Page 20 - 1876-03

întreba despre aceeâ, ca c e s’a scriau si nu des­ § 264. La unu actu, care in privinti’a unei Noatati diverse.
pre aceea ca c i n e a scriau, pentru asta data. nu parti va fi unu actu de comerciu, se voru aplică
potemu face asta plăcere Ddloru Monoreni. Dbca de o potriva facia cu ambele parti dispositiunlle ujoii‘,'. Dr. de medicina Fr. lloltres
L'li $
cumva Dloru ar voi a face 6re cari intrebuintiari din partea a ddu’a a presentei legi. In acdsta ordindza de adi încolo in tdta diu’a dela 11—12
de cele scrise, nu se conturbe intru nemic’a; fiâ privintia numai atunci se va admitte una escep- 6re înainte de prandiu, in locuinti’a s’a, strat’a
sercuri, ca vornu stă facia la ori care divanu. tiune, candu chiaru din aceste dispositiuni va re- Scheiloru, N-ru 132.
De altmintrea noi v-ainu dă altu .sfatu. Mai sulta, ca ele se referu numai asupra aceleiâ dintre
bine ve iutorceti rogandu-ve: iubita naţiune, gre- parti, pentru care afacerea este unu actu de co­ — ( D e l a c u r t e . ) Oonsiliariulu c. r. de
sitamu înaintea lui Ddieu si înaintea Ta si ... . merciu. ■ « curte de Becker, directoru de bibliotecile familiei si
1
| fl/Oiil Si .'*Uâ(J & yi> • • -1CLî 1 0 ■ 18 .r.
dâr erta-ne; voi fericite umbre a le fostilorn gra- C a p u I I . D i s p o s i t i u n i . g e n e r a l i p e n t r u a celei private a Mai. Sale imperatorelui, impoteritu
nitiari, ce pentru subpastrarea renumelui de Ro­ a c t e l e d e c o m e r c i u . de Mai. Sa a tramisu alu Il-le volumu din catalo-
manii ve-ati versatu sângele pre câmpurile de lupta, § 265. Pentru apreciarea si interpretarea gulu bibliothecei de susu imper. la reuniunea sasdsca
nu cereţi resplatire asupr’a nostra! transactiuniloru de comerciu se va consideră mai
T o t u a c e i a . pentru sciintiele tierei Ardealului, tiparitu după
0 Mi croi« e «a , e J O q e c > . . ~ u multu vointi’a contractantiloru decatu sensulu lite­ manuscriptu. Ce fontana istorica bogata s’a des-
<*’ i- j *-1 i î> u îi i n ci i i rale alu ciivinteloru.
chisu numitei reuniuni!
Legea de comercia. § 266. Contractele se voru interpretă după
sensulu cuvinteloru, afara, candu părţile voru do­ — („Pester Lloyd“) după reportulu adunării
c
_ » o u l o j . V ( U ţ m ş r j 0 ) . > f i f ' j j f l - a a â K o i i a vedi, ca au intrebuintiatu cuventulu aplicatu in altu gener. din 4 Martiu a. c. a societăţii Lloydului pe
Partea a dou’a. sensu adoptatu in comerciu. an. 1874 a avutu percepte: 395,074 fr. 75 cr.
Despre actele de comerciu. Ih casu de dubiu, cuvintele contracteloru se si spesse: 395,615 fr. 37 cr. prin urmare acestu
voru interpretă in sensulu de a validă contractulu.
TITLULU I. Despre actele de comerciu in diariu a avutu unu venitu curatu de 59,459 fr.
§ 267. Pentru apreciarea sensului si a vali­
generale. .uluiw «3 dităţii fapteloru si a negligeriloru se voru considera 38 cr. pe anu, candu altele se radima pe sacrificiu.
C a p u I . D e f i n i t i u n e a a c t e l o r u d e obiceiurile si usurile comerciali.
c o m e r c i u . (!!) Afiamu din sorginte bine informata ca,
§ 268. Candu mai multe persdne voru con­
§ 258. Acte de comerciu suntu: tractă in comunu facia cu o persăna tertia o obli­ după propunerea unui professoru distinsu din Ga­
1. cumperarea sdu ver-ce acuisitiune de măr­ gaţiune intr’o transactiune, care despre partea loru laţi in Romuni’a, mai mulţi comercianţi notabili
furi si de alte lucruri mobile, cu scopulu de a le va trebui sonsiderata de unu actu de comerciu, a- se ocupa cu activitate de organisarea unei C o m ­
revinde in natura sdu lucrate ori prefăcute; tunci aceste pers 6ne voru fi solidariu responsabile,' p a n i e d e a s i g u r a r e m u t u a l a c o n t r a f a l i -
2. întreprinderea furnisarei de obiectele aratate
in punctulu precedentu, pe cari furnisorele le acui- ddca nu se va vedd contrariulu din conventiunea rn e n t e 1 o r u. Nu potemu de catu aplaudă ase­
făcută cu creditorulu loru.
rdza spre acestu scopu; meni idei a caroru conceptiune ingenidsa egaleza
3. cumperarea Adu ver-ce acuisitiune de char- § 269. Creditorulu are facultatea a actionâ utilitatea loru imensa. Statutele suntu red'giate,
thie de stătu, de acţiuni adu de alte charthii de pentru creanti’a sa după alegere pe toti detornicii si consiliulu de administratiune se va complecta in
val6re, destinate pentru comerciu, chiaru si in acelu solidari, sdu pe unulu ori pe mai mulţi dintr’insii; curendu, dice „V. Cov.“
casu, candu acuisitiunea nu s’a facutu cu scopu de candu obiectulu creantiei va fi divisibilu, elu va
a se' 'revinde# ie ilfl ss vimv ii iis «fobii, iinoinaq avd dreptulu alu reclamă in parti, fara a perde
'■i-, 4. întreprinderea de asecurari ; u-j ; ' dreptulu de a cere totulu dela acelu dintre debi­
5. întreprinderea transportului individiloru sdu tori, dela care a reclamatu numai partea. (Bibliografia.) Asupra situatiunei.
alu marfuriloru pe mare si imprumutulu â la grosu § 270. Debitorulu solidariu actionatu va potd Colectiune revediuta si adausa de ar ti cu li si
sdu schimbulu (cambiu) maritimu. se redice in contra creditorului numai atari con- f o i s i â r e , de lONU A. LAPEDATU. Acdsta
testatiuni, cari i se cuvinu lui personalu, său cari
§ 257. Acte de comerciu mai suntu si ur- cărticică s’a pusu sub tipariu si va apard preste
mat6riale operaţiuni, ddca se voru ecsercitâ in modu se cuvinu tuturoru condebitoriloru in contra credi­ curendu; ea se procura de-adreptulu dela autoriu,
de professiune: na «nai tfftebvG^ uiboj oo equi- a torului. ...
In transactiunile de comerciu si in generale care se afla cu locuinti’a in BrasiOYU. Pretiulu
1. întreprinderea de a lucră sdu de a preface
i 78b
pentru alţii lucruri mobile, ddca professiunea intre- in t 6te caşurile, in cari present’a lege impune o 30.,6,0 m 9S9 M
obligaţiune solidaria, debitorului solidariu nu se va
prindietorelui va trece preste cerculu professiunei cuveni replic’a divisiunei său a acţionarei prealabile : * 0*12*5un s yi yo ii
f,;i ;
mici;‘ ' - . i eîi pornite in contre celorulalti debitori, to.tu asemenea
2. alfacerile de banca si de schimbu; elu nu se va potd opune din caus’a, ca creditorulu
3. affacerile comissionarului, ale comissionaru- Scola comerciala de trei classe, pa*
lui de'transportu si ale carausiului, precum si af­ l’a actionatu pe elu singuru pentru intrdg’a dd- blica auctorisata, si institutula de eres-
. a i R «ijiisoi
facerile stabilimenteloru destinate pentru transpor- toria. Aceste reguli se aplica si facia cu garanţi,
tiilu individiloru; ddca garanti’a s’a datu pentru o obligaţiune, cere ala lui
4. affacerile magasineloru comunale; resultata dintr’o transactiune de comerciu, sdu ddca
5. affacerile de editiune; precum si alte affa- Henricu A. Burchez
ceri de librărie si ale comerciului cu obiecte de insasi garanti’a va trebui considerata de unu actu
de comerciu.
arta, si inca affacerile imprimerieloru, ddca ecser- iieoe «naiiiioo ®rasiov«.
citarea loru va trece preste limitele professiunei § 271. Persân’a, care dintr’unu actu de co­ In acestu institutu se primescu e l e v i atatu
mici; merciu este obligata, facia cu a trei’a persbna, a pentru seăl’a comerciala, catu si primăria, reale si
6. affacerile aceloru producători, cari lucrdza aplică ingrigire, acdsta persdna va fi tienuta a a-
sdu prefăcu propriele loru producte, si affacerile plicâ grigi’a unui comerciantu cum se cade. gimnasiale. De limbe străine si musica se pdrta
industriei montanistice, ddca aceste industrie voru § 272. Cine are dreptulu a cere desdaunare, deosebita grigia. Elevi se primescu la orce tempu
trece preste limitele professiunei mici; va potd ecsige repararea daunei reale si compensa­ si afla pregătire.
7. mediulocirea affaceriloru de comerciu. rea profitului, de care a fostu lipsitu. Şcolarii, cari au absolvatu trei classe, se bu­
Affacerile aici indicate se voru consideră si § 273. Claus’a penala nu este supusa in pri­ cura de dreptulu a potd intră in armata ces. r. că
atunci de acte comerciale, candu se voru ecsecutâ vinti’a sumei nice unei restrictiuni, si debitorulu, voluntari pe unu a n u .
nu câ professiune habituaie, ddr’ de unu comerciantu in casu de dubiu, nu este autorisatu a se liberă
in ecsercitiulu professiunei sale de comerciu. de ecsecutarea contractului prin plat’a penalităţii Programa la cerere se da gratis. 1 — 3
stipulate.
§ 260. Tdte acele affaceri ale unui comer­
ciantu, cari apartienu de ecsercitarea professiunei Claus’a penala in casu de dubiu nu esclude
sale de comerciu, se voru consideră de acte de co­ dreptulu a se cere daune-interesse mai mari decatu
merciu. va importă penalitatea stipulata.
Ddca claus’a penala s’a stipulatu pentru neecse-
Itlr’ revinderile făcute de artisani (meseriaşi) la bursa in 14 Martiu 1876 stâ asia:
in ecsercitiulu meserii loru, nu se voru consideră cutarea contractului la tempulu cerutu sdu la lo-
culu cuvenitu, atunci creditorulu va potd cere pre
de acte de comerciu. Galbini imperatesci — — 5 fl. 43 cr. v. a.
lunga îndeplinirea contractului inca si penalitatea — 81) Sfii»
§ 261. Contractele inchedte de comercianţi stipulata. Napoleoni — 9 n 26Vî » 9
se voru consideră, in casu de dubiu, câ apartiene- § 274. Claus’a penala este ecsecutabila: candu Augsburg — — — 103 » 75 * 9
tdrie de ecsercitarea professiunei loru de comerciu. Londonu — — — 115 9 65 * 9
s’a stipulatu pentru ver-o negligere, in urm’a fap­
înscrisurile de ddtorie subsemnate de unu co­ tului contrariu conventiunei, candu insa s’a stipu­ Imprumutulu naţionala —■ 70 9 60 0 9
merciantu, se voru consideră câ apartienit 6rie de latu pentru ver-o prestare in urm’a intardiarei de- Obligaţiile metalice vechi de 5% 67 9 25 0 »
professiunea s’a de comerciu, ddca din contienutulu bitorelui. Obligaţiunile rural® ungare 76 50
9
loru nu se va vedd contrariulu. § 275. Penalitatea stipulata nu se va potd 9 » m . 9
§ 262. Contracte inchedte despre imobile nu cere, candu ecsecutarea contractului va fi devenitu * * temesiane 76 9 P
se voru consideră de acte de comerciu. impossibila printr’o nenorocire advenita nu din cul- » n transilvane 76 » ft
§ 263. Calitatea sdu validitatea unui actu de p’a debitorelui, său candu ecsecutarea va fi deve­ n * croato-slav. 9 — 0 9
comerciu nu se alterdzi prin faptulu, ca ver-una nitu impossibila din culp’a creditorelui, său ddca se Acţiunile bancei — — 898 9 T“ p 9
din parti, in urm’a functiunei, sdu in urm’a posi- va fi acceptata ecsecutarea fara reversa. „ creditului — — 168 9 20 , 9
tiunei ei sociale sdu din alte cause nu p 6te face (Ya urmă.)
acte de comerciu.
■ o
•Eedactoru respundietoriu si Editoru ' . Editiunea: Cu tipariulu lui
IAC O BU M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.