Page 19 - 1876-03

ralismulu va trimfă dincolo, atunci se va celebră si primi sumisiuni pentru constructiunea lucrariloru acelu vitdzu undeva si lu-ati colacitu. Asia e, ca
dincdce de Lait’a. intre chilometri 20,600 metre si Predealu. candu aceşti seducători ve-ar’ spune aedste v 6ue
In provinciele cislaitane s’au descbisu dietele Acdsta distantia va fi impartita in 7 secţiuni in facia, vdue, cari sciţi, ca a-ti fostu visitati, de
si cum urmdza: densii in obiectulu acest’a chiaru pre la casele
provinciali in 7 Marte. Discursurile de deschidere
1. Dela antai’a trecere a Prahovei pana la drumulu văstre, cari sciţi, ca in Dominica din 2. Januariu
dau espressiune viua despre loialitatea si aderinti’a
dela Breaz’a aprdpe 8 chilometre. a. c. stă Moldovanu se ve scdta mai de spate, că
toturoru aceloru tiere catra imperatu si imperiu.— se plecaţi la alegere, ca-ci in Bistritia ve ascdpta
2. Dela drumulu dela Breaz’a pana la drumulu de
De sine.se intielege inse, ca cechii declaranţi nu Gurabelli, aprdpe 10 chilometre. . . . . asiane, ca atunci nu ve ati potd rabdă fora
participa nice la siedintiele dietei boeme. 3. Dela drumulu dela Gurabelli pana la Comarnicu, că se le diceti: I n c a s i d e a s i a c e v a s u n t e t i
De pre campulu insurectiunei se reportdza ne- aprdpe 5 chilometre. c a p a b i l i ? !
4. Dela Comornicu pana la Izvoru, apr6pe 7 si ju- Da’r se vedemu mai de aprdpe, ddloru Mono-
contenitu despre lupte, cari parte se dice ă fi eBitu
metate chilometre. ; i: ^ reni, ce cuprinde respunsulu Dv. facia de condam-
in fav6rea insurgentiloru, parte in favărea turciloru.
5. Dela Izvoru panana la Sinai’a, aprdpe 5 si ju- nabilulu pasiu, ce a-ti intreprinsu in interesulu lui
Anume cetimu, ca in 5 1. c. capulu insurgentiloru metate chilometre. ^lesy. Dv. diceti: „S e p 61 e , ca a a m b l a t u
Liubobraticiu a trecutu cu feciorii sei preste riulu 6. Dela Sinai’a pana la chilometru 75,150 metre, p r i n N a s e u d u s i u n e l e c o m u n e u n u ^ l e s y “
Narenta si in tienutulu dela Liubusca a intelnitU aprdpe 10 si jumetate chilometre. apoi mai departe: „nu l u - a u p o t u t u a l e g e
nisce trupe turcesci neregulate, pre cari le-a per- 7. Dela chilometru 75,150 metre pana la chilome­ d o i — t r e i a l e g e t o r i , p u c ă r i a v o r b i t u
tru 84,400 metre. p r i n N a s e u d u . Os e, î)dloru?“ ve faceţi a
fugatu si siiitu se trdca pre territoriulu austriacu.
Lucrările voru coprinde terasementele lucrari­ nici nu-lu cundsce bine? Dd’r nu ve aduceţi aminte,
In diu’a urmat 6rin alţi duoi capi de insurgenţi nă­
loru de arte, tuneluri, zidari’a lucrariloru de arte ca inainte de alegere a-ti petrecutu dile si nopţi
văliră asupra turciloru la Muratovitia si ei bătură si antaiulu asternutu de balastu. la olalta? Ma, ca si indata după alegere a-ti fostu
cumplitu. In acdsta lupta turcii ar’ fi perdutu Afara de acdst’a direcţiunea va fi gat’a a onoraţi cu visit’a lui. ((3re penttu Ce?) Nu sbiti,
800 morţi si 1000 răniţi, afara de acdst’a au per­ primi sumisiuni pentru clădirile statiunei Baicoiu si ca unulu dintre Dv. a parasitu chiaru cas’a lui
dutu mai multe tunuri, munitiune, pusei, cai si pentru casele de guardu a antaiei secţiuni. Ddieu inainte de finirea sdrvitiului divinu spre a
Antreprenorii voru avea facultatea de a sumi- conveni cu acelu nasdravehu intr’o siura. (Gaciti,
totu proviantulu.
siona pentru una său mai multe din secţiunile pre- ca care a fostu acel’a, si ce v’a fi /fostu obiectulu
De sine se intielege inse, ca multe dintre soi­
citate. discusinnei loru?) Ai nitatu Dle Moldovanu decandu
rile de pre campulu insurrectiunei sunt si in fa- Planurile, profilele si caetele de însărcinări prin Naseudu o apucai la sauetos’a, candu dracosii
v6rea turciloru, inse cu tdte aceste potemu asseră, voru potd fi ecsaminate la biuroulu directiunei din de Naseudeni te spariau. cu: „ d e a J i i l e s y * ! (ore
ca ddca numai diumetate este adevern curatu din Bucuresci, Nr. 4, strat’a Episcopiei, dela 1 (13) pentru ce?) Nu-ti mai aduci amiute, Dle de Candu
cate se reportdza despre victoriele turciloru, atunci Marte 1876, inainte. te luase Mesy c e l u n e c u n o s c u t u de sub su 6ra
Sumisiunile voru fi primite pana la 15 (27) si cu cuventele: „Was ist Herr Besianu, kommen
dieu pucina sperantia mai p 6te avd lumea, ca Tur-
Marte 1876 (inclusivu). Sie, die Leute kommen in Konfusion!“ te introduse
ci’a va fi in stare a pune capetu insurrectiunei.
Dn. G. B. Crawley & Comp. nu voru fi tie- camu pre susu in sal’a de alegere. Asia e, ca
Din contra soirile despre diferitele desastre, ce le nuti a accepta sumisiunile purtandu celu mai micu ruşine că atunci inca nu te-a fostu mancatu de
sufere armat’a turcdsca, ne făcu a crede, ca mai pretiu si -si reserva dreptulu de a respinge tdte a- multu? Pentru ca, vedi Domne, Domniătâ si com­
curendu se va intemplă, că insurgenţii se pună cele, care nu-i voru conveni. panionii Ddale ati fi vrutu se fiţi si cu curechiulu
capetu Turciei. Franci’a. O depesia dela 8 Marte aduse unsu si cu slanin’a intrdga. Asia dera Dv. ati
Fugarii bosniaci si erzegovineni, cari se afla scirea din Versali’a, ca adunarea naţionale ş’a de- nitatu t 6te, aceste;; inse noi pare ca si acuma
pre territoriu austriacu, nu voiescu nice de cum a schisu. — Audiffret predede pdtestatile ădunarii audimu pre ^lesy intrebandu: Wo sind meine Ver-
naţionali in manile ambeloru camere dicundu, ca' trauensleute? Kain 0., kein M., kein B. (inainte de
se reintărce acasa, in urm’a atimestiei ce li s’a a dă cu ochii de Dvdstra. Gurile rele mai voiescu
Franci’a intrdga a sanctionatu constitutiunea repu­
datu. Bagu sama nu le merge tocmai reu loculu a sci, ca după ce ^lesy fă respinsu din candidare,
blicana. Ministrulu Dufaure declară in numele lui
de asilu, pentru ca aici primescu ajutdrie din par­ Mac-Mahon: ca presiedintele republicei va guvernă si după ce vediu ca Dvdstra inca nu ve intrepuneti
tea statului că se nu pidra de f 6me, sdu se se cu ajutoriulu lui Ddieu si alu ambeloru camere pentru densulu cu acelasiu zelu, ce densulu din
apuce se fure si devasteze pre civii austriaci. Spe­ pîecum cere onărea si interessele Franciei. Came­ motivele sale aşteptă delaDv., mai intrebă si după
nesc8 bani. (Ore ce bani voru fi foetu aceştia?)
sele ce le a avutu monarchi’a austro- maghiara cu rele s’au constituitu si-si voru incepe activitatea.
Precum este dejă cunoscutu maioritatea este repu­ Apoi atributele de Schurken si Betrttger publicate
aceşti fugari se urca la 1% milli 6ne floreni. — in Nr. 1 alu Gazetei, de cari ve faceţi a nu soi,
blicana. După constituirea camereloru s’a formatu
Inse ni se pare, ca acestu ajutoriu va trebui se în­ 6re ce insemndsa ?
si noulu cabinetu, care consta din membrii urmă­
cete catu mai curendu. tori: D u f a u r e vice-presiedentu si ministru de De’r se mergemu mai de parte privindu re­
Roinaui’a. După demissionarea presie- justiţia, R i c a r d , ministru de interne, D e c a z e s , spunsulu Dv. Diceti: „Alegatorii din cerculu Mono-
rului, in urm’a recomandarei primite camu tardiu
dintelui si a vice-preşedintelui camerei deputatiloru, de esterne, C i s s e y , de resbelu, F o u r i c h o n , de din Naseudu, au fostu pentru Tanârky.* Adeverulu
adeca a domniloru Demetriu Ghica si Yasile Boe- marina, S a y , de financie, C h r i s t o f l e pentru e, ca cortesiile Dv., seducerea alegatoriloru s’au
rescu, se grăbi a demissionâ si dlu Orescu din affacerile publice, T e i s s e r a n c pentru agricultura intemplatu, după ce ati primitu recomandarea din
demnitatea sa de vice-presiedinte alu senatului ro- si in fine V a d i n g t o n pentru instrucţiunea pu­ Naseudu pentru Tanârky. Cercaţi calendariulu si
manu sub cuventu, ca guvernulu continua acelaşi blica. ve veţi convinge. Cumca alegatorii au votatu pentru
sistemu, caruia senatulu i-a datu votu de blamu. I s p a n i ’ a , după ce a pusu capetu resbelulu, TaDârky nu e escusa pentru Dv., ca-ci sciţi, ca
Senatulu n’a datu votu de blamu dlui Maiorescu cu Don Carlos, care si-a luatu catrafusele si a tre­ prin cate fase au trecutu aceia inainte de a pas!
că pers6na, ci sistemului, directiunei pe care apu­ cutu in Angli’a, ,— s’a vediutu hecessitats, că la urna. Nemica mai ridiculu că aceea, ca ale­
case. Senatulu inse cu 39 contra 10 voturi re- pentru regularea financieloru, cari suntu tare deso- gatorii din cerculu Monorului au fostu totu de-a-
fusâ> aedsta demissiune motivata in sensulu aratatu, late, se faca unu feliu de bancrotare, precum a un’a activişti. Dă, sciţi Dv. cumu a disu Ciganulu
prin ce aretă încredere catra vice-presiedintele seu facutu Turci’a, adeca in cei mai de aprdpe cinci despre dp’a s’a. „De-vi vrea, eu a fi a fetă, de-vi
si totu-odata dede indirectu unu nou votu de biamu ani de dile se nu platdsca din detoriele de stătu vrea eu n’a fi a fetâ.“ Cine a convocatu vr’o data
guvernului. După acdst’a d-lu Orescu se sui pre in numerariu decatu numai o parte din trei, dra pre alegatori la adunare? cine li-a esplicatu activi
tribuna si multiami senatului, ca adera la princi- ddue parti se le platdsca d'ocamdata cu obligaţiuni, tatea si pasivitatea, ca asia densii se se pdta pro-
piele sale, ce nu suntu de natura a aprobă unu pre cari le va rescumperâ, candu ei voru concede nunciâ peutru un’a seau alfa. Curiosu ne vine
sistemu, ce nu p 6te se aduca statului romanu de- financiele. — Va se dica esemplulu Turciei a a- pasagiulu din respunsulu Dv.: „Vin’a, ca numitulu
catu stricatiune. — Oomissiunea financiaria a ca­ flatu dejă imitatori si cine scie, ddca mane poimane ^lesy n’a venitu in candidatia, o porta senguru .. .*
merei deputatiloru a respinsu proiectulu de lege nu se voru mai ivi inca si alţii. Ddra Dv. aveţi se ve escusati si facia de ifilesy?
despre noulu imprumutu. — Va se dica, crisea mi­
nisteriale in Bucuresci este de nou la ordinea dilei. De altmintrea intregu respunsulu Dv. e o sver-
colitura, că ceea a pescelui pre uscatu, imbracata
— In fine camer’a totu primi spre acoperirea D e l a N a s e u d u , Februariu 1876. in frase fora inceputu si sfersitu, din care a p r i ­
deficitului imprumutu de 16 mii. lei si pentru ca­ o r i se vede, ca Dv. suuteti c u l p o s i . A respinge
lea ferata Ploiesci-Predealu de 42% mii. in locu Numai odata ne-amu apucatu se scriemu si si dra a respinge numai, nu e destulu spre mân­
de 30 si 50 mii. propuse de guberniu si guber- noi pentru publicitate, si nice acum’a n’amu avutu tuire; lumea se uita după fapte. Din acestu mo-
niulu s’a invoitu. — norocu; ca-cd, eta, in Nr. 8 alu pretiuitei Gazete
vinu DD. ^lesysti — activişti — naţionalişti: tivu ve rogamu si noi, ca ddca veţi mai avd cu-
— Domnulu Danieleanu, escelentulu professoru Cincia, Moldovanu si Besianu din t i e r ’ a d i s c i ­ ragiulu de a paşi in publicu in obiectulu desvino-
de Dreptu Romanu dela facultatea juridica din Bu­ p l i n e i cu o falca in ceriu cu un’a in pamentu, vatirei Dv., apoi nu insirati la vorbe late, art: de
curesci, pre care d-lu Maiorescu lu destituise, fii că se ne sferme, pentruca amu cutediatu a-i neli- lege etc. ci luaţi pasagiu de pasagiu d'n scrisorea
restabilitu la loculu seu si si-a inceputn deja lec- nisci in unghiulu Ddloru, HO, ho, Ddloru! mai ndstra publicata in Nr. 4 si acdst’a din Nr. pre*
tiunile.
incetu, ca-cd nu sunteti Dv. mai poternici decatu sente, demintiti-le prin fapte ddca poteti, seu ddca
— O corespondenta din Bucuresci spune, ca tunurile lui Hrabovsky. Acum’a d 6ra ve-ati mai veţi află consultu, ne provocaţi pre noi, că se ni
ministrulu affaeeriloru publice a aprobatu t 6te pla­ recoritu; se stamu pucinu l’a vorba. Dv. diceti, le documentamu pre a le năstre.
nurile societăţii Crawley si Comp. referit 6rie la con- ca tote cele publicate de noi in Nr. 4 alu Incatu pentru epitetele de soboli, guri infer­
structiunea linieloru ferate Ploiesci-Predealu si Ad- Gazetei suntu numai scornituri scdse din ventu si nale, caîuraniatori fora caracteru etc. cu cari binevo-
judu-Ocna. Prin urmare inca in dilele prossime se că atari totu camu la alu 5. — 6. siru le respin­ iescu a ne onoră DD: Monoreni, onor publicu va
voru incepe lucrările pentru clădirea acestoru linie geţi in feliu si feliu de forme. — Auditi voi fra- sci a edice sentinti’a după meritu.
ferate si mai vertosu a celei dela Ploiesci-Predealu. tiloru plugari, voi sumanariloru de după tergu? Ce se tiene de provocarea, ce ni se face, de
— La Calea ferata Ploiesci-Predealu „Mo- Anditi voi, ce dicu Domnii Moldovanu si Besianu, a paşi cu numele celu adeveratu in scrieri de asta
nitorulu" publica urm. A v i s u a n t r e p r e n o r i ­ ca ei nu au amblatu pre la voi, indemnandu-ve natura, noi bucuroşi o amu face, ddca amu sef, ca
l o r u , dela Direcţiune: că se ve incredeti venitoriulu vostru si alu fiiloru prin aceea facemu vr’ unu servitiu causei; inse de
Dn. 0. B. Crawley & Comp. voru fi gata a voştri acelui filesy; p 6te ca ddra voi ati datu de | 6ra ce suntemu convinşi, ea lumea nepreocupata sa