Page 2 - 1876-03
P. 2

inca-i  apasa  greutăţile  cele  mari  ale  statului  câ  si   legalu,  nice  alu  dreptului,  precum  nice  din  punctulu   rusesci  făcu  necontenitu  propaganda  pentru  resbelu.
                  pe  noi,  ca  inse  pe  ei  ii  ruinbdia  concurrenti’a  din   de  vedere  alu  ecuitatii  sbu  alu  politicei  sanet 6se,  si  Principele  Milanu  inca  a  inceputu  a  se  suppune
                  afara,  cu  care  nu  mai  potu  da  peptu  pe  nici-unu   ministrulu  de  justiţia  avea  detorinti’a,  de  a  nullificâ   pressiunei  ce  se  esercita  asupra  sa  de  catra  Russia
                   terrenu  alu  industriei  si  alu  comerciului,  bra  acbsta   acestu  actu  de  eclatanta  calcare  de  lege  si  de  a   si  înclina  la  resbelu.  Intrbga  poporatiunea  Serbiei
                   nepotintia  -si  are  scaturiginea  sa  in  vechile  loru   pedepsi  pre  urditorii  lui.  Ministrulu  a  promissu  ca   este  gafa  pentru  lupta.*  —  Afara  de  acbsta  se
                  statute  „tiehali*  (Zunftorduungen),  in  privilegiele,   va  presentâ  camerei  unu  proiectu  de  lege  in  acestu   mai  comunica,  ca  unu  ordinu  alu  ministrului  de
                   cu  care  -si  imaginaseră,  ca  voru  fi  aparati  de  con­  respectu;  ar  fi  deci  bine,  câ  pana  atunci  illegali­  resbelu  conchiama  pre  toti  acei  barbati  dela  20—50
                   currenti’a  lumei  intregi.  Se  ne  spună  sasii,  pen-   tatile  subalterniloru  se  nu  fia  suferite,  ba  chiaru   de  ani,  cari  pana  acum  n’au  fostu  militari,  spre  a
                  tru-ce  in  aceşti  20  de  ani  din  urma  mai  tbte  în­  sancţionate de catra ministrulu siefu.            formă unu corpu de reserva.
                   treprinderile  loru  mai  mari,  cumu  consortiuri,  fa­    —  Ce ne va mai aduce pana mane constitu-             Faim’a,  cumca  guvernulu  romanu  are  de  cu-
                   brice,  cultivări  de  mine  s.  a.  au  cadiutu  una  după   tionalismulu  maghiaru,  vomu  vedb,  acum  inse  se   getu,  a  opri  catu  de  curendu  esportulu  de  cereale,

                   alfa  cu  perdere  de  sute  de  mii.  Ei  au  acble  re­  ne  mai  occupamu  pucinu  cu  alte  lucruri,  filrn’a   face  pre  lume  se  erbda,  ca  Romani’a,  pre  langa
                   l a t i v e   mai  multe  si  mai  bune  chiaru  decatu  ma­  acbst’a  a  fostu  abundanta  in  nea  si  ghiatia  nu   t6te  asecurarile  sale  de  pace,  totuşi  se  pregatesce
                   ghiarii,  loru  le  stau  deschise  tbte  institutele  mari   numai pre aici   prin munţii noştri, ci si prin  de  resbelu.  —  La  aceste  noi  credemu  a  fi  indrep-
                  si  mici  ale  Cislaitaniei  si  ale  Germaniei  intregi;   părţile  superiori  ale  betranalui  Danubiu.  Diurnalele   tatiti  se  facemu  observarea,  ca  Romani’a  nu  face
                   connexiunile  loru  naţionali  se  ramurescu  pana  in   din  capitalea  ungurbsaa  descriu  care  de  care  in   alfa,  decatu  urmbza  proverbiului  stramosiescu:  „Si
                   regiunile  rupreme  ale  societatiei  austriaco,  si  totuşi   colori  mai  ingrozitbrie  pericululu,  cu  care  Dunarea   vis pacem, para bellum."
                  la  ei  câ  de  9  ani  incbee  se  vede  unu  regressu   amenintia  capitalea,  precum  si  tbte  orasiele  si  sa­  In  Parisu  a  eruptu  crisa  ministeriale.  Cabi-
                  spaimantatoriu  si  migratiune,  care  te  pune  la  mi­  tele  de  pre  malulu  acestui  fluviu.  Repedea  topire   tulu  Buffet  si-a  datu  demissiunea  si  Mac-Mahon  a
                   rare.  S’a  exilatu  din  tibra  economi’a  de  vite  cor-   a  nbuei  si  mai  vertosu  s!o>i  de  ghiatia,  cari  se   primit’o,  pentru  ca  insusi  Buffet  a  recunoscuta,  ca
                  nute,  copitate  si  lanbse  a  valachiloru,  se  muta  sa-   redica  catu  dealurile  in  albi’a  Dunărei  si  impedeca   caderea  sa  la  alegeri  este  prob’a  cea  mai  învede­
                   celenii,  branenii,  brescanii,  resinarenii,  seliscenii,   cursulu  apei,  au  facutu  de  a  crescutu  ap’a  Dunărei   rată,  cumca  poporulu  n’are  încredere  in  dinsulu  si
                   poienarii,  sbu  adeca  mocanii,  moroienii,  tiutiuienii   cu  24  de  urme  preste  statulu  ei  regulatu,  asiâ   fora  de  încredere  si  auctoritate  nice  nu  pbte
                   din  Transilvani’a  se  ducu  si  professionistii  sasi  pe   incatu  eri  alalta  eri  in  totu  momentulu  se  ascepta   guvernă.
                   urm’a  loru,  bra  cu  ei  fetele  de  secuiu  pana  in  Bul-   inundarea  capitalei,  care  inse  pana  acum  a  ascapatu
                   gari’a. Adeverata Nemesis.                            si  se  spbra,  ca  anulu  acest’a  nice  nu  va  mai  avb
                                                                                                                                   Nr. a—1876.
                        In  loculu  emigrantiloru  venu  alte  limbi  străine   d’a  se  teme  de  inundare.  Inse  Pest’a  noua,  Bud’a
                                                                                                                                          4  P  r o t o c o l l n l u .
                   in  tidra;  ddra  ce  castiga  cu  aceea  tidr’a,  economi’a   vechia,  unele  suburbie  ale  Budei  noue,  precum  si
                   naţionala  a  tierei  si  naţiunea  ndstra  ?  Respunsulu   mai  multe  sate  de  pre  malulu  Dunărei  fura  inun­  Adunarei  poporului  gr.  cat.  din  Si  ei  ca   m i c a ,
                                                                                                                                Protopopiatulu  Mediasiului,  luatu  in  12  Ianuariu
                   este pe verfulu limbei fia-carui lectoriu.            date  cu  totulu.  In  Pest’a  noua  ap’a  a  dirimatu
                                                                                                                                st.  n.  1876  cu  privire  la  intemeiarea  unei   „ F u n -
                                                                         vr’o  50  de  case,  preste  totu  a  causatu  daune  enorme;
                                                                                                                                d a t i u n i   s c o l a s t e c e *   pentru  scol’a  g.  c.  con-
                                                                         locuitoriloru  din  mai  multe  comune  li  se  tramitu        fessionale romana din Sieic’a mica.
                                  ISrasiovtft 1 Marte 18 Fauru 1876.     cu cinurile t6te cele necessarie pentru vibtia.                              (Urmare).
                        Din  cele  comunicate  in  numerulu  precedentu        —  Miniştrii  maghiari,  cari  aveau  se  mbrga       2.  Dlu  Parochu  propune  alegerea  unui  presie-
                   a  potutu  fia-cine  se-si  faca  o  idea  chiara  si  se-si   dilele  aceste  la  Yien’a,  spre  a  continuă  firulu  intre-   siedinte.
                   câştige  o  convicţiune  firma  despre  atitudinea  ostile   ruptu  alu  consultatiuniloru  despre  nou’a  impacatiune   ad.  2.  Adunarea  poporului  proclama  cu  una­
                   a  guvernului  si  a  camerei  maghiare  facia  de  pucinele   dualistica,  si-au  amanatu  caletori’a  din  caus’a  pen­  nimitate  de  presiedinte  pre  Dlu  parochu  Florianu
                                                                                                                                M  u n t e n e s c u ,  care si-occupa loculu.
                   si  neînsemnatele  drepturi  si  libertăţi,  pre  cari  totu   elului,  cu  care  Dunarea  amenintiâ  capitalea  ungu-
                                                                                                                                     3.  Presed.  propune  se  se  alega  unu  cassariu
                   potestatea  de  stătu  maghiaru  le-a  accordatu  natiu-   rbsca.  Se  crede  inse,  ca  după  ce  pericolulu  de   si  unu  controloru,  precum  si  alegerea  membriloru
                   niloru  nemaghiare  înainte  de  asfa  cu  vr’o  cativa   inundare  a  trecutu,  miniştrii  voru  plecă  in  dilele
                                                                                                                                comitetului  administrativu  pentru  fundatiunea  pro­
                   ani.  Pana  mai  deunadi  naţiunile  nemaghiare  cre­  prossime.                                             iectata.
                   dea,  ca  in  asiâ  numitulu  stătu  ungurescu  esistu      —  In  camer’a  de  Yien’a  se  apropia  momen­       ad.  3.  Adunarea  poporului  nu  afla  de  lipsa  si
                   inca  legi  cu  val 6re  si  potere  de  legi,  ca  mai  esiste   tulu,  de  a  se  luâ  in  discussiune  conventiunea  co­  controloru,  ci  alegu  doi  cassari  in  personele  lui
                   o  scânteia  de  dreptate  si  o  umbra  de  ecuitate;   merciale  inchiata  cu  Romani’a,  atatu   ■  reportulu  Ioanu  Campeanu  si  Nicolau  Ivanu  Sierbu,  cu  aceea
                   astadi  inse  au  trebuitu  se  se  convingă  totu  sufle-   maioritatii  comissiunei  economice,  care  numai  din   adaugere,  ca  cassarii  se  fia  alessi  numai  pre  unu
                                                                                                                                anu  si  se  fia  oblegati  a  depune  juramentu,  si  cu
                   tuln  ce  n’are  stramosi  pe  Atilla  si  Tuhutu,  ca  aici   motive  de  oportunitate  recomenda  conventiunea  spre
                                                                                                                                finea  anului  functiunei  voru  da  ratiociniu  in  faci’a
                   legea  r.  este  o  papusia,  data  spre  jocaria  presidenti-   primire,  catu  si  celu  alu  minorităţii,  care  propune   comitetului  admin.  care  e  si  comitetulu  beser.  si
                   loru  de  tribunale  si  prefectiloru  de  districte;  ca  aici   amanarea  discussiunei  asupra  acestei  conventiuni   apoi  cu  comitetulu  in  faci’a  întregului  poporu,  care
                   in  locu  de  dreptate  domnesce  arbitriulu  si  volnici’a   pana  după  definitiv’a  regulare  a  reforintieloru  va­  ratiociniu  se  va  aşterne  locuriloru  competente,  si
                   si  ca  ecuitatea  nice  nu  p 6te  avd  locu  in  sinulu   mali  intre  Austri’a  si  Ungari’a.  Contele  Andrâssy   diuaristicei spre publicare:
                   unui  stătu,  care  nu  crede  a  avb  altu  titlu  de  esi-   a  tienutu  o  conferintia  cu  membrii  minorităţii,   4.  Presied.  face  adunarei  poporului  propunerea,
                   stintia,  decatu  „maghiariamulu  si  maghiarisarea.*   spre  a-i  înduplecă  se-si  revâce  propunerea  de  ama-   ca  cumu  voliesce  poporulu  se  contribue,  in  bani
                                                                                                                                ori in naturale? Si cu cari mesure?
                   Unu  preaiedinte  de  tribunalu,  voindu  a-si  castigâ   nare,  inse  aceia  s’au  aretatu  tari  câ  stâncile  in
                                                                                                                                     ad.  4.  Adunarea  poporului  decide,  câ  se  con­
                   valbre  si  vbdia  in  stătu,  se  apuca  si  calea  in  pecibre   propusulu  loru.  Se  vede  apoi,  ca  si  ministeriului
                                                                                                                                tribue  fia-care  după  starea,  in  care  se  afla,  si  inca
                   legile  esistenti  si  apoi  din  propri’a  sa  auctoritate   din  Yien’a  inca  nu  i-ar’  placb,  câ  acbsta  conven-   in  naturale,  anumitu:  Cucurudiu,  fiindu  ca  bani  nu
                   croiasce  altele  noue,  le  aplica  si  aduce  la  val  6re.  tiune  se  se  mai  amane,  pentru  aceea  a  pusu  la   avemu,  si  apoi  in  naturale  toti  vomu  potb  lua  parte
                   Si  ce  face  guvernulu,  ce  face  chiaru  corpulu  legiui-   mediulocu  cestiunea  ministeriale,  ceea  ce  va  se  dica,   la  intemelibrea  „ F u n d a t i u n e i *   si  apoi  noi  sene
                   toriu  facia  de  acbsta  anomalia,  sbu  mai  bine  disu,   ca  dbca  va  cadb  conventiunea,  atunci  cade  si  rnini-   folosimu  inca  cu  mesurele  cele  vechi,  de  ora-ce  cu
                                                                                                                                cele n6ue, suntu unii, cari nu se pricepu bene.
                   facia  de  acbsta  ironia  constituţionale?  —  Guvernulu   steriulu.  Afara  de  aceste  se  mai  vorbesce  si  de
                   se  face  advocatulu  logofetului,  care  tiene  de  virtute   disblverea senatului imperialu.                    5.  Presied.  face  cunoscutu  adunarei  poporului,
                                                                                                                                ca  ar’  fi  bene,  câ  din  capitalulu,  ce  se  v’a  aduna,
                   patriotica,  a  calcă  legile  esistenti,  bra  camer’a  iea   —  In  Orientu  se  complica  lucrurile  totu  mai   se  nu  se  spesseze,  decatu  pentru  unu  protocolu  in
                   in  aperare  pre  guvernu,  fiindu  ca  este  asiâ  de  ge­  tare.  Primirea  reformeloru  lui  Andrâssy,  din  partea   folosulu  „Fundatiunei*,  aparatulu  de  scrisu,  si  vasele
                   nuinii  ungurescu,  incatu  nu  numai  ca  nu  pedepsesce,   guvernului  turcescu,  promissiunea,  si  chiaru  încer­  necessarie  pentru  pastrarea  bucateloru,  pana  ce
                   ci  chiaru  indbmna  pre  organele  si  auctoritatile   carea  acestuia  de  a  le  esecutâ,  amnesti’a  anunciata   capitalulu  se  va  urca  la  una  suma  însemnata,  si
                   publice  a  binemerită  de  patria  prin  calcarea  legiloru   pentru  insurgenţii,  cari  se  voru  intbrce  la  caminu-   pana  atunci  capitalulu  se  se  elbee  cu  interesse  ceva
                   in  favbrea  maghiarismului.  Ya  se  dica,  si  guvernu   rile  loru  si  voru  depune  armele,  —  tote  aceste  nu   mai  mari,  câ  „Fundatiunea*  se  se  redice  in  cu­
                                                                                                                                rendu  si  inca  se  se  db  pre  lunga  obligaţiune,  care
                   si  camera,  in  locu  de  a  face  [se  li  se  respecteze   numai  ca  n'au  schimbatu  situatiunea,  ci  au  facut’o   se  fia  subscrisa  si  de  presied.,  si  interessele  la
                   dreptulu  si  poterea,  ce  numai  loru  li  este  data  cu   multu  mai  grava.  Insurgenţii  din  Bosni’a  au   finea  fia-carui  anu  S 8  se  capitaliseze,  invoiescese  adu­
                   privire  la  crearea  de  legi  noue,  la  interpretarea,   respinsu  neconditionatu  irad’a  turcbsca  promitietbria   narea la acbst’a propunere, ori nu?
                   modificarea  si  chiaru  anullarea  legiloru  esistente,  --   de  ameliorări  si  conclusulu  luatu  in  acestu  respectu   ad.  5.  Adunarea  poporului  se  involiesce  din
                   degraabza  de  buna  voia  si-si  tienu  de  detoria,  a   l’au  comunicatu  si  insurgentiloru  din  Erzegovin’a.   cuventu  in  cuventu  la  acestu  punctu,  cu  acelu
                   aprobă  cu  tbta  poterea  loru  illegalitatile  ce  le   Ei  dicu,  ca  pana  atunci,  pana  candu  va  mai  domnf   adausu:  ca  mai  multu  de  una  galeata  (4  metrete)
                                                                                                                                se  nu  se  db  la  nemeuea,  si  după  capitalulu  de  una
                   comite  unu  preaiedinte  de  tribunalu;  sbu  unu  pre­  semi-lun’a  asupra  loru,  nu  voru  depune  armele,   galeata  se  fia  d 6ua  ferdele  interesse,  care  la  finea
                   fecţii  de  districtu.  Apoi  constitutionalismu  e    pentru  ca  turculu  promite,  inse  in  anim’a  sa  cugeta   fia-carui  anu  se  se  intbrea  la  „Fundatiune",  dbca
                   acest’a?.. .                                           ca  „mai  curendu  voru  domnf  ghiaurii  in  Stambulu,   se  va  potb,  dbca  nu  se  va  pâtb  intbrce  si  capitalulu
                        La  acbsta  întrebare  respondemu  cu  cuvintele   decatu  se  ajunga  irad’a  aceea  la  valbre  in  Bosni’a.*   si  interessele,  atunci  capitalulu  se  se  mai  lase  unu
                   diurnalului  „Ung.  Lloyd“,  care  cu  privire  la  con-   Foiele  rusesci  au  pusu  deja  cestiunea,  ca  acum  ce   anu,  pre  lunga  obligaţiune  de  nou,  br  interessele
                                                                                                                                nice  una  data  se  nu  se  lese,  ca  asia  in  cativa  ani
                   clusulu  tribunalului  de  Brasiova,  prin  care  limb’a   e  de  facutu?  —  Passulu  primu  a  fostu  mai  greu,
                                                                                                                                ne  scotienduse  nice  Capitalulu  nice  interessele,  de
                   romana  si  cea  germana  se  eschidu  din  usulu  jude-   alu duoilea va fi mai usioru.                     o  parte  s’ar’  potb  ingrauia  bietulu  omu,  br’  de
                   catorescu,  dice,  ca  acelu  conclusu  nu  se  p 6te  justi­  Diariului  „Ung.  Lloyd*  i  se  telegrafbza  dela   alta  parte  ar’  potb  fi  dauna  la  „Fundatiune*,  care
                   fică  si  chiaru  nice  eacusâ  nice  din  punctulu  de  vedere  Belgradu  cu  datulu  24  Fauru  urmatbriele;  „Agenţi  debue incungiurata atatu de una parte, catu si de alta.
   1   2   3   4   5   6   7