’a. de a-si edifica siuri, sioprâne, grasduri, a cosi si
geti câ se tiena atatea serbatori fora nici unu sensu, Reverinti’a sa d. M. Calinescu numera in dia- stringe fenu, a-lu cara si a-lu asiedia in capitie,
la cate suntu condamnaţi romanii ale tienâ, si apoi sertatiunea sa „despre Calindariulu basericescu* 25 clăi, jiredi etc.
daţi in man’a aceloru unguri, sasi, nemţi etc. c 6r- de serbatori l e g a t e ale basericei orthodoxe roma­ Le-a fostu usioru bizantiniloru, antiochieniloru,
nele aratrului primitivu, furca de lemnu sâu de nesci 4-2 provinciali din Munteni’a, Dimitrie celu nou alexandrineniloru a decreta pentru senesi ori cate
feru, imblacii totu primitivi, sap’a la papusioiu, Basarabov dela Bucuresci si Filotbe’a dela Argesiu serbatori le-au placutu, ca-ci sub climele loru au
sacurea in pădure. Au nu este acâsta, pe a i c i 4-a 2-a si a 3-a di de Craciunu =29. La aceste se destulu timpu de perdutu. Nu asia in Daci’a, in
sub clim’a nâstra de munte, adeverata desnervare adaugu serbatorile sebimbatârie, adeca Pascile 3 Panoni’a, in Sarmati’a, Germani’a, in una parte a
artificiâsa si risipa tystbematica a poteriloru ome- dile, Inaltiarea 1 di, Rosaliile 3 = 74-29 = 36. Galliei si preste totu in Europ’a septemtrionale.
nesci? Seca unulu din defectele principali ale me- La numerulu acesta se potu adauge celu pucinu Sub climele ferbinti adeverat’a viâtia plăcută con­
tbodului de trei câmpuri si ale ori c ă r u i altu inca 10 din cele numite basericesci, „nelegata* siste intru a nu face nimica, a nu osteni, a nu