Page 24 - 1876-03

Aceast’a lucrare nu ointielegemu, inse speramu, ca in din Deesiu, ddr’ t6ta intieleptiunea si bunavointi’a § 286. Dispositiunea §-lui 1 din art. de lege
venitoriu va fi luatu in socotiutia si acestu mediu- DSale nu a ajunsu nemica facia cu influinti’a dn € XXXI an. 1868, — statuandu, ca procentulu nu­
locu si scopu allu espusetiuniloru. conte T e l e k i D o m o k o s . — , ,j >p mai atunci nu va fi supusu nice unei restrictiuni,
0
Pregătirile pentru alegerea deputatiloru la sinodu Au mai fostu cu acdsta ocasiune si f6rte multe candu (procentulu) va fi stipulatu printr’o conven-
arcidiecesanu in Sibiiu aici inca s’au inceputu, si incarcerari si gl6be immense, ce t6te leau suppor* tiune scrisa — nu se va aplică facia cu actele de
neainu bucură f6rte, deca zelulu si interesata popo­ tatu bieţii locuitori ai acelei comune nefericite cu comerciu. ob
rului pentru constitutiunea basericei sale naţionale patientia de feru, — nu se scie insej ca pana In comerciu se potu exige interesse restante
ar’ totu cresce si n’ar’scadd ca-ci altmintrea liber­ candu va merge lucrulu totu asia? — li ddca ar’ intrece capitalulu (capetele!).
tatea nu numai n’are intielesu, ci pdte fi si pe­ Deci sperediu, ca după m6rte § 287. Recundscerea unui contu — a unei
riclitata. . ,, Este unu locu, in care ’nveacu note, — a unui contu curentu, — nu exclude do-
In acestu cercu electorale, credemu case voru Vomu avd cu toti o sdrte, vad’a unei erori sdu unei fraude.
alege probaţii barbati de carecteru si conoscientie, Celu avutu câ celu seracu: § 288. Spre validitatea comandei nu se cere
DD. Dr. Stef. P e c u r a r i u , advocatu si Jonu Pa- Scevol’a. nici o forma speciale; dr’ in privinti’a limiteloru
r a s c b i v u , subjude reg. cercuale (seculari) si D. de operaţiune ale comissionariului, va servi de base
Jonu T i p e i u protopopu (clericalu.) vointi’a ecspressa a partiloru, in lips’a ei, usulu si
JLegeft de comerciu. natur’a affacerei.
Ddieu se ajute causei drepte!
0 o r e s p. (Urmare). § 289. Ofert’a, comissionulu, sdu împuterni­
cirea, emanate (purcese) dela unu comerciantu in
§ 276. Arvun’a, — in lips’a unei stipula-
tiuni contrarie, — serva dreptu semnu de inchidrea ecsercitiulu professiunei sale de comerciu, nu se
L a p u s i u u n g u r e s c u in Martiu 1876. voru consideră reBcinse cu m6rtea lui, afara candu
contractului, si se va restitui sdu se va socoti la
Commassatiunea teritoriului Suciului de susu si ecsecutarea contractului. se va vedd intentiunea contraria dintr’o declaratiune
contele Teleki Domokos batranulu. a persănei respective sdu din circumstanţiale apa­
Arvun’a se va restitui si candu contractulu se
Commassatiunea teritoriului, otarului in Suciu va fi resiliatu prin vrointi’a contractantiloru sdu din rente.
de susu este deja finita, după care au si urmatu alta causa. § 290. In privinti’a reportului intre manda-
mai multe reclamatiuni drepte, inse prin influinti’a tore si mandatariu, precum si intre mandatariu si
ce p6te o are D. conte la locurile competente a § 277. In lips’a unei conventiuni contrarie sdu a tertii se voru aplică la mandatele de comerciu dis-
remasu fara resultatu. unui usu diferitu, acel’a, din alu cărui culpa nu se positiunile din titl. Y in prim’a parte a acestei legi.
ecsecuta contractulu, perde arvun’a data, si este
Acdsta commassatiune s’a facutu numai - lim­ obligatu a restitui indoitu arvun’a ce va fi primitu. § 291. De aseranatiuni comerciali se consi­
pede in favdrea contelui amintitu, pentru ca din dera :
60 de familie de foşti coloni, constatatorie din Acel’a, care rumpe contractulu, mai este inca 1. asemnatiunea la ordinu;
400 suflete, sau scurtatu cu cate 10—16 jugere, obligatu a recompensâ in ambele caşuri pe partea 2. asemnatiunile scripte emise sdu acceptate
dr 10 familie, constatatărie din 52 suflete, s’au adversa de daun’a ce ar’ intrece val6rea arvunei. de comercianţi.
facutu proletari cu totulu, dandulise pentru loculu § 278. Candu cineva la inchidrea unui con- Obiectulu acestoru asemnatiuni potu fi nu nu­
16ru celu bunu si fructiferu nesce huciuri cu dealu tractu, a datu sdu a promissu unu premiu-a-contu mai banii, ddr’ si charthiile de valdre si alte ob­
si stance, inse si acele in una depărtare de: 1 — 2 (bânatpdnz, Reugeld, rnulcta), atunci va potd rescinde iecte corporale; dr’ spre validitatea loru nu se re­
miluri de comuna cu totulu nefructifere, si nici obligaţiunea, ddca nu va fi inceputu dejâ ecsecutarea clama nice indicarea titlului de possessiune nice de-
ca sd potu vre una data cultiva nici baremu de ei, sdu ddca nu va ‘fi acceptatu dela partea adversa claratiunea in privinti’a valutei.
pastiune, le-au mai datu la aceşti foşti coloni ne­ o ecsecutare parţiala. § 292. Prin acceptarea asemnatiunei emisse
fericiţi, si deja ajunşi la sapa’ de lemnu si cate Rescindetorele va plat! premiulu-a-contu sti- asupra sa, asemnatulu se obliga catra asemnatariu,
vreo cateva jugere de pastiune intrunu complecsu pulatu, si va perde primulu-a-comptu dejâ platitu. respective catra successorele in drepturile asemna-
laolalta, ddr’ la acdsta pastiune nu le au datu si § 279. Candu se va ecsecutâ contractulu, tariului, a ecsecutâ mandatulu cuprinsu in asem-
drumu de esitu cu vitele din satu si de adapatdria, premiulu-a-contu se va restitui, respectivu se va natiune.
acuma bieţii 6meni nu-si potu folosi acdst’a pasiune, bonifică pârtiei indeplinitdrie; premiulu-a-contu se Se considera acceptatiunea de legala, ddca a-
a fostu ce e dreptu unu locu menitu pentru ada- va restitui si atunci, candu prin vointi’a contrac­ semnatulu va subscrie pe faci’a asemnatiunei nu­
patdre si drumu la pasiune, ddr’ domnulu conte — tantiloru sdu din alta causa se va resiliâ con­ mele seu ori raţiunea sa.
firesce prin argaţii Domniei Sale — a datu in tractulu. § 293. Asemnatiunea nu se stinge nice prin
schimbu acestu locu la Burzo Filipu, care pre tem- § 280. Actele de comerciu nu se potu con­ m6rtea asemnatorelui, nice a asemnatariului, nice
pulu, candu s’a inceputu commassatiunea, a fostu testă pentru lesiune preste diumetate. in fine prin mdrtea asemnatului; candu asemnatiu­
jude comunale, pentru altu locu cu nesce stance § 281. Marimea interesseloru legali si inte- nea nu va coprinde contrariulu.
de peatra de 80 urme înalte intre riu si pasiunea resseloru de intardiare, in materia de comerciu, este § 294. Asemnatiunile si biletele de obliga-
amintita, incatu bieţii dmeni nu suntu in stare a de siese la suta pe anu. mentu, emisse pentru prestatiunea de bani, sdu
folosi acea pasiune, pentru ca drumu preste acdst’a pentru furnisarea de obiecte corporale sdu de char-
stanca nu s’ar’ potd face fara cu vreo 100 de ba- De cate ori present’a lege va vorbi de obli­ thii de val6re, in cari prestatiunea nu este depen­
iasi sdu italiani, cari ar’ trebui se lucre vreo 2—3 gaţiunea pentru plat’a de interesse* se voru intie- dinţa de o contraprestatiune, se potu transferă prin
0
ani si se ar’ recere nesce spese de vreo 5—6000 lege interessele de 6 Ia suta pe anu (6°/ ). indorsamentu, candu voru fi puse la ordinu. In-
fi. v. a. § 282. Cine posiede o creantia scadiuta pro- dorsamentulu si atunci este validu, candu indorsa-
venindu dintr’o afacere, care din partea sa este unu torele va scrie in dosulu înscrisului numai numele
Din ce motivu a facutu domnulu conte acestu
schimbu in defav6rea intregei comune nu scimu, actu de comerciu, va potd exige pentru acea cre­ seu, ori raţiunea sa (giru in albu, in bianco).
destulu, ca acestu motivu ne indreptatiesce a antia interesse dela scadenti’a ei, sdu ddca nu s’a (Y a urm â.)
întreba, ca 6re totu una si acee’a persdna e ficsatu nice unu terminu de plata, din diu'a, de
Domni’a S’a, cu acelu conte Teleki Domokos, candu a cerutu plat’a.
Mai nou. Regimulu Serbiei in urm’a
care dete votu separatu protestandu incontra Simpla tramitere a unei note sdu unei facture, desbaterii cestiunei de resbellu a demissionatu si
unei legi urbariali croite in diet’a Transilvaniei considerate câ tramitere, nu constitue o cerere de
in an. 1847 si care erâ se se pună in activitate plata. m. t itcgIm & k ultraistii voru venf la carma. Asta se telegrafdza
din 18 Martiu a. c. si se adauge, ca intre P6rta
in lun’a lui Martiu. 1848, si care le spuse verde § 283. Comercianţii intre sine si tractandu-
ciocoiloru asia numiţi conservativi, ca la croitorii se despre afaceri, cari voru fi comerciale de am­ si Belgradu tocma se schimba ndte iritate spre
acelei legi urbariali: „Cu pretexte si ficţiuni de bele parti, suntu auctorisati a cere si in lips’a unei dusmania. Turcii in Nisu si Novibazar cu 120 tu­
nemica voiţi se despoiaţi pre poporu de partea diu- stipulatiuni prealabile si fara admoniţiune interesse nuri stau gata in lageru. Serbii sub 21 flamure
si t6ta militi’a provocata sta gata de pornitu la
metate de pamentu, pre care -lu cultiva elu din după fia-care creantia din diu’a, candu era scadiuta
tempuri străvechi. Nu va merge, veţi platf fdrte (expirata). ordinu. Impacarea diplomatica se de6chia, ca-ce
slavii de sudu tienu una si se ajuta se scuture ju-
scumpu atentatulu vostru." De sunteti DYdstra d. § 284. Unu comerciantu, care, in ecsercitiulu
conte totu acela din an. 1847, mare mirare ne su- professiunei sale de comerciu, effectuaza transactiuni gulu turcescu, si situatiunea orientale devine cri­
tica si veciniloru, ca i va costa milli6ne. —
prinde, cum v’a potutu paraşi acelu simtiu de iu­ sdu face servitiu pentru unu comerciantu sdu ne-
bire si dreptate catra poporu, incatu s’au despoliatu comerciantu, va potd cere, si fara stipulatiune prea­
atatea familii de possessiunile loru urbane si labila, unu dreptu de comissionu (provisionu), si i Cursurile
bine cultivate, si le ati aruncatu câ de mila nesce unu dreptu de magazinagiu amesuratu tacseloru u- la bursa in 18 Martiu 1876 stă asia:
pam'ente une rele si necultivatdrie, cu tdte ca po- sitate in acelu locu. Galbini imperatesci — —• 6 Ai 44 cr. V. 8.
siedeti vreo 9000 jugere de pamentu pre aoelu Pentru împrumuturile date, pentru avansurile
otaru. si apoi nici acestea se nu li se p6ta folosi si debursarile făcute, elu va potd socoti interesse Napoleoni — — 9 9 26 n 9
după plăcu, de exemplu: passiunea fara drumu si din diu’a prestarei, respective din diu’a debursarei. Augsburg — — — 103 9 85 * 91
sdapat6ria. —■ § 285. Candu unu comerciantu va sta in Londonu — — — 115 » 45 » n
Este rogata onorabil’a redactiune a lui „Magyar contu corentu cu unu altu comerciantu sdu cu unu Mprumutulu naţionala — 71 9 30 7> 9
Polgar" din Olusiu, câ se binevoidsca a luă notitia necomerciantu, atunci acel’a, carui’a la inchidrea Obligaţiile metalice vechi de 5 °/ 0 67 * 40 * 9
despre acdst’a corespondenta, pentru câ se viie si la contului se va cuveni unu excedentu, va potd, pen­ Obligaţiunile rurale ungare 76 n n 9
cunoscinti’a d. conte T e l e k i D o m o k o s , dela tru sum’a acestui excedentu, cere interesse cu înce­
„ „ temesiane 75 n 75 n 9
care indrasnimu a spera îndreptarea reului pana pere din diu’a de inchidre, chiaru si atunci, candu
candu inca este tempu. — in acestu excedentu se voru coprinde interesse. a „ transilvane 76 n 25 n fi
Este de insemnatu, cumca câ aparatoriu cu Inchedrea contului corentu se face, — in lips’a „ 3 croato-slav. — » — 9 rt
ocasiunea commassatiunei amintite a fostu cunoscu- unei conventiuni contrarie sdu unui usu diferitu — Acţiunile bancei — — 897 n 17-, 9 9
tulu anteluptatoriu naţionale d. Gabriele M â n u la finele fia-carui anu de operaţiune. li; 3 creditului — — 168 n 20 ‘9 • f>
; , ' n. ....... — ■■ r r .Wf ; : • • • ■ ■ i i
,
■ in ■
Bedactoru respundietoriu si Editorii Editiunea: Cu tipariulu lui
U C O B U M U R E S I A N O . IOANE GOTT si aiu HENRICU.