Page 15 - 1876-03

rele acestea la fiesCe-care oficiu parochialu din proiectu de lege unu articlu asiâ de estravagantu, tificatu, ca camer’a deputatiloru austriaci si-a in-
tractulu seu pentru publicare si pentru efectuirea incatu nu ne potemu conteni de a nu reproduce chiatu siedintiele dupace au alesu si membrii dele-
celoru prescrise, spre care scopu se tramitu de aici aici cateva passagie din acestu modelu de trufia gatiunei, acum venimu a înregistra, ca curendu
in numeru corespundiatoriu copii procurate in tipariu, ungurdsca. Numitulu organu de sufletu alu d-lui după aceea s’a inchisu si camer’a boieriloru austri­
idr’ comissarii consistoriali suntu poftiti a primi
si împlini misiunea loru cu reflecsiune si la instruc­ Tisza dice intre altele: „Noi inca stimamu si res- aci. In siedinti’a ultima a acestui inaltu corpu le-
ţiunile speciali, ce le voru primi de aicia; avendu pectamu libertatea confessionale, inse in iubirea giuitoriu s’au petrecutu o desbatere, despre care nu
a se pune in raportu deadreptulu cu consistoriulu ndstra catra aedsta libertate nu mergemu asiâ de­ potemu se nu luamu notitia. In discussiune se
Nostru archidiecesanu. parte, incatu s’o tienemu mai pre susu de dreptu­ aflâ proiectulu de lege despre imprumutulu de rente.
Aducandu Noi acesta la cunoscinti’a iubitului rile statului. Sub autonomi’a confessionale au cre- Contele Leo Thun, vorbindu la acestu obiectu, nu
cleru si poporu archidiecesanu, nu potemu retace scutu mari sierpii din sinulu nationalitatiloru; si intrelasâ a face si unele escursiuni politice. Ora-
dorinti’a Nostra ferbinte: ca iubitulu cleru si po­ intru adeveru, guvernulu a avutu necessitate de torele dechiarâ, ca voiesce a-si împlini detorinti’a,
poru se caute a fi representatu in sinodulu Nostru
eparehialu prin barbati maturi si luminaţi, prin multu curagiu si potere, pana candu a sdrobitu ce i-a impus’o Maiestatea Sa Domnitoriulu in auto-
creştini devotaţi binelui comunu, iubitori de pace, capulu aceloru sierpi. Si acest’a nu este ddra ul- grafulu ce i l’a adressatu in 18 Marte 1868, după
iubitori de progresu; ca asia in buna armonia se timulu meritu alu ministrului Trefort. Aruncaţi ce dinsulu dechiarase in publicitate, ca după păre­
potemu face in sinodulu nostru eparehialu celea numai o privire catra Turdcz-San-Martinu si catra rea sa camerei acesteia ii lipsesce basea de dreptu,
necesarie pentru binele si prosperitatea sântei no- Zny6-Yaralja (face alusiune la desfiintiarea gimna- si ca dinsulu nu este numitu câ membru alu unei
stre biserici.
sieloru si a „Maticei" slavaciloru), intdreeti-ve apoi camere cislaitane, ci câ membru alu unei camere,
Datu in Sibiiu, din siedinti’a plenaria a con- privirile catra Panciov’a si Neoplant’a si ve aduceţi ce representa i m p e r i u l u i n t r e g u , care inse, cu
sistoriului Nostru archidiecesanu, tienuta la 12 Fe-
bruariu, 1876. aminte ce s’a petrecutu acolo* ca atunci de securu dorere trebue se observe, ca nu esiste. — Indata
Mironu Romanul m. p. nu veţi mai cere autonomia larga. Cine iubesce ce contele a pronunciatu aceste cuvinte, se redică
patri’a mai pre susu de tdte si prefera interessulu ministrulu presiedinte Auersperg si observă, ca a-
nationalu alu „maghiarismului" înaintea credintiei cdsta camera este camer’a boieriloru austriaci si
Brasiovn 11 Marte, 28 Fauru 1876. coufessiuniloru, care este mai multu o causa de esiste pe base de dreptu perfectu, ceea ce nu este

Pana acum n’amu primitu inca scirea, ddca sentiementu, acel’a de buna sama va nisul intru ertatu a se trage la indoidla. — Imprumutulu de
cei trei miniştri maghiari s’au reintorsu din Vien’a acolo, câ statulu se fia domnu intre cele patru rente si preste totu cestiunea detorieloru de stătu
ori nu, inse ceea ce amu aflatu este, ca t 6te ase- fluvie. Noi nu vremu se avemu stătu nice pro- a ereatu, după parerea contelui Leo Thun, o situa-
curarile, ce transpiraseră in publicitate, cumca de testantu, nice neprotestantu, ci cu ori-ce pretiu tiune tare precaria, care are o mare insemnetate
asta-data negotiatiunile de impacatiune voru duce vremu se avemu unu stătu maghiaru nationalu, politica. O detoria de stătu cislaitana este unu
la unu resultatu bunu ori reu, cum va fi, s’au do- dedrace acest’a este cea mai mare garanţia pentru pasu mai departe intru fortificarea constituţionalis­
veditu nu numai de neesacte, ci chiaru de vorbe progressulu, înflorirea si esistinti’a ndstra." — Ddca mului dualisticu, care a intratu in vig 6re la 1868.
g61e, palavre fora temeiu. Organele de sufletu ale intru adeveru ar’ depinde dela d-lu Csernatony, a- Atunci dualismulu fii octroatu din motivu, ca
guvernului au inceputu dejâ se trimbitie, ca con­ tunci dinsulu de securu nu ne-ar’ mai lasâ ee-i numai asia va potd scapâ monarchi’a de ruina;
sultările dualistice se voru întrerupe de nou si nu­ amarimu dilele, ci ne-ar’ sdrbe mai bine intr’o lin­ inse de atunci si pana astadi s’a doveditu, ca din
mai după siepte-sprediece dile se voru resuscepe, gura de apa. Inse din norocire, quod licet Jovi — contra, prin acestu sistemu de stătu s’a ereatu °o
deârace, miniştrii maghiari suntu nelinisciti din dlui Csernatony nu-i este ertatu. stare forte precaria pentru monarchia, si d-sa ar’
caus’a furiei elementeloru naturali, cari au facutu Interpellatiunea deputatului P o î i t u , despre potd aduce probe, ca o mulţime de barbati de în­
atata stricatiune in patri’a loru, dra miniştrii au- care amu vorbitu in numerulu precedentu, a oparitu alta auctoritate, cari se tieneau de contrarii sei po­
striaci suntu prea pucinu pregătiţi. Ddca cauţi uritu pre domnii maghiari, cari diceau odata, ca litici, astadi suntu de o părere cu d-sa, cumca par-
bine, afli si in papura nodu. Esundarea Dunării a cu unu batalionu de honvedi baga in Dunăre tdte lamentarismulu si constitutionalismulu dualisticu este
ajunsu la insemnetatea unui factoru politicu, care oştirile, cari — nu le voru esl in cale. Diariulu forte stricatiosu pentru esistinti’a si poterea monar-
impedeca consultatiunile dualistice, dra bieţii mi­ „Peşti Naplo“, nesciindu ce se faca de necasu, chiei austriace. Oratorele observa deci, ca impaca-
niştri austriaci n’au avutu inca tempu de ajunsu, scrie intre altele cam aceste insulte: „Partifa de tiunea cu Ungari’a ar’ trebui revediuta in interes­
câ se studieze cestiunile de controversa; loru le resbelu, care mai vertosu in Serbi’a este poternica, sulu unitatii monarchiei. — In fine contele pro­
mai trebuescu date, le mai trebue chiaru programa. nu se teme nice de consecintiele funeste ale unei pune, câ se nu se primdsca proiectulu, care inse
Ddca lucrurile stau asiâ, atunci dieu ele nu stau revolutiuni interne, numai se duca pre şerbi in cu tdte aceste s’a primitu.
bine. resbelu contra turciloru, fora armata si materialu Cu privire la discursulu contelui Leo Thun
Cu t 6te aceste inse miniştrii maghiari totu de resbelu, fora bani. (Di-i mama „gusiata" câ mai adaugemu inca urmatoriulu dialogu: Principele
n’au caletoritu in daru la Yien’a, de 6race ei au se n’apuce se-ti dica ea antaiu Rep.) Macelulu cu Auersperg, care se ingrigi a sc 6te indata din ar-
fostu acolo la imperatulu acasa, au vorbitu si cu bâtele si cu cuţitele lu numescu lupta, luarea unoru chiva scrisdrea autografa a Domnitorului, la care
Rothschild in privinti’a noului imprumutu si s’au midiuldce de traiu o numescu victoria, fug’a dicu se provocă Thun, dine cu ore-care iritatiune, ca
consultatu si cu factorii principali dela banc’a na­ ca e retragere, aprinderea sateloru o numescu în­ acea scrissore n’a avutu de scopu a da contelui
ţionale. Cetimu adeca, ca miniştrii maghiari, trei aintare, apoi cuventulu tunu lu cunoscu insurgenţii Thun nice unu privilegiu, ci respunde simplu, ca
la numeru, se afla in Yien’a inca din 5 Marte, ca numai din audite. Si cu tdte aceste ei dicu, ca nu pdte se implindsca cererea dlui conte, de a-lu
atatu ministrulu presiedinte Tisza, catu si celu de au de a face cu cestiunea orientale. Ddr’ ce e si dispensă de a mai fi membru alu camerei boieriloru.
financie Szdll au fostu primiţi pre rondu in auden- mai multu! aedsta partita de resbelu si-a tramisu — Presiedintele camerei inca ocservă, ca nu este
tia la Domnitoriulu, dra după aceea, luandu cu din- emissarii sei pana in in camer’a ungurdsca, câ se frumosu, ca dlu conte Thun vine asia raru la sie­
sii si pe ministrulu de comunicatiune, s’au dusu in interpeleze pe Tisza... Si apoi noi numai dela dintie, si atnnci candu vine inca provâca scene ne­
corpore la ministrulu presiedinte auatriacu, princi­ dlu Politu amu aflatu, ca reformele turcesci nu plăcute. „Trebue se observu — dise atunci contele
pele Auersperg. Ce s’a petrecutu in t 6te aceste platescu o cdpa degerata, ca insurgenţi nu voru iratatu — ca despre ceea ce făcu său intrelasu
conferintie, nu potemu inca se scimu, ddr’ las’ ca depune armele, ca fugarii nu se voru reintdree, ca n’am se respundu decatu consciintiei mele si impe-
nu preste multu ne va spune elu dlu Tisza, caruia Serbi’a se va amestecâ in resbelu si ca n’ar’ fi ratorelui meu.* Principele Auersperg inse replică:
nu-i mai trebue alta, câ se-si mance popularitatea, consultu, câ Ungari’a se impedece aspiratiunile sla- „Eu trebue se-ti observu, ca ai se respundi si
decatu se se mai duca odata la Yien’a si se se in- viloru de sudu ... Ddca suntu ei asiâ de voinicosi, înaintea publicităţii, si ai disu nisce cuvinte, pe 11-
t6rca drasi buzatu. — De altmintrelea cu privire atunci pentru ce mai intrdba, dedrace potu se scia tru cari cu greu vei potd respunde." Asi’a si a-
la aceste negotiari dualistice se obsdrva cea mai din capulu locului, ca respunsulu ce li se va da cdsta episoda.
mare tăcere, inse ghiarele pisicei se vedu si ddca nu le va placd." Foile maghiare scuipa focu si putidsa asupra
o bagi in sacu. Lucrurile nu potu stâ nici-decum „Ellenor" iea interpellatiunea lu Politu din alta contelui Thun, care a cutediatu se atace dualismulu
favorabilu, ca-ci atunci n’ar’ fi de lipsa atata tra- lăture si dice: „Dlu Politu ne asecura de fidelita­ cu atata neîndurare tocmai in aceste, candu acestu
ganare si amanare de joi pana mai apoi. Cea mai tea serbiloru maghiari, inse totu admite eventuali­ sistemu vrd se intinerdsca de nou. Desu numitulu
conte este altmintrelea federalistu si observa preste
eclatanta proba despre acdst’a ni-o offere n 6u’a tăţi, cari potu pune aedsta fidelitate la o proba
totu o politica de passivitate chiaru si facia de
scire, după care atatu ministeriulu ungurescu, catu tare a s p r a . . . Inse se scia dlu Politu, care specu-
corpurile legiuit 6rie. Cu t 6te aceste inse la mo­
si celu austriacu ar’ fi gafa a-si da demissiunea, ldza la eventualitati, ca astadi suntu nisce referin- mente binevenite se ard ta in camer’a boieriloru, si
indata ce nu se voru potd intielege si impacâ nice tie cu totulu diferite de cele de înainte cu 27 de spune guvernului in facia ceea ce voiesce se-i
la prossim’a intelnire. Candu ajunge lucrulu la ani; astadi lumea culta nu va permite, câ se de­ spună. — Alusiunea ce o fece contetel, ca „chiaru
intimidări de aedsta natura, atunci cu dreptu cu- genereze acele eventualitati. Proba despre acdst’a si alţi barbati de înalta auctoritate, cari se tienu
de contrarii sei politici, inca consemtu astadi cu
ventu potemu conchide, ca unulu din duoi trebue este procederea uniforma a poteriloru in caus’a in-
dinsulu, cumea dualismulu este stricatiosu pentru
se fia tare incapacinatu. surectiunei. Deci, totu natulu se se pdrte bine si
monarchia" — se referesce la cavaleriulu Schmer-
Camer’a ungurdsca, de candu lipsescu de acasa in pace aici intre limitele cordnei Sântului Stefanu, ling, care s’a absentatu in adinsu dela aedsta sie-
cei trei miniştrii, n’a mai tienutu siedintie publice, ca-ci ddca nu, atunci i vomu da preste degete mai dintia.
ci a desbatutu in secţiuni proiectulu de lege despre înainte de a potd face reu.* Intentiunile si chiaru încercările faptice, de
scdlele poporali. Diariulu „EUendr" dedica acestui In revisfa din numerulu precedentu amu no- a pacifică provinciele rescolate din Turci’a, nu