Page 25 - 1876-03

Gazet'a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenumera ia poştele c. si r., si pe lis
F6i’a, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: Ammlu DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 sau 10 fi., pa Vi 3 fl. v. a. Tieri aşterne 12 fi. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiaoare pu-
v. a; pe unu ana sdn 2y§ galbini mon. snnatâria. i:n«1 ^tiîfcare.
— ---------

ir. 20 Brasiova 23|U Martin 1878.
___
... 0ÎJ£HO8< UB 6, py o'/ ■ uoHBf.'»-. iouiJu*,r. -e ju.tse.îtj -i! eJbţ uiceiiuîbnuţ oib iaimifT k ©imif
«'jftffoiiMD «3 . . tHMfll 88 8fi<iaiî fia renegaţi, avemu fârte pucini. D6ca inse vomu professiuni, sdu in casulu mai favorabile, ca nu-lu
Politlc'a cea mai bana, economia cerceta industri’a de casa, industri’a poporului tie- primiea nimeni la invetiatura; ddra amu uitatu se
1 8lc naţionale. ranu si anume a femeilqru romane, apoi pe aceea adaugemu, ca poporului ei era strinsu opritu prin
;
^jjuq uooiuips/u fii 3 ifim u i > s ' s v :) fqi/i o fisdfi sft
t
X. I n d u s t r i a n a ţ i o n a l e m a g h i a r a cutediamu a o pune in fruntea industriei domestice lege a se imbraca cumu ’iar’ fi placutu lui. Numai
i n s e n s n l u e u r o p A n m ? Se ni-o aritati câ se a toturoru popdraloru din tierile cor6nei unguresci, nobilii, boierii se potea imbraca cumu ei placea
o vedeinu bî noi. La expositiunea uhiv. din ân. ceea 'ce s’af potea proba de ajunsu prin una ex- lui, ddra si la ei se observâ multe diatinctiuni. Iu
1873 o cautar’amu cu de a mernntulu; ati vediutu positiune romana compusa numai din obiecte de in­ Sasime era regulamente, după care trebuiea se se
inse ce ati aflatu sub bandier’a si flamur’a Unga­ dustria domestica a toturoru nationalitatiloru. Pana imbrace, barbati, femei, fetiori, fete. In catu pen­
riei : curatu numai imitatiuni de ale industriei nem- atunci inse cercetamu in lini’a prima portulu flă­ tru poporulu tieranu, legea suna asia: „ M o j i c i i
tiesci, obiecte expuse de germani, bobemi s. a. lo­ cărui poporu asia, in catu se alegemu din elu la o ( n e n o b i l i i ) s i s i e r b i t o r i i c u s i m b r i a s e
cuitori in Ungari’a si in Transilvani’a; dra obiec­ parte totu ce este cumparatu dela orasiu, si la n u c u t e d i e n i c i d e c u m a p o r t a v e s t m e n t u
tele care ar’ fi fostu se represente industri’a strictu alta totu ce este facutu de maiffe poporului. Atata d e p o s t a v u , n i c i n a d r a g i , n i c i c i s m e ,
naţionale maghiara, se vediura puse totu in acea lucru p6te termina ori-care din ^oi a casa la sine, n i c i c ă c i u l ă d u p l a s i d e u n u f l o r i n u ,
baracca, in care era si cele romanesci, croatice, in 2—3 6re, lusndu la mana «a si una c6la de n i c i c a m a s i a d e g i o l g i u * *).
slavace etc.; ddra cineva ingrijise, câ cateva bucăţi chartheia. S’âu conservatu in m mai mare parte Observaţi bine, cate professiuni suferiea lovi­
curatu romanesci, cumu cojâce cu fiori, bragiarie a poporului nostru mai multe roţmuri de industria tura de indrte prin acea lege nauca, catu descu-
(ciupagu, cusetura cu arniciu sdu cu metasa a pep- antica, potemu dice classica, ca||r merita cea mai ragiu cbiaru si pentru sasii privilegiaţi. De altu-
tului camesiei femeiesci) s. a. se fia espuse intre de a'prâpe attentiune a toturom|cati se interessddia mentrea tocma si lipsindu o lege câ acdsta demna
cele maghiare. Asia ddra industri’a maghiara pre- de vi^ti’a naţionale a romanilorjii Adunaţi diverse de dietele unguresci, ori-ce poporu agricolu numai
ste totu stă iDapoia industriei celoru mai multe po- porturi (costume) romanesci dijjt diverse regiuni; cu mare greutate se indupleca a se laşa de agri­
p6ra europene. Ori unde te intorci pe la orasiele adaugeti la ele uneltele de cajifş, incependu dela cultura, a se condamna pe sine la vidtia mai multu
ungutesci, vei afla destui professionisti, ddra mai 61ele româncei in care pune la||ele si in care -si aiedietdria, a se inchide prin locuintiele cele putu-
antaiu, ca aceia in partea loru cea mai mare suntu ferbe fasolea, pana la vssele tffiute in cuieriu câ r6se a le cetatiloru. Poporulu agricolu fuge, pre
venetici, ddca nu din prim’a, neşmintitu inse din de parada; puneţi alaturea instrumentele sale agri­ catu numai p6te, de aerulu infectatu alu cetatiloru.
a d6u’a ori a trei’a generatiune, ba si de mai in- cole, asia primitive precum le aflaţi pe la casele Imperatorii Germaniei si barbatii loru de stătu s’au
ainte. Asia de ex. burgesi’a Clusiului este compusa loru, incependu dela furc’a de ljemnu pana la păr­ sbuciumatu vreo ddue sute de ani, pana ce au in-
din unu amestecu fdrte curiosu de locuitori. Clu- ţile carului si aratrului, pana/ la constructiunea duplecatu, adesea prin mesuri aspre, brutali, pe
siulu — Claudiopolis — asiediatu pe loculu unei ce- casei de locuitu si a ba sericei jăe lemnu, in care una parte a poporului nemtiescu câ se se mute pe
tati antice dacoromâne, din ale cărei ruine si in- se inchina elu Dumnedielui parintiloru sei; cerce­ la cetati si se invetie „mestesiuguri.* Cu tdte a-
scriptiuni inca totu se mai scotu, acelu Clusiu in taţi apoi in locuintiele loru pe acei professionisti ceste professiunile au prinsu la ei f6rte greu rade-
secul, alu 13-lea colonisatu cu 6speti teutoni, ame­ drasi primitivi, inse totu numai romani, de cari se cina, ca-ci progressulu pe care’lu vedemu astadi la
stecaţi mai tardiu cu burgesia maghiara si roma- afla in cele mai multe comune rurali romanesci, germani, este in parte mare effectulu emigratiunei
ndsca, pe la fiuea sec. alu 16-lea cu emigraţi po­ precum rotari, dogari, olari, morari, cojocari si din Pranci’a, causate in a, 1685 prin nebun’a po­
loni unitariani, mai tardiu cu mulţi nemţi austriaci siapcari, argasitori, cosetori de sumane (zecbi) si runca a regelui Ludovicu XIV, carele annullâ e-
btxhihff 'Olf* Hi (ii
si sasi din Ardealu, in fine cu armeni, maghiansati glugi, sculptori, iconari, femei coloratbrie de lana dictulu de tolerantia alu lui Enricu IV din 1598,
successive prin influinti’a aristocraţiei, ce industria si torturi etc.; comparaţi tdte acestea cu discriptiu- după care sute de mii de cetatiani professionisti,
are acea capitala a Transilvaniei ? Industria de nile respective din auctorii classici incependu cbiaru fabricanţi si comercianţi de religiunea protestanta
prim’a necessitate si mai multu nimicu, urme de dela Homeru, precum si cu nenumeratele figuri, s’au exilatu din Franci’a si au trecutu in acelea
tieburi sasesci primitive. Si ce este din punctu care se vedu pe monumentele antice eline si ro­ parti ale Germaniei, unde domnitorii era protes­
de vedere alu industriei Mecc’a maghiara numita mane, italiano si bizantine, după aceea se intim tanţi, cumu Prusi’a s. a. Acei cetatiani franceai
Dobritienu? Nimicu mai multu decatu unu satoiu demu vorb’a mai departe despre industri’a popo­ au fostu dăscălii cei mai buni ai germaniloru.
vastu, situatu in midiuloculu unei puste de optu- rului romanescu. Deocamdată incbiamu acilea di- Dbra dăscălii romaniloru la industri’a moderna
f
rfldfi r ;
dieci de mii de pog6ue. Asia suntu t6te orasiele cundu, ca de ar’ esf toti professionistii neromani cine au fostu? Domnulu N i m e n i . In sensulu
maghiare.'' . ; f \ ^ j din tidra, poporulu acesta abia ar’ suferi lipsa ab­ oppusu au avutu dăscăli cu miile. Precum in alte
Ddra se remanemu pe langa iudustri’a de casa soluta de vreunii din trensii. Adeveratu, ca in a- tieri, asia si in patri’a ndstra aristocrati’a se por-
a poporului. Nu cumu-va femeile maghiare din celu casu nu ai vedea la romani nici ■ unu petecu tase totu-deauna cu mare despretiu catra classea
poporu suntu mai lenesie decatu ale altora? Acdsta de vestmentu strainu si niciunu instrumentu cum­ burgesiei, catra professionisti. Cărturării ce esia
nu se pdte dice, ci din contra, femeile maghiare paratu din tergu, elu nu s’ar’ potea imbraca „de din opinca si cbiaru din burgesia, maimutieâ pe a-
şatene potu rivalisa in activitatea, in harnici’a loru moda,* nici ar’ sied6 pe scaune si canapele dom- ristocrati **,). Pe langa t6te aceste se nu uitamu,
• StiniflOj in*iov .0 ud
cu ori-care altele din Europ’a, inse numai pre catu nesci, ddra 6sele si sanetatea lui ar’ remanea ace- ca cbiaru in natur’a poporului romanu democratu
le taia capulu dela natura, pre catu le spune in- easi, p6te si mai buna. Ar’ simt! din p6te lips’a vei descoperi unu despretiu 6recare mai alesu catra
stinctulu loru si le inpingu lipsele familiei, pentru- ferariei. Are inse feru f6rte multu in sinulu Da­ professiunile gretibse si catra cele migalbse; elu le
ca de vreo educatiune mai aîdsa si de invetiatur’a ciei, si in fine va dispărea si dela poporulu nostru considera pe acestea câ ocupatiuni, de sierbi, de
loru nu a ingrijitu pana acilea nimeni pe lume. acelu prejudeciu curiosu, acea grdtia de fauria, pe 6meni lipsiţi de vite si mosiia, de caru si de ara-
Multe din ele au invetiatu pe la curţile boieresci care o tiene a fi numai pentru tiegani, ceea ce in tru. Au nu era la romanii antici professiunile din
se c6se mai frnmosu, se fdrba bucate mai bune si ide’a romanului este identicu cu slavu (servus, man- cetati si din curţile nobililoru reservate numai pen­
mai curate, se se imbrace mai cocbettu, ddra cumu cipium). tru sclavi?
dicu barb&tii loru, „Nincs kbszdnet benne“; si ei Bine, bine, dâra apoi se nu dormu noi din Ar’ fi se mai atingemu ceva si despre indu­
Barmanii sciu f6rte bine, de ce n’au se multiamdsca totu sufletulu introducerea si cumu amu dice, acli- stri’a mare, de fabrice, a patriei ndstre, ne lua mu
boieriloru si nici cetatieniloru de acea invetiatura, matisarea toturoru ramuriloru de industria moderna inse timpu de meditatu pana la alte ocasiuni.
si pricepu,' din ce causa „vlachii" -si ferescii pe la poporulu nostru? Ba dieu se o dorimu si se ne
jjlei'OflifDoiq ii’a 8W !
1
femeile loru de curţile boieresci, unde ar potea se adoperamu din t6te poterile ndstre catra scopulu
!
:
: -' .Uiiii. :v htu ef» . '• SV:Cy .
invetie si acestea multe de t6te. acesta, cu conditiune inse, câ se nu ne facemu il- ; (
Ce e s t e c u i n d u s t ' r i ’ a p o p o r u l u i r o - lusiuni, se nu asteptamu dela cei. de antai paşi ai *) Paraszt ember ds bdres szolga, poszto ru-
bât, nadrâgot, csismat dupla As fiorintos siiveget,
m a n e s c u a celui din imperiu, adeca de trei mil- noştri fructe multe ai matore. Suntu grave acelea
gyolcs inget viselni semmikdppen ne merdszelljen.
li6ne suflete? Ddca intielegemu acilea industri’a in cause, care au sugrumatu la noi ori-ce progresau Aprobat. Const. Part. V. Edictum 47.
sensu modernu europdnu, apoi aceea este aprdpe pe terrenulu industriei. Amu aratatu in altu nr., **) C s i s l i k este numele de bajocura ce dâ
nulla, pentru-ca professionisti romani, cari se nu ca romaniloru nu le era p e r m i s s u a invetia aristocraţii si studenţii la professionisti.