Page 22 - 1876-03

factureloru ardelene a potutu se tiena numai pana -ti Spună, bici se prevddia reeultatulu. Bile si la Sibiiu, la anulu sdu la cati ani voru afla cu
catra a. 1860. Din anulu in care lucrurile Ro­ nopţi intregi petrecute in nesomnu, corespondentia cale. Intr’aceea lectorii noştri ar’ face prea bine,
mâniei mergea spre consolidare, concurrenti’a din intinsa, asia dicundu cu tdta naţiunea din imperiu, ddca ai’ citi inca ii decisiunea comitetului luata
afara strimtorâ totu mai multu pe manufacturarii intempinarea unei mulţimi de scrupoli si obiectiuni, asupra cestiunei acesteia in siedinti’a sa din 8 Fe-
sasi din Transilvani'a. Si fiindu-ca in Romani’a lupta continua cu 6meni fricoşi, lipsa mare de bruariu a. c. in urmarea reportului facutu de dn.
dominase din timpuri străvechi libertate absoluta 6meni pricepetori, mai alesu candu banii anticipaţi I. Candrea *). In acelasiu timpu acei juni, cari
in professiuni, in catu locuitorii avea numai idea dela comuna nu se ajungea nici pe departe câ se se simtu prea preste mesura inflacarati, se pazdsca
de corporatiuni libere, nici-odata inse de tiehuri poţi remunera pe individi destepti si activi, in fine câ nu cumu-va prin excessulu loru de zelu (?) in
(Znnfiwesen) in sensu nemtiescu, asia incepura a cele mai mari neplăceri cu cativa exaltaţi, cari stâ locu de a inainta, mai vertosu se compromitta su­
iramigra professionisti europeni din tdte tierile pe se int6rca lumea cu degetulu, numai câ se faca din blimele scopu ce’lu avemu cu totii de înaintea ochi-
la urbile si oppidele României, unde si exercitddia Brasiovu prin farmecu unu Pariau. loru noştri, dra mai presusu de t6te se evite fre­
professiunile loru cu celu mai bunu successu. Pro- Din tdte aceste generatiunea de atunci invetiâ cările personali gretidse si miserabili.
fessionistii sasi din Transilvani'a inca nici acuma atata, ca expositiunile nu se făcu asia usioru câ (Ya urma decisiunea comitetului).
nu-si potea deschide ochii si nu voiea se crdda a- plăcintele de taiatiei, ci, ca se ceru la ele ani de
ceea ce vedea t6ta lumea. Ddra una parte saraciâ preparatiuni. Unu norocu mare avura romanii din Brasiovu 18/6 Marte 1876.
din anu in anu, si asia nu le remanea altu midiu- Transilvani'a in acele dile din an. 1862. Ei se Organulu de sufletu alu dlui primu ministru
locu de traiu, decatu se trdca si ei in Romani'a. i m p a c a s e r a cumu nu au mai fostu dela 1848/9 Tisza, edeca desu catranitulu si infuriatulu „EllenOr"
ceea ce se intempla pe fia-care dl. Intre aceste pana in acele dile I De nu era impacati, nimicu ne spune cu tdta probabilitatea, ca sessesiunea a-
venindu presto densii inca si libertatea de profes­ nu se alegea din acea expositiune. cdstV a camerei deputateloru, se Va închide in 28
In anulu acesta adunarea generale se va tiend
siuni (Gewerbefreiheit) proclamata prin gubernulu obuott. UiftiHleC inO ffi uîCyJIBMiX Marte, candu miniştrii voru plecâ la Yien’a spre
centrale dela Yien’a, îi află. si acdsta pucinu pre­ la Sibiiu. Subcomitetulu de acolo avă fericit’a idea a continuă negotiatiunile dualistice, dra prossim’a
M i ( i v, fi . i*; ' i I'/Mî 7 rf m 1104 v rfj ifj IMJ- * ff J < *
(
paraţi. Calile ferate, care străbătură successive in de a propune deschiderea unei expositiuni acolo pe sessiune se va dechide cam pe la 20 Aprile, candu
tidra, adusera preste densii concurrentia cu atatu locu. O, ca-ci nu’i veni acea idea minunata celu apoi deputaţii, cari in cursu de trei septemani voru
mai funesta, cu catu la ei, câ si preste totu la ar­ pucinu cu unu anu inainte! Nu ne mai este per- potd sesi rebuldga poterile perdute prin votarea
deleni, lipsesce atatu spiritulu de asociatiune, catu missu a improvisa câ inainte cu 14 ani; dâra nici legiloru aduse pana acum, — voru avd de a se
si incredere reciproca, credituri si capitaluri cu care ca avemu cause de ajunsu, câ numai se inprovi- ocupâ intre altele si de cestiunea cea mare a aron­
cineva se p6ta lupta in contra celoru străine. Cu samu. Cate imputatiuni grele n’au luatu auctorii dării municipieloru.
alte cuvente: Separatismulu ardeldnu si urele inter­ expositiunei pe feciele loru mai alesu dela sexulu Cu privire la acdst’a arondare afiamu dintr’o
naţionali au omoritu si pucin’a industria sasdsca, celu frumosu. Sute de femei măritate si fetisiâre corespondintia a diariului „Peşti Naplo", ca planulu
care vegetase in acdsta tidra. v: de ambiţiune nobile au plânsu de necasu, ca n’au ministerialu are de cngetu se creeze pre venitoriu
Nu cumuva se sustiene industri’a maghiara? potutu fi gata cu lucrările loru pe terminulu adu­ in Transilvani’a numai 14 juredictiuni districtuali
Vomu vedd. in altu nr. narei generale. La tdte acele li s’au , facutu ne­ si trei juredictiuni urbane. Cari voru fi cele trei
dreptate cu atatu mai mare, cu catu regiunea, de
din urma, deşi numit’a f6ia nu ne spune, totuşi
unde avea se tramita obiectele, era mai departata
Eipositinnea romanesca in de Brasiovu si cu catu cele mai multe, care con- ele se potu sci fora mai de aprdpe indicare, ded-
Vransilvani’a. ■ curseră, au si castigatu diplome de lauda si recu- race in Transilvani’a sunt numai trei orasie mai
3/hi03 Gtaî iu ii) i^ uo a iu mari, si adeca Brasiovulu, Sibiiulu si Clusiulu. In
Ide’a unei expositiuni de manufacture roma- noscintia naţionala. Atunci inse intreprindietorii
privinti’a celoru de antaiu patru-spre-diece municipie
nesci si de producte naturali de ale romaniloru din s au potutu escusa prea bine cu impregiurari inde­
ni se spune, ca ele se voru formă cam in modulu
imperiu se aruncase in drn’a anului 1862 mai an- pendente dela vointi’a loru, si ddca vreţi, cu ra­
urmatoriu: 1. Oomitatulu Solnocului iuterioru, la
taiu in „Gazeta", dra resultatulp a fostu acea mo­ ţiune de stătu. Astadi nu ne impingu de spate
care se adange o parte din districtulu Cetatii de
desta expositiune improvisata câ din chiaru-seninu barbati câ Schmerling, c. Fr. Nadasdi, br. Reichen-
pdtra si o parte din comitatulu Dobâcei; 2. din
la Brasiovu, in Iuliu alu aceluiaşi anu, cu ocasiu- stein, L. V. Popu, Dim. Moldovanu s. a.,, câ se
districtulu Naseudului si alu Bistritiei se va formă
nea adunarei generale, a celei mai numerdse din facemu se deregemu, se ne producemu si pe altu
unu comitatu; 3. La comitatulu Clusiului, care si
t6te cate s’au tienutu de atunci incdce. După unu terrenu, dra nu numai cu psaltirea in mana si cu
astadi este destulu de mare, se va mai adauge o
restempu numai de cinci luni computatu dela prim’a disputele ortografice in pdna.
parte din comitatulu desfiintiatu alu Dobâcei; 4.
invitare a publicului, se implura abia patru salisidre Dela 1862 incdce romanii din imperiu âu a-
din o parte a comitatului Turdei si din scaunulu
de classe si nesce spatiuri mai mici ale sc61eloru vutu excellenta ocasiune de a se produce cu manu-
Ariesiului se va formă unu nou comitatu cu numi­
romanesci de aici, adeca s’au adunatu din diverse facturele loru naţionali la expositiunea universale
rea Turd’a-Ariesiu; dra 5. din cealalta parte a
regiuni locuite de romani atatea obiecte, cate s’ar’ din Yien’a, tienuta in 1873. Acea ocasiune s’a
comitatului Tordei si din scaunulu Muresiului se
fi potutu aduna numai din districtulu Brasiovului, scapatu din mana numai din caus’a dissensiuniloru
va formă noulu comitatu Muresiu-Turd’a; 6. din
ddca terminulu de preparatiuni ar’ fi fostu celu pu­ ndstre politice ; ddra se aflara alţii, cari -si bătură
comitatulu Cetatii de balta de astadi si din scau­
cinu de trei ani. Ddra acea expositiune improvi­ jocu in modulu celu mai impertinente de industri’a
nulu Mediasiului se va formă comitatulu celu micu
sata t r e b u e a se se faca asia, bine reu cumu se ndstra intrunu anghiuletiu ascunsu alu hallei cen­
alu Cetatii de balta; era 7. din scaunulu Sigyisi-
facil, atunci, adeca tocma in a c e a e p o c a , din trale. Amu fostu duşi in triumfu câ sclavi ai al­
drei si si din alte scaune sasesci vecine se va
raţiuni de suprema importantia, care astadi nu mai tora *). Ar’ trebui se tienemu minte f6rte bine
formă comitatulu celu mare alu Cetatii de balta;
suntu la ordinea dilei, care inse mai p o t u v e n i , acea insulta ce ni se facil in ochii lumei intregi
8. Comitatulu Sibiiului inca va mai capetâ unele
In acele momente se cerea de urgentia câ nici- la. expositiunea dela Vien’a, si deci ddca voimu se
părticele din scaunele sasesci invecinate; 9. Distric­
odata, tocma si in regiunile supreme ale societatiei dechidemu aici in patri’a ndstra expositiune de
tulu Brasiovului si cu asiâ numitele Trei scaune se-
din capital’a imperiului, câ poporulu romanescu se producte si manufacte romanesci, se o facemu cu
cuiesci va formă unu nou comitatu, ceea ce inse
dea in tempulu c e l u m a i s c u t t u , probe catu planu catu se pdte de matoru, se ne alegemu mi-
nu este tocmai securu, deorace o alta versiune dice,
s’ar’ potd mai multe, ca elu nu e nomadu, nu se- diuldcele cu mare prudentia si se ne luamu timpu
ca este mare probabilitate, ca districtulu Brasiovului
miselbaticu, si ca are t6te calitatile pentru câ se de ajunsu pentru executarea lui.
ar remand, asemenea câ si asia numitele Trei scaune
iutre in concertulu popdraloru civilisate. Ecca de Audimu, ca unii dmeni teneri de pre la Si­ secuiesci, municipiu de sine statatoriu. Aici la Bra-
unde veni necessitatea imperativa de a inprovisa si biiu s’ar’ fi catranitu pre comitetu, ca-ci acesta nu
siovu venise mai antaiu scirea, ca tidr’a Barsei se va
e x p o s i t i u n e , s i c o n c e r t u , cărui asemenea nu a incuviintiatu inprovisarea unei expositiuni cu ter-
alaturâ la nou infiintiandu-lu comitatu alu San-
se mai vediuse nici-odata la noi. In regiunile su­ minu totu numai de 5—6 luni. Pe semne, ca in
Georgiului, si totu-odata se mai dica, ca din acdst’a
preme ale Yienei se sciea numai atata, ca „die ca in comitetu voru fi siediendu mai mulţi membri
causa deputatulu Brasiovului Wăchter, care este
Rumănen" ori „Ostromanen" au cativa 6meni lite­ patiti, chiaru si de aceia, cari cunoscu extraordina­
mare magyaronu, si-ar fi clepusu mandatulu, inse
raţi, ddra nu potea se crdda, ca sub vechi’a tirania rele incordatiuni si sudori cate au costatu irnpro-
indata a doua di firulu dectricu aduse alta noutate
amu fi cultivatu si ceva professiuni si chiaru arte. visarea din 1862. Adeveratu, ca nici unu locu
in seusulu cărei ministrulu Tisza si-ar fi schimbatu
De aici se explica, cumu acea mica expositiune a nu este asia acomodatu pentru acesta scopu in tid- planulu si-ar fi inclinatn a lasă tier’a Bdrsei la
surprinsu in modu cu totulu neasteptatu. r’a ndstra, precum este Sibiiulu. Ddra tocma pen­ Brasiovu numai câ in modulu acdst’a se înduplece pe
întrebaţi inse pe brasioveni si anume pe acei tru aceea, partea junimei, care in rapedele loru
Wăchter, câ se-si retraga demissiunea, Tdte aceste
individi, cari se ocupaseră immediatu cu tdte pre­ progressu, se va fi simtindu retienuta de catra cei
vorbe s’au imprasciatu cu intentiunea, câ se faca
parativele, ce 'iau costatu acele productiuni. Las’ patiti, n’are decatu se id densa tdta acţiunea in
importantu pre dlu Wăchter, care aspira a deveni
sumele de bani versate pe lauga t6ta economi’a mana, se decidă in adunarea generale cu maioritate prefectu alu comitatului Brasiovu. — 10. Scaunulu
stricta ce s’a facutu, ddra apoi anume lun’a din oboritdre, atatu deschidere de expositiune, catu si Ciucului si 11, alu Odorheiului remanu si pre ve­
urma pentru cei insarcinati cu lucrările se potd a- spre acelasiu scopu una alta adunare generala totu nitoriu de sine statatdrie; 12. districtulu Faga-
semena numai cu ocupatiunile ostasiloru, cari se rasiului si 13. Oomitatulu Albei inferiâre inca voru
prepara de vreo expeditiune bellica. A cutedia *) Yedi corespondentele dela Yien’a publicate
se esi in faci’a lumei, cu ce? Nimeni nu sciea se pe atunci in nrii din Iuliu ai „Gazetei". *) „Transilvani’a" nr. 5 pag. 56 a. c,