Page 21 - 1876-03

Gazet’a eso de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prennmerfl Ia poştele c. si r., si pe Ia
F6i'a, candu conceda ajatdriale. — Pretiulu: Mmulu XXXIX. DD. oorespondenti. — Pentru serie 6 cr.
pe 1 arm 10 fl., pa Va 3 fl. v. a. Tieri esteme 12 fl. ur* i,tiîii«xe na newicwT m Tacs’a timbrala a 30 or. de fia care pu­
V. a. pe una anu ştiu 2Vs gclbini mon. snnattiria. r blicare,

Ir. 19, Brasiova 20|8 Hârtia 1876.
£

cestei tieri nici pana la Vieb’a, au intrata celu lnâ ertatiuni. Căruia poştei amblâ numai de d ti u e
1 pucinu prin boitele comerciantiloru din' c e t a t i l e ori in l u n a , ducea inse numai pachete si gropuri
n6stre si au reflectata atata, ca din miile de arti- de bani, cate d6ue perstine, mai multu oficiari din
cli cati se afla in acele câ manufacture si fabricate, armata si pe capra cate doi grenadiri armaţi câ de
Telegmmu numai cele mai ordinarie si lucrate mai fara gustu batalia din caus’a banditiloru de pe pustele Unga­
enoqi
dia Bistritia 17 Martiu 1876, 9 tire 30 min. potu se fia din tierile cortinei unguresci si anume din riei ştiu din codrii Transilvaniei, mai totu cu coco-
Transilvani’a, tira celelalte ttite suntu străine, aduse siulu trasu si gafa de atacu. In an. 1848 calea
Fostulu Prefectu*)
yjrr wOP. ' ştiu din Cislaitani’a ştiu din tieri mai depărtate. ferâta abia se deschisese pana din c6ce de Pest’a.
Florianu Michesiu Acei patrioţi, cari fiindu la expositiune, nu’si pre­ Incuragiarea la professiuni nu numai lipsise cu to-
getaseră a continua studiulu loru comparativu intre tulu, dtira la partea cea mai mare a poporului era
a repausatu in 16 a curentei productele industriei din tierile austriaco si intre a interdisa invetiarea loru. Statutele tiebali sasesci

la 1 6ra p. m. „Eternai fia • le celorulalte staturi europene occidentali si meri­ au fostu totu-deauna atata de egoistice, in catu
memori’a si usi6ra tierenaJH dionali, au trebuitu se le ba’tli la ochi, inca si im- pe langa ce nu se primea pentru ttita lumea vre-

.tnolaiffioiaoffl i pregiurarea, ca ori-cate de multe, bune si frumtise itau invetiacelu de alta naţionalitate, spre ex. de
*) Prefectu la guardi’a naţionale in an. au fostu productele industriei austriaco, dtira mai romanu, la invetiatur’a vrtiunei professiuni, cbiaru
bune si mai frumtise au fostu ale Germaniei, nea- numferulu professionistiloru sasi era restrinsu, fixu
semenatu mai bune, mai solide si elegante toţu- pentru fia-care corporatiune, in catu numai dtica
odata, ale Franciei, Belgiului, Angliei, Elveţiei, moria vreunulu din maisterii vechi, potea se intre
ieil elea iî mov hsO .eascfiu inuitaiheiHj, teii iB Italiei, asupra carora parea, ca se vede ori se simte altulu in locu, ştiu ca iu caşuri anumite, veduvei i
Politfc’a cea mai liana, economia timbrulu geniului'; atatea inventiuni extraordinârie, se permittea a continua professiunea cu ajutoriulu

naţionale^ ioajiiioq o? ei-? care deşteptară admiratiunea lumei, atatea probe vreunui sodalu, ori-ca era obligata a se mărită a
IX. Candu vorbimu despre economi’a naţio­ învederate de avuţii fabul6se ale altoru staturi cate dtiu’a tira după vreunu sodalu. Cbiaru concurren­
nale, consideramu câ una dintre ramurile principali s’au vediutu acolo, te facea se întrebi fora voi’a ta: ti’a cu manufacturi sasesci dela una cetate sastisea
i n d u s t r i ’ a m i c a s i i n d u s t r i ’ a i o m a r e . Sub Unde au fostu pop6rale austriace pe timpulu in in alfa totu sastisea, era strinsu oprita, cu sihgur’a
industria mica intielegemu diversele professiuni de care celelalte au facutu acele progresse ametittirie esceptiune a terguriloru de titira. Ultimulu exem­
asia numite manufacturi, ştiu cumn se esprime po- de spiritulu omenescu? De unde atata diversitate plu de acea rigtire brutale -lu avemu din a. 1852
porulu in limb’a sa prosaica, mestesiuguri, meserii in progressu? Se p6te 6re, câ tocma ttite poptirale aici in Brasiovu *).
(in Romani’a). Sub industri’a mare se intielegu si seminţiile austriace se fia mai pucinu dotate dela In aceleaşi timpuri mai mulţi comercianţi de
asia numitele fabrice, stabilimente mari, unde se natura? Nu se ptite, -si respundea cei ce cunoscu naţionalitate totu sastisea, cumu si armenii începu­
lucra cu machine ce functiontidia. prin motori de bine pe poptirale europene. De ce se fia germa- seră a sparge, precum dicu advocaţii, via facti,
apa ştiu de vaporu ştiu. de amend6ue, ale caroru nulu austriaca preste totu mai naucu decatu celu ferecaturile cele cumplite ale tieburiloru, ca-ci mer-
producte suntu apoi manipulate prin sute si mii de din Germani’a; de ce italianulu din Tirolu si Dal- gundu aceiea la Pest’a si la Vien’a, după mărfi,
6meni din ambele sexe. >■ mati’a mai pucinu deştepta câ celu din Itali’a; de care nu se producea de locu in Transilvani’a, de
Este tempulu câ se se întrebe si locuitorii ce bohemulu, care scie se producă panura, cristalu, care era ftirte multe, incepura se aduca mereu, pe
Transilvaniei, fora distinctiune de classe si natio- porcellanu si otiele asia de minunate, se nu fia in langa alte necunoscute in tierile ntistre, mulţime
nalitati, care suntu progressele făcute in actista stare de a rivalisa si in alte ramuri ale industriei de manufacture câ cele sasesci, lucrate inse in alte
titira in ramur’a industriei mari si mici, in compa- omenesci? Respunsu la întrebări de acestea ni se tieri. Prin acelu comerciu professionistiloru sasi li
ratiune, fia si numai cu celelalte tieri ale imperiu­ da cbiaru acuma de catra asia numit’a partita a se prepară uoncurrentia mare, care’i si aduse in
lui austriacu. Actista întrebare s’a pusu adesea si protectionistiloru, cari lupta de una ana si mai strimtâre necunoscuta înainte de aceea. Patricianii
pana acilea, respunsulu inse a fostu ştiu evasivu, si bine din respoteri, câ industri’a austriaca se fia sasiloru se incercara se apere pe tiehuri de acea
datu câ prin fuga, ştiu ca i s’a datu unulu de cele aparata de concurrentia si chiaru de mtirte prin concurrentia; de aceea pana catra a. 1820 se lua­
sasesci, dicunduse: representantii adeveratei indu­ vămi protect6rie, prin vămi urcate. „Sub vecbiulu seră si mesuri ftirte aspre in contra asia numitului
strie transilvane suntemu noi sasii, tira restulu nu despotismu," dicu ei „amu fostu tienuti in 6rba luxu europtinu, si avemu exemplu, ca marele ju-
scie nimicu, si cei cari sciu ceva, numai dela noi nesciintia; inafara nu ne fusese permissu a esî; detiu alu cetatiei a pusu se descultie pe soci’a unui
au potutu se invetie^nc jViss na ia taluvoitfi’sR nlnf acasa amu fostu lipsiţi de sctile prefessionali si negutiatoriu sasu, pentru ca aceea cutediase a merge
Acei sasi, cari locuescu pe la cetati si oppide, technice; incuragiarea din partea regimului ne lip­ la baserica in diu’a de Pasci incaltiata „cu papuci
au dreptate candu affirma, ca ei suntu representan­ sise, modelle nu ni s’au adusu spre a le imita; de Vien’a." Spre a ruşina pe cei cari începuseră
tii si portatorii principali ai industriei in T r a n ­ statutele si regulamentele cele învechite si ruginite se ptirte cisme de vicsu, imitate după cele care
s i l v a n i ’ a . Totu asia inse au dreptate aceia ce a le corporatiuniloru tiebali ne tienura ferecaţi de s’au vediutu la captivii francesi (1809—13) poli-
affirma, ca actista industria sastisea este cea din mani de pititire; progresse mai mari era impossi- ti’a porunci boheriului tieganu câ se incaltie „sti­
urma, c6d’a toturoru ramuriloru de industria din bili; comerciulu nostru inca era f6rte multu supusu hie frantiosesci." T6te acele mesuri pre catu de
Europ’a cea civilisata, adeca specfe de industria, la nenumerate reatrictiuni; institute de creditu in barbare, pe atata si prtiste, au fostu luate in de-
care nu mai p6te tienti concurrenti’a nice cbiaru cu unele provincii era ftirte pucine si sarace, in altele siertu. Noroculu tiehurilorn sasesci mai fh, ca dela
cea rustisca. Acei lectori ai noştri, cari au fostu lipsiea cu totulu; comerciulu maritimu ne era cu­ 1830 tactice a inceputu a se schimba tare portulu
la expositiunea universale dela Vien’a in an. 1873 noscuta mai multa numai din nume." orientale, atata in principatele romanesci, catu si

si au cercetatu părţile ei cu ochi bine deschişi, Acele cause, care au impedecatu pe poptirale in Bulgari’a. Asia professionistii sasi indemnati de
s’au potutu convinge, ca industri’a Transilvaniei, câ din Cislaitani’a intru a tienti concurrentia cu cele comercianţii cari veniea de acolo neîncetata, se pu­
si a Ungariei întregi, era in ctid’a toturoru indu- mai înaintate din Europ’a, au apasatu asupra Tran­ seră se lucre pentru principate cu resultate rela­
atriiloru e u r o p e n e , si ca dtica totuşi i s’au im- silvaniei cu greutate indiecita. Iu actista titira sctile tive ftirte bune. Dtira acea stare favorabile manu-
partitu atatea laude si medalii, s’a facutu parte professionali, reali, technice, comerciali, n’au fostu
inadinsu, spre a incuragia pe acea fetica tenera, cunoscute nici macaru din nume; ca-ci cbiaru cele *) Comerciantele Bucura Popu cumpărase ma­
pe care o sc6sera atunci mai antaiu in lumea mare, modeste sasesci, care functiontidia in timpulu nostru, nufacturi dela Sigbisitir’a pentru Ploiesci. Spre a
parte ca ungurenii. iubitori de laude, cumu suntu suntu numai de eri alaltaeri. A esi in afara, fia evita ori-ce conflictu cu tiehurile din Brasiovu, le
încarcă cu conditiune, câ cărăuşii se le transp6rte
ei, se făcură luntre si punte câ se strabata cu pre- si numai pana la Vien’a, trecea cbiaru in cetatile
immediatu prin passulu Temisiu la Ploiesci. Dtira
tensiunile loru, se trtica, vedi d6mne, si ei de civi- ntistre de adeveratu evenimentu, si mulţi din aceia
aflandu professionistii din Brasiovu, esira inaintea
lisati alaturea cu pop6rale principali ale Europei. cari plecă la drumu, câ se ajunga in capital’a im­ caraloru, care trecea preste campulu Brasiovu si —
Acei lectori, cari n’au fostu la expositiune, si p6te periului după caletoria de 14—18 dile, -si facea sequestrara marf’a. (A se vedti actele respec. de

ca d6ra n’au esitu in vititi’a loru dintre munţii a­ mai antaiu' testamentulu, alţii se cuminecă si -si processu).