Page 17 - 1876-03

Gazot’a ese de 2 ori: Joi'a si Duminec’a, 8e prehamera ia poştele o. si r., si pe lâ
F6i'a, candn concedu ajatdriale. — Pretiu In: 1 H 1 L DD. corespondent». — Pentra serie 0 or.
pe 1 anu 10 fi., pe Vj 3 fl. v. a. Tieri esteme 12 fl, Tacs’s timbrala a 30 or. de fiecare pa*
v. a. pe ana ana sdn 2Vs galbini mon. «nnatdria. blicare. .-

Hr. 18. 3 DC. Braslovn 16|4 Martin 1876.

amble cu oile si cu caprele loru dela unu locu la chideti strinsu passurile Yulcanu, Turnu-rosiu, Bră-
Politlc’a cea mai buna, economia altulu, si se devaste cu turmele loru hotarale. Din di’a, Branu, Temisiu, Siantiu, Budieu, Oituzu nu­
naţionale. acestu ramu alu economiei machiavellismulu a fa- mai pe 6 luni, in catu se nu p6ta intra din Ro-

VIII. Romanii leneşi? Dăra dăca-i faceţi le­ cutu in t6te timpurile capitalu politicu, arma agera mani’a incdce nici unu capu de vita domestica, si
neşi in modu systhematicu ? chiaru in contra existentiei naţionale si politice a nici unu productu dela oi si vite cornute, apoi se
In Septembre 1847 me aflăm cu una comis- poporului nostru. In nenumerate documente offi- vedemu cine este lenesiulu.
siune susu pe culmea padurei dela Persiani, de unde ciali vei află pe romani descrişi câ nomadi, semi- Din statistic’a publicata tocma in dilele aceste
se vede mal totu districtulu Fagarasiului. Senaţo- selbateci, fugatori de labăre, prin urmare nedemni de catra Camer’a comerciale dela BrasiOvu, pe te-
rulu Konradsheim, v.-capitanulu G. Iakab, fiscalu de libertate, de ce? pentru-ca pe langa alte vite meiulu catagrafiei officiali dela 1870 aflamu, ca in
Tellmann si cassariulu universitarei sasesci câ mem­ prasescu si oi in numeru' considerabile. „Spuneţi anulu acela era in Transilvani’a 1.840,981 de oi,
bri ai comissiunei se ocupă cu defigerea miediuine- lui Basarabu, ca elu este pastoriulu oiloru mele, din care numeru se vinu pe cate 1000 (miie) de
loru. In apropiare stă doi romani pastori de vi­ am se-lu tragu de barba din colibele sale *)*. A- locuitori numai cate 87,5 de oi, adeca nici cate 1
tele satului, rediemati pe ciomegele loru. „Wie căsta insulta o aruncase trufasiulu rege Carolu Ro-' 6ie de 1 omu, câ se p6ta dice fia-care cumu disese
diese Walacben faulenzen!“ observă unulu dintre bertu in faci’a Domnului Munteniei totu cu acelu Negreiu alu nostru candu avea si elu una 6ie, ddra
cei patru. De acilea se încinse disputa seri6sa. despretiu stupidu, care mai jd.omina si astadi la -i morise de calbddia: Cine are marfa, are si pa­
1
Atunci le diseiu: Aruncaţi ochii catu poteti mai mulţi asupra economiei de oi. Acea trufia a cos- guba. Ach pas’ de mi-te imbraca din lan’a unei
departe preste districtulu acesta. Cine au cultivatu tatu pe Carolu armat’a intrăga macelata de „pas- oi cu caltiuni, cidreci, sumanu (tiundra, zeche, sa­
unfijşvlisa
aceste hotara? Cine au adunatu bucatele in cosiuri? rica, bobou, cojocu, căciulă), fa’ti din ea si straiu
Iii -ii: ils/x ” * ulb'ijh OU UUis Ui
Locuitorii. Da, locuitorii romani. Cine au culti­ Candu -si bate jocu inganfatulu aristocratu de pe patu, covoru pe mdsa, desagi sdu traista de
vatu aceste dominie nationali-fiscali? De siguru romanulu oieriu, -ti vine se te turburi si nu prea, drumu, catrintia sdu fota s. a.; si pas’ de’ti satura
ca nu dv. nici br. C. Bruckenthal. Nu. Apoi ddra ca incai aristocratulu e coperitu de susu pana diosu cas’a cu brandi’n dela 2—3 oisi6re preste anu. Dn.
totu numai cu imbracamente adusa din alte' tieri Bielz scrisese in a. 1856 nu scimu dupa-ce date,
nu ve bateti jocu de ei., 03 a j m aeihsaoMeb'Oitfî
. Yediut-am in vidti’a mea destui romani ve- de comerciantele nămtiu, evreu, armănu; ăra candu ca in Transilvani’a ar’ fi fostu pe atunci 2 milidne
nindu la pop’a si rogandu-lu in d i l e d e s e r b a ­ -ti dice sasulu „mei oieriu nomadu,“ atunci-ti 250,000 de oi. Se p6te si acdsta, inse numai cu
t o r i : Părinte, fă bine, di fotului se traga mai \ ine 80*i arunci capestru in capu si se-i dai paie conditiune, ca in acea suma s’au coprinsu sutele de
1
curendu clopotulu de vecerne, ca uite colo, se face de roşu. De nu ar fi luatu poporulu romanescu mii de oi, câ proprietate a locuitoriloru romani
de plbia, si tremuru ca’mi va strica fenulu; se asupra-si sarcin’a grea si delicata a economiei de mărgineni, de catra Moldov’a si Munteni’a, ince-
mi’lu pociu stringe dupa-ce vei esi din baserioa. oi, mai antaiu de toti sasii indâta după primele pendu tocma de pe la Dorn’a si venindu in diosu
Cundscemu cu totii mulţime de romani si mai loru cblohisatiuni ar’ fi peritu toti de frigu aici pana la passulu Yulcanu; ddra acele oi le tienea
naivi, cari -si dicu: Mane-i serbatdre, nu potemu sub clim’a năstra. Fara lan’a romanăsca sasulu nu ei in Principate, in Dobrogea si Basarabi’a. Intr’-
lucra pe sarn’a ndstra, ddra vomu lucra pe bani la ar’ fi avutu ciăreci, peptariu, cojocu, bunda pe trupu, aceea in 20 de ani a cursu f6rte multa apa din
sasi ori la unguri, si pecatulu se fia alu loru. căciulă in capu; fora pele de 6ie si de capra fe­ Transilvani’a in Dunăre si au esitu fdrte mulţi
Cu respectu la serbatori, 6menii noştri -si mai meile loru ar’ fi portatu totu opinci, câ si popărale „valachi," cu oi, cu capre, cu calu, cu vaca, pen­
adormu consciinti’a si altumintrea. In ndptea pre­ meridionali; dăra ar’ fi peritu de frigu toti si tăte. tru câ se nu se mai intdrca nici-odata. Ei au e-
cedenta a serbatdrei lucra pana in diori, cara lemne, Si candu sasii se închidea heroicesce prin cetati si situ blastemandu pe aceia, cari n’au sciutu pretiuf
fenu, cerealie, gunoiu, după anotimpu, apoi dormu fortaretie de fric’a inemiciloru, cine le ducea in nici macaru acelu meritu alu economiei de oi, ca
diu’a câ in Itali’a si câ in Resaritu, ăra de base- laintru lana, piei, lăptarii si brandiarii, câ se aiba dupa-ce numai oile si caprele se potu urca pana
rica nici vorba. Alte-dati pldca in serbatori la vre- ce lucra si ce manca ? Corporâtiunile loru de pa- in cele mai înalte regiuni ale muntiloru, câ se
unu orasiu ori in alte afaceri, pentru-ca din noro­ nurari, flanelari, boboari, cismari, curelari, cojocari, pasca acele erbi escellente, care crescu pe valile,
cire, romanii caletori’a nu o tienu de labdre. argasitori, unde era se subsiste, nu 700 de ani/ pe cdstele si piscurile Carpatiloru, numai prin turme
Intru adeveru, aceste nu suntu fapte de po- cumu totu striga ei, ci 7 luni, fara 'economia ro­ de oi se si pdte da pe fia-care anu valdre de mi-
poru lenesiu din natur’a sa, ci fapte de 6meni de­ manăsca ? lidne acelei vegetatiuni admirabile, din care se face
speraţi, ca scrupolii religioşi nu-i laşa a lucra catu Pastori de oi? Ce ve auctorisădia câ se ve casiu câ celu de Elveti’a *). Cassati pascuatiunea
ar’ voi densii. Amu vediutu asemenea caşuri si la bateti voi jocu de acăsta classe importanta a so- din munţi si se vedeţi, cumu pretiulu acelora va
unii evrei locuitori pe la cetati. In dile de Sabatu cietatei omenesci? Lenea loru? Minciuna pirami­ scadâ, cu tdta frumseti’a paduriloru de cari suntu
ne voindu se dă scandalu celoru mai bigoţi, se a- dala. Expuşi la t6te furiile elementeloru, la geru acoperiţi. Asia ddra nu numai silvicultura intie-
scundu in cancelaria său in vreunu magazinu de de Siberi’a, la caiduri africane, la orcane si la ploi lâpta, ci si pascuatiune pe munţi. In mani de
marfa, si acolo lucra barbatesce la corespondentie torrentiali, traindu mai totu sub ceriulu liberu, in 6meni cu mentea sanetdsa ambe potu sta una langa
Bău la protocăle etc. . lupte dese cu lupi, ursi si furi, ingrijati totudeauna alt’a, ba una e conditiunea de vidtia a celeilalte.
Ce se dicemu despre sermanele femei, dominate pentru castigarea de nutretiu, alergandu di si năpte Nici decumu nu e trebuintia, câ se se dă focu la
de Venere si Martiole, de Joimarice si Sandiene, impregiurulu turmei pe timpulu fetatului, cautandu păduri, pentru câ se fia pasiune mai multa. Pădu­
de Dine si Frumăse, de Stachii si Ursitărie s. a. preste totu anulu cumu se-si valoredie productele rea prea dăsa numai se raresce, nu se extermina.
s. a. Cu t6te aceste lantiuri religiăse, cine ăre din alu caroru pretiu se fia in stare de a-si sus- Oautati la alte tieri muntdse, câ Elveti’a, Sabaudi’a,
cultiva partea bea mai mare din teritoriulu tierei, tienă famili’a si a plaţi ănormele imposite, supusi Tirolu, Stiri’a s. a., cumu este pretiuita economi’a
cine latifundiele (Laburile) immense ale boieriloru? la daune ruinatărie prin calbădia si prin alte mor­ de oi.
De siguru ca nu domnisiorii si domnisiărele, ci ro­ buri, ocupaţi necurmatu 6 luni cu confecţionarea Calumniatorii poporului romanescu mai au inca
manii si romanele. Goniţi din Transilvani’a inca producteloru, mulsu, tunsu, casiu, brandia, urda, unu argumentu pentru lenea lui, luatu dela boi si
numai 100 de mii romani si romane in etate de untu, lapte acru s. c. 1., tămn’a macelaritu, prepa- cai. Este adeca de comunu cunoscutu, ca in comi­
cate 18 pana la 50 de ani si aduceţi in loculu ratu de carne afumata, de seuri, matiale curatite tatele si districtele locuite de romani se afla cai
loru totu atati jidovi, pe cari-i iubiţi si nu-i uriti, si sarate spre a se transporta la Y i e n ’ a , grija relative asia de pucini, catu acăsta impregiurare
mare de prasila buna, — cutediati voi a numi a- trebue se bata la ochii ori-carui strainu, care nu
câ pe romani, apoi se vedemu pe coconasii din
Ciusiu, cui voru mai dice: Az olâh tunya, rest. căsta viătia de 6meni leneşi? Cu totulu alt’a este cunbsce nici trecutulu nici legile tierei n6stre. Dăra
Jidovii voru lucra barbatesce, : numai nu pe cate acea classe de ămeni, care a meritatu totu-deauna mai antaiu se damu si acilea cuventulu statisticei
30—50 cr. la sapa, strinsu de fenu, secere, c6sa, epithetele de lenesia, de moleşită, perde-văra. In-
*) Asia numitulu casiu de Penteleu si din alţi
inblatitu, nici pe 2 fl. la aratu, ci la cămătării.
*) Sic dicite Basarab, ipse est pastor ovium munţi ai Budieului, se platesce in Bucuresci cu
Compatrioţii noştri maghiari si mai alesu sa- mearum; de suis latibulis per barbas suas extra- pretiu intreitu; de aceea speculanţii -lu si arvu-
sii au passiune mare a-si bate jocu de romani nu- ham eum Rex Carolus Robertus 1330 apud Thurocz nescu dela sacelenii noştri de timpuriu cu miile de
1
mindu-i pastori de oi, nomadi, caroru le place se Part. I. c. 97. ocale (ă 2 /*