Page 23 - 1876-03

ireinand nesfasiate, in fine 14. din comitatulu Hu- Collegiale electorale se si convocara pentru Oratorele a corespunsu pre deplinu însărcinării
niaddrei si din districtului Zarandului se va formă alegerea noiloru senatori in 26, 28 ăi 30 Martiu. sale, pronunciandu unu discursu, compusu cu studiu,
I fţ fi r T«V fOQ 1 11* «fi M» H Jf» t# V J »“f I ft i 1'3 f Jţ ff I sinceritate si perfecta conosciintia a chiamârii sale.
unu non mumcipin.^ , • *_ ^ r i „ . -v t Totuodata Domnitoriulu inChide si sessiunea
u
Dietele provinciali din Cislaitania nu sunt camerii, multiamindui pentru sprijinulu intieleptu Lucrarea si bra-si lucrarea, diliginti’a, parsi-
datu guberniului. — moni’a si tari’a morala, pre cum de alta parte
presto totu tocmai asiâ umile si de neconditionatu
„Man.iienendu si de aci înainte armonia, ce studearea tempului in care induatri’a esista si se
supuse guvernului, precum se avisase indata după lupta, dise oratorele, voru asecurâ viati’a si pros-
trebuie se domndsca intre marele poteri ale statu­
deschiderea loru. Asiâ intre a. aflamu pre diet’a din lui, veţi intari,* dice M. Sa, „acea stabilitate bi- perarea industriasiloru mici si mari; dra lenea, in-
Tirolu, ca s’a sufulcatu la energice proteste. Maio- nefacatdria, care in midiuloculu unoru evenimente diferentismulu, igndranti’a si desperarea suntu nein-
ritatea acestei diete, indata in prim’a siedintia a grave ne a castigatu încrederea Europii si asigu- cungiuratii ucidietori ai loru.
presentatu unu gravamenu, gdu mai bine disu unii ratu pacinic’a desvoltare a tierii.* Ddca mi-va fi cu potentia voiu comunică in tra­
protestu contra introducerii alegerilotu directe, con­ Diurnalele taxaza de reactiune ministeriulu ducere intregu acelu discursu instructiva si bogatu
tra ordinatiunei scolarie si contra conceasiunei, de Catargiu, ca a dissolvatu senatulu pentru neprimi- de addeveruri nedisputate, scdse din viati’a indus­
rea urgenţii de a vota imprumutele de 58 mii. si triasiloru provinciali.
a se potd formă in Tirolu comunităţi besericesci
numescu procederea acdsta violenta. — Obiectele erau înşirate in ordine from6sa si
protestante si după aceea a paraşi tu sal’a, din care puse astfelu, in catu poteau fi privite si judecate
causa nu s’au mai potutu tiend siedintie. Acestu din t6te părţile.
protestu este in totu casulu cam aspru, dedrace elu P r o t e s t a Una maşina pentru venturarea grâului, son-
este indreptatu contra legiloru in vigdre. Soirile c o n t r a r e g u l a r i i f u n d u l u i r e g i u . dandu graulu in cinci specie, de la c6d’a pana la
mai recente spunu, ca acdsta dieta fu indata disol- Representanti’a districtului Brasiovu tienă luni fruntea grâului.
vata prin rescriptu domnescu. in 13 Marte o adunare in caus’a regularii fundu­ Constructiunea, la aparintia necomplicata, inse
Unu actu de inalta tradare s’a comisu in di- lui regiu. Mai înainte de t6te acdsta adunare decise, practica. Productiune din Orestia (singur’a pro-
a tramite camerei deputatiloru in Budapest’a o re- ductiune din altu orasiu.) Paturi, scaune, dulapuri
lele trecute din partea unui officieru austriacu si
presentatiune contr’a proiectului d-lui Tisza referi- fromose, mdsa de trasu pentru 22 persdne cu 18 fi.
anume din partea locotenentelui supremu baronu
toriu la regularea fundului regiu; după aceea, v. a. ovala si usioru construita. Una mesutia suc-
E r t e l , despre care cetimu in diariulu „Wiener sciindu inca de pre acum, ca acdsta representatiune cdsa prevediuta c’unu cutitu subitire de drotu, cu
Tageblatt* urmaioriele: „Locotenentele supremu ba­ nu se va luâ in consideratiune de catra părinţii care se taia din lemnu mole d’osebite bucăţi pen­
ronu Ertel fu arestatu in urm’a unui conclusu luatu patriei maghiare, adunarea decise a se luâ la pro- tru oglindutie, pulpituri, si alte meruntisiuri de
:: ,;
tocolu si urmatoriulu protestu: toaleta sdu lucsu. -
de catra tribunalulu militariu, dedrace elu a offeritu
„Esperientiele dererdse si deaamagirile amare Oojdce, cojocele si peptare briliante, preti6se.
spre cumperare guvernului prussianu, celui rusescu
ce dela crearea impacatiunei austro-maghiare si Portulu tomanu de pre aici; gustulu deplinu hi-
si celui francesu planurile despre mobilisarea ar­
pana in diu’a de astadi s’au pregatitu fundului re­ meritu, lucru solidu. Neci nu-i mirare, cojocarii
matei austriaco. Russi’a i-a remuneratu acdsta tradare
giu de catra inalt’a camera a deputatiloru in t6te sassi lucra de 100 de ani cojdcele romaniloru tie-
cu 8000 de ruble; guvemulu francesu inse a res- cestiunile referitorie specialu la pamentulu sasescu, rani. Ne miramu, câ esemplarie despre portulu
pinsu offertulu si fece si aretarea la locurile com­ făcu pre adunarea districtului Brasiovu a portă cea tîeraniloru sassi d’osebitu d’alu romaniloru si pre
petente contra acestui officieru, care si-a uitatu de mai mare grigia, ca in undele furi6se ale torentelui la noi adoptatu si de ţiganii fauri incetatieniti, co­
de atacuri, indreptatu asupra pamentului regiu, re- jocarii n’au produsu. Limbele rele dicu, câ cojo­
detorintiele si de ondrea militare. In urm’a acestei
presentatiunea decretata cu acdsta ocasiune inca va carii noştri sassi nu se precepu la cele sasesci
aretari officierulu fu indata arestatu.* Asemenea
trece neaudita si fora efectu si proiectulu despre neci bine, neci asia, câ la cele romanesci. Co­
s’a tradatu si taiu’a despre producerea tunuriloru regularea fundului regiu si a universităţii natiunei jocarii vestiti pentru portulu sassescu sunt pre
generalului Uchatius. sasesci, presentatu camerei in 23 Faurti a. 0., se la Medeasiu si Bistriti’a. — Unu sierpariu poter-
De pre campulu insurectiunei n’avemu mari va primi, deşi pdte nu tocmai fora modificatiuni, nicti, lucratu cu multa grigia si gustu nimeritu
evenimente de comunicatu. încercările de pacifica- inse in totu casulu nu cu modificatiuni de acele, (assemene după portulu romanescu.)
tiune nu ardta pana acum nice unu resultatu. Mai cari se tiena conta de dispositiunile articlului de Căldări mari si mice, duple, cu tievi, pentru
momentdsa este numai urmatdri’a scire telegrafica lege 43 din 1868 §§. 10 si 11. ferberea vinarsului, esemplarie alese. — Pluguri,
datata din'Yien’a 13 Marte, unde se dice: *Liubi- In faci’a unei asemeni eventualitati, adunarea sape, sapoie, gropatorie de feru fdrte bine lucrate.
bratici a ajunsu alalta eri cu cioporulu seu de in­ districtului Brasiovu, avendu in vedere toai antaiu — Buti, butoie, fedelesie, bote, tote spiciele litre-
surgenţi pana la Yiniani; aici capitanulu austriacu cuvintele lui Deâk, „ca ceea ce dai de buna voia, loru, lucrate cu multa atenţiune. — Numerdse
Filus l’a facutu atenţii, ca â trecutu confiniele si este perdutu pentru totu-deun’a, dra ceea ce-ti id productiuni fluide si tari ale turtariloru — Covrigi
se afla pre territoriu austriacu. Liubibratici negă, forti’a si poterea, poţi s’o redobandesci la ocâsiune si colaci uriesi, d’ajunsu pentru cea mai bogata fa­
inse a fi violatu confiniele, voindu a demonstrâ binevenita;* — avendu apoi in vedere cuvintele milia â unui diurnistu la patru crăciunuri.
chiaru Cu chart’a austriaca in mana; cu tdte aceste lui Colomanu Tisza „a tiend neclintitu la legile Unu carnatiu de 7 metri lungu, unu singuru
inse dede ordinu insurgentiloru, câ se se retragă. ndstre, a pretinde recun6scerea si esecutarea loru matiu; fromosu si gustuosu esemplariu. — Mai multe
Elu dimpreună cu alţi bmeni distinşi ai sei fura fora amanare si a suferi mai bine sub jugulu de lucrări de mana femeiesci fdrte successe. Pausa
după aceea prinşi si transportaţi. Intre cei prinşi feru alu Volniciei, decatu a violă legile n6stre si aldsa mai multe specie. Cucite, Site. D’osebite obi­
se afla si domnisidr’a hollandesa Ioanna Marcus, prin acdst’a a nimici unic’a base legale sigura, pre ecte din pleu. Rote. Peptene, Săpunuri si lumine,
care inca se luptă in şirurile insurgentiloru.* care chiaru si in casulu, candu pre noi ne-ar alungă esemplarie prea indestulitorie. Chiee, zaruri, lacate.
Principele de Wales, fiitoriulu rege alu 'An­ de pre ca — totuşi vtitoriulu va potd edifica*, — Ramd fromose de oglinde, icone, ferestre. Produc-
gliei, care inca asta tdmna in Octobre plecă in ca- si-a tienutu de detorintia, a depune in protocolulu tiunea croitoriloru, papucariloru, caltiunariloru, fu-
letoria la Indi’a, se afla pre cale catra casa. Din- siedintiei be astadi declaratiunea, ca protestbza so- nariloru in abundantia si multe variatiuni, unele,
sulu a fostu primitu pre totindenea câ unu Dom- lemnu pentru acum si pentru vutoriu contr’a ori­ esemplarie minunatu lucrate. — Pele lucrata, siese
nitoriu din o miia si una nopţi. — Camer’a an- cărei regulari a fundului regiu, a universităţii na- specie, intradeveru neîntrecute neci la espunsetiunea
glesa a acceptatu planulu reginei, de a-si luâ tit- tiunei sasesci si a administratiunii averei naţionali din Yien’a. Aceste au farmecatu animele multoru
lulu de „Imperatrice a Indiei.* si a celoru siepte judi, care regulare nu va tiend privitori. Cate unulu se uită si inturnâ la acele
contu de §§. 10 si 11 ai art. de lege 43 din
Romanl’a. In urm’a celoru comunicate 1868.* ' eltiwaflio esemplarie si cate 30 minute intregi si âpoi se
in numerulu precedentu, cetitorii noştri voru fi despartieâ cu cate una adunca auspinare.
doiosi a aflâ, ddca ministeriulu de Bucureşti mai La acestu protestu s’au alaturatu si membri Pre fruntea unoru econome inse se vedeau
traiesce, sdu a facutu locu altoru bmeni nuoi. Si romani din adunare. oresicari semne de neiudestulire, de desperatiune,
intru adeveru, după premise se potea cu dreptu cu- câ-ci ochii loru insedaru pătrundeau fia-care coltiu
ventu aşteptă, câ dlu Catargiu se se retraga dela cu ingrigire, totusiu ochii loru nu aflau nicaiuri
potere, inse d-sa n’a voitu, ci a cautatu altu espe- Saliesia in Marte 1876. macaru o singura — dla sdu cratitia, si cine
dientu; mai bina a disolvatu senatulu, decatu câ pdte dispută trebuinti’a acestoru „Tausendkiinstleri*,
In 27 Fauru industiasii acestui orasiu au aran-
se se retraga. Dlu ministru de financie Stratu a giatu una espusetiune a productiuniloru maniloru inse cocdnele mangaie-se, câ traiescu inca gusiatii
cerutu dela senatu câ se voteze urginti’a proiectu­ de la Sasciori, si pentru o dutca face, arde, aduce
lui de lege despre împrumuturile proiectate pentru loru. Espusetiunea a tienutu dude dile, in care si ni vinde ol’a loco Sabesiu.* — Facia d’unu ast­
preciulu de intrare, 10 cr. de persdna, s’a urcatu
acoperirea deficitului. Senatulu surprinsa prin a- la una suma fromosica in folosulu bibliothecei reu­ felu si de acestu inceputu, critic’a nu pote avd
cdsta cerere, îndrumă pe dlu ministru, câ se pre- niunii industriasiloru. Cele 800 sorti de casciguri cu locu, ci numai reconosciintia, imbarbatarea sincera.
sente mai antaiu unu conspectu despre impregiura- cate 10 cr. assemene au fostu menite spre acelu Inse trebue se observu câ tota affacerea a fostu
rea: ca de unde resulta restantiele de 17 milidne, scopu. pripita in catu-va, câ-ci si inceputulu negresitu ar’
de ce natura suntu acele, dări directe său indirecte, fi succesu si mai imbucuratoriu in cuantitate si
arendi său chirie, catu detoresce fia-cine si ce ga­ Aceasta idea fericita si salutaria, esita din cualitate.
ranţie suntu spre a potd judecă, ddca aceşti bani capulu dmeniloru activi si ingrigiti de venitoriulu,
se potu incassâ ori nu, ca-ci ar’ fi o mare nedrep­ de binele, civiloru, ne-a imbucuratu fdrte, cu atatu Celu mai interesantu obiectu alu espusetiunii
tate a sili pre poporu se platbsca restantiele de mai vertosu, câ post discrimina rerum asta-data inse a fostu, după parerea mea, loculu insu-si,
dare ale unoru debitori favorisati de guvernu.* — cuventulu s’a facutu si trupu; inceputulu s’a facutu, unde s’a tienutu espus&tiunea.
Câ respunsu la acdsta cerere urma dissolverea se­ continuările voru urmă dimpreună, negresitu, cu Sal’a esameneloru publice din gimnasiulu ev.
natului. mari fol6se si materiali si morali. luter. sassescu este pomposu, este Inaltiatoriu, este
La reportnlu consiliului de min. catra M. S’a Numerosulu publicu a doveditu cea mai viua cuceritoriu, este demnu sanctuariu aln museloru.
-
Domnitoriulu, cu datu 3 Martiu 1876. interesare de causa. In sfersiţu nu mi potu esplicâ, comitetulu
I. D i s s d l v e s e n a t u l u in virtutea art.95 Deschiderea s’a facutu prin unu potrivitu dis- arangiatoriu din ce causa n’a avisatu despre ace­
din coustitntLuna._____ _____ ——----------—— cureu, pronuntiatu de directorulu gimnasiului sa­ asta espusetiune si poporulu tieranu de aici si din-
„II. Unu nou senatu va fi convocatu in ter- sescu, insarcinatu de reuniune cu aceasta magulitoria pregiuru, câ-ci marele folosu, produsu prin ace-
toinu prescrisu de lege.* — missiune, st’a nu i-a potutu fi neconoscutu comitetului.