Page 18 - 1876-03

officiale, câ se vorbâsca ea. In a. 1870 s’au aflatu Brasiovu 15/3 Marte 1876. numai in numele guvernului ungurescu, ci elu s’a
pe territoriulu Transilvaniei 188,254 de cai, 298 După o pausa de trei luni de dile, Axente crediutu indreptatitu a se face chiaru interpretele
muli, 1012 asini. Din acea suma a cailoru se Severulu a ajunsu ârasi la ordinea dilei. Presie- vointiei Europei. Cu tâte aceste inse respunsulu
vinu la 1000 de âmeni numai cate 85. In Un- dintele camerei deputatiloru din Budapest’a anunciâ d-sale contiene cu fârte pucinu mai multu decatu
gari’a se yinu cate 146, in Croati’a si Slavoni’a in siedinti’a dela 11 Marte, ca Axente Severulu, nimicu.
cate 155 de cai la cate 1000 de âmeni. Asia care inca in 16 Decembre anulu trecutu fii alesu Soirile mai noue difr Budapest’a spunu, ca
dâra muntâs’a Transilvania este multu mai saraca de deputatu in scaunulu Orestiei, nice pana in diu’a guvernulu ar avâ de cugetu, câ inca cu finea lunei
de cai. Atata inse nu e de ajunsu, ci ne caut» de astadi nu si-a presentatu literele credentionale. curinte se inchida camer’a pentru câ miniştrii, cari
se tractamu chiaru si acâsta cestiune de cai si de Din acâsta causa dlu presiedinte va provocă pe dlu voru merge de nou la Vien’a in caus’a impaeati-
magari după diverse nationalitati, ca de aceea sun- Axente, câ in terminu de 15 dile se se presente uuei dualistice, se fia linisciti. — Despre resultatulu
tem'u ardeleni. Din susu aratat’a cifra in Sasime în camera sî se-si ocupe loculu. — Presîedintele conferintieloru, ce s’au tienutu in Vien’a in 5 si 6
se vinu 213, in Secuime cate 106, âra in regiu­ camerei maghiare n’are decatu se-si faca detorinti’a, Marte in caus’a dualismului, aflarnu ca s’au statoritu
nile locuite de romani numai cate 51 de cai la •inse ar’ potâ se scia, fora se mai amble cu atate urmatâriele puncte: territoriulu varnalu se sustieue
1QQ0 de âmeni. Dâra si ,pe acei 51 de cai unde’i ceremonie, ca pentru Axente Şeverulu nu esiste câ si pana aci in starea sa comuna de pana acuma;
vei afla? Pe la boieri si la unii popi. Asia dâra locu in camer’a pestana. Nu scimu, dâca intru a- cu privire la darea de consumu, Ungari’a va primi
poporulu romanescu nu tiene cai de locu? Nu dieu deveru ungurii s’ar’ fi superatu la casu, candu A- aveutagiulu, ca acea dare de consumu, ce se va
acela, cu singur’a exceptiune de aceia, cari locuescu xente, alu cărui nume le aduce in minte — cum dicu plaţi după lucrurile ce se espârta pe liniele comune
in partea meridionale amestecaţi cu sasii si mulţi foile maghiare — tragedi’a dela Aiudu, ar’ intra in se va rebonificâ de catra acelu stătu, care va luă
din cei ce locuescu in regiuni muntâse, pe unde dieta, inse ceea ce scimu este, ca. Axente posede inca darea. Cestiunea bancei nu va mai formă obiecta
nu potu ambla cu carale. Si de ce nu tienu ro­ atata virtute romana, incatu se nu-si nimicâşca numele de discussiune. Ungari'a are deplina libertate a-si
manii cai? „Se intielege, ca numai de lene firâsca, celu bunu si stim’a, de care se bucura la romani, infiintiâ banca naţionale independenta, inse numai
ca-ci vedi dta, calulu e animalu iute, elu cere se prin unu pasu nesocotitu, prin intrarea in camer’a pre spesele sale, inse notele acestei bance nu voru
ambii sprintenii, se alergi după elu, se te feresci ungurâşca din Budapest’a, unde nice unui fiiu ro- avâ cursu fortiatu in Austri’a; cine va voi le va
la momentu de loviţur’a sâu de muscatur’a lui, se manu din marele principatu alu Transilvaniei nu-i primi de bani buni, âra cine nu va voi se le pri-
te scii reculege candu sare in dâue pitiâre si vrea este perwisu a iptrâ si a remanâ impunitu. — mâsca, nu va pâtâ fi silitu. Pre langa acâst’a apoi
se te trantâsca; apoi romanulu numai iute nu este.* Axente Severulu -si cunâsce chiamarea, scie ce arp Ungari’a va fi detâria a-si plaţi partea sa de da­
Asia judeca fariseii si cărturării. si ce trebue se faca, fora câ se mai aib& necessi- toria comuna numai in note de ale bancei na­
Se ve spunemu noi pentru care cause popo­ tate de indrumarile nâstre, inse cu tâte aceste de­ ţionale.
rulu romanescu si celu ungurescu neprivifegiatu din torinti’a de publicişti ne impune, câ la tâta ocasiu- Comissariulu Ujfalusy, pre care guvernulu la
comitate nu a tienutu pana acilea cai. 1. Pentru- nea se damu espressiune viua vointiei poporului tramisu in comitatulu Severinului spre a aperâ sta­
ca amblatiilu calare era opritu tieraniloru prin le- romanu din Transilvani’a. Domnii din Budapest’a tuia de machinatiunile dusmânâse ale poporului ro­
Jr* II i V 1/ ilal (
gile aprobatali, de frica câ se nu faca revolutiune, n’au decatu se dechiare de vapantu loculu, pre care manu de acolo — precum dicu foile maghiare —
in care caii le-ar’ fi folositu fârte multu; pre candu nice Axente Severulu, nice antecessorulu seu Bar- si spre a pune in regula pre amploiaţi si preste
creştinii din Turci’a potea şe ţiena cai, si era nu­ ceanu nu l’au ocupatu nici odata in camer’a din totu admînistratiunea publica in acelu comitatu,
:
mai obligaţi a descăleca si a saluta pe turcu din Budapesţ’a, si apoi se publice alegere nâua, ca-ci acestu domnu de mare încredere la guvernu a fa­
pitiâre, pri candu se intalniea cu acesta. 2. Tocmâ bravii alegatori din cerculu Orastiei inca voru scl cutu descoperirea, ca in comitatulu Severinului sunt
se fia fostu permişsu iobagiloru a tienâ cai, ce era ce au de facutu in asemeni impregiprari, candu nu o mulţime de funcţionari, inse toti sunt duşmani
se faca ei cu nesce martiâge flamende in robot’a numai interesşele naţionali, ci chiaru onârea si de- ai statului maghiaru. Sunt apoi o mulţime de
cea grea a domniloru? Era se le crepe toti pe corulu nationalu astâpta dela dinsii, câ si a trei’a officieri in activitate, cari asemene nu se potu îm­
brazda; ca-ci calulu pâte se fia multu mai tare sâu a patr’a ocasiune se arete lumei si potestatii pacă cu ideea de stătu maghiaru, âra trupele ce
decatu boulu, dâra elu este si multu mai reu de de stătu maghiaru, ca noi n’avemu ce cautâ din­ garnisonâzi acolo constau mai vertosu din soldaţi
morburi, piere mai curendu. 3. Ceea ce se nu- colo de fluviulu Tibiscu, ca pentru aleşii poporului romani, cari stau cu totulu sub influinti’a officieri-
mesce in Bomani’a pe turcesce „Beilicu,* la noi romanu din Transilvani’a nu este locu in camer’a loru si a functionariloru. Asemene si clerulu este
pe slav. „Podvâda,* adeca postarfa, angarfa, rnana- pestana, pre care se-lu pâta ocupâ cu successu. Pă­ dusmauu statului maghiaru. — Din acestu reportu
tura in sila, era la ordinea dilei; dela funcţionarii rinţii patriei maghiare potu aduce legi cate le place alu comissariului Ujfalusy ar urmă, câ statulu se
municipali pana la primarii si juraţii satului, pan’ si cum le place, noi, vomu scl se respectamu va- tramita acolo funcţionari maghiari, soldaţi maghiari
la panduri si haiduci, -ti scotea calulu din grasdu, lârea loru pana atunci, pana candu fortj’a si pote­ si, de* va potâ, si popi maghiari, ca-ce altmintrelea
aâu ti’lu prindea din campu, incalecâ si o tulea cu rea le va potâ sustienâ acea valâre. Inse decatu nu e bine. .«eWflUUP»
elu pana la staţiunea ce voieâ ei, âra tu vai de se ne facemu partasi la crearea aceloru legi, de­ Diariulu „Ellenâr* afla de bine a se luâ cu
tine, alergai după elu pedestru, câ se’ti aduci ca­ catu se mestecamu si noi in cazanulu cu veninulu frumosului facia de federalistii si autonomistii austri-
lulu acasa, adesea belitu in spate, alte-ori spetitu destinatu pe sam’a nâstra, mai bine se remanemu aci, ba ce e si mai multu, face chiaru propaganda
ori schiopu, in totu casulu mai mortu de fâme. acasa la cârneţe aratrului, asceptandu dile mai se­ pentru autonomi’a tiereloru din Cislaitani’a. Din
Saşii ca au fostu privilegiaţi in tâta poterea cu- nine, dile dâ bine. incidentulu vorbirei lui Leo Thun numit’a foia scrie
ventului, totuşi pl'ne suntu chronicele loru de va- _. Avemu deci buna sperantia, ca la a trei’a a- urmatâriele: „Atata si atate s’au vorbitu despre
r
ieraturi in contra postariiloru, angariiloru, ca-ci legere, ce se va publică in scaunulu Orestiei, bra­ federalismu, incatu noi cu incretulu ne-amu mai
nici chiaru prin legi nu şe potea apara de ele. vii alegatori romani de acolo voru remanâ tari si familiarisatu cu acâsta idea, pentru ca vedemu, ca
Ve mai trebuescu si alte cauae, din care ro­ neclintiţi pre calea de pana acum, precum au fa­ federalismulu nu amenintia esistinti’a dualismului.
manii n’au tienutu cai ? Noi mai scimu si altele, cutu dilele trecute admirabilii înoţi din districtulu Inse federalismulu contelui Thun difere de aspira-
dâra la scopulu nostru si pentru câ economiştii se Zarandului cerculu Bradului, cari cu tâte ca ale- tiunile de autonomia ale cechiloru, poloniloru si slo-
judece in cunoscintia de lucru, suntu de ajunsu si sulu loru de mai inainte, Dr. Iosifu Hodosiu, n’a veniloru. Acel’a intru adeveru nu este decatu o
aceste. N 6ue inse ne ar’ veni se intrebamu altu mai candidatu, totuşi ei, intielegundu-si missiunea centralisatiune a intregei monarchie, precandu cehii
ceva: Cumu era, ca chiaru nobilii tienea cai rela­ si detorinti’a naţionale, l’au alesu de nou si de nu ceru alfa, decatu se devină domni in Bohemi’a,
tive pucini, si cumu se intemplâ, câ se vedemu in buna sama lu-voru mai alege de cate ori camer’a polonii se pâta dispune de afacerile loru interne,
comitate familii de grafi si de baroni caletorindu in ba- maghiara va voi câ se-lu jnlocuiâsca prin altu in- âra slovenii voiescu se remana sloven*. Aceştia
tara trase de cate p a t r u b o i preste dâluri dela sate dividu. — Onâre loru! respectâza dualismulu si cu Ungari’a nau nimicu
la orasie. Şi cuuţu se intemplâ, ca pana catra a. Totu ip siedinti’a dela 11 Marte a datu si de a face. Federalismulu, care in sine nu este alfa
1840 cai de remonta din Ardealu nu se ajungea ministrulu Tisza respunsulu seu la interpellatiunea decatu autonomi’a, are si potere si o partita conso­
nici pentru dâue regimente de călăreţi, ci trebulea se deputatului Politu in caus’a orientale. Essenti’a a- lidata si pâte ca are si venitoriu. Ungurii n’au
se cumpere din Moldov’a, adeca totu dela „Valachi." cestui responsu este, ca guvernulu ungurescu scie motivu de a se teme de acestu federalismu, deârace
Nefericitu poporu, care de fric’a tiraniei nu toţu-deauna a-si tienâ iufluinti’a sa in tâte căuşele acest’a esiste deja in Ungari’a. Croaţia se bucura
potea şe tiena nici vite domestice de care-i trebuescu si cestiunile, ce privescu monarchi’a austro-ungara; deja de acea autonomia, după care aspira cechii,
pentru asecurarpa existentiei sale. Volume intregi ca procederea contelui Andâssy nu implica nice polonii si slovenii. Dâca acâsta impregiurare nu
s’ar’ poţâ scrie despre modulu barbaru, cu care celu mai puciuu amestecu in afacerile Turciei, si este stricatiâsa pentru Ungaria acum candu ea esiste
au fostu tractate cestiunile agrarie de catra legis- chiaru si la casu dâca ar’ implică vre unu ames­ in sinulu seu, atunci n’are de ce se teme nice in
latiunea vechia a Ungariei si a Transilvaniei, de tecu, nu s’ar’ potâ contestă, ca contele Andrassy casulu candu acâsta stare de lucruri s’ar formă si
unde se si trage in lini’a prima starea decadiuţa, n’a adusu prin acâst’a unu mare sexvitiu păcii eu­ in Austrî’a.* — Numit’a foia observa, ca afara de
umilirea ai barbari’a ce domina in aceste tieri; ropene. In fine dlu Tisza accentuâ, ca Serbi’a Croati’a nu mai esiste sub coron’a sântului Stefanu
nâue inse fiane astadata de ajunsu cu aceste indi- inca este detâria a se feri de ori-ce amestecu in nice o tiâra cu trecutu istoricu, care ar potâ pre­
gitari scurte, si se trecemu la alte cestiuni pe afacerile Turciei, spre a evită eventualităţile peri- tinde autonomia. Cu tâte aceste inse noi cunâscemu
t e r r e n u l u i n d u s t r i e i . culâse si a nu-si atrage asuprasi odiulu Europei.— o asemene tiâra cu trecutu istoricu si cu dreptu de
Va se dica, dlu Tisza nu s’a multiumitu a respunde autonomia si acâst’a este Transilvani’a. Deca fede-