Page 26 - 1876-03

(—) P ă r e r i i n d i v i d u a l i l a p r o i e c t u l u Nu este cbiamarea nbstra a, arată aicea, cum rea asupr’a propuneriloru subcomitetului desp. cerc.
d e l e g e d e s p r e f u n d u l u r e g i u , m a i d e ­ in cursulu tempuriloru au facutu conlocuitorii noştri III Sibiiu de a arangia o espositiune la adunarea
p a r t e d e s p r e r e g u l a r e a u n i v e r s i t a t e i sasi din fundulu regiu (terra regis, fundus regius) generale urmatbria si a infientia o gradina de po-
s a s e s c i s i d e s p r e a v e r e a u n i v e r s i t a t e i tibra sasbsca; — vremu numai se constatamu aceea, meritu in Sibiiu.
s i a a s i a n u m i t e l o r u s i e p t e j u d e c i a. ca, după ce prin legile fundamentali descbilinirea Dlu I. Candrea, ca raportoru dandu cetire ra­
territorialoru natiunali s’a stersu, este o vatamare portului face iu numele comisiunei urmatbriele pro­
Sub titlulu de susu reproducu diurnalele unulu
după altulu unu proiectu de lege alu ministrului a conscientiei de sine a maioritatei locuitoriloru puneri :
de interne alu Ungariei. fundului regiu, sustienerea de atari institutiuni si 1) Cu privire la espositiunea intenţionata de
numiri, cari câ remasitie ale privilegialoru trecutu­
Părerile despre acestu proiectu divergbza, — lui, testbza despre prerogativele unei natiunalitati mentionatulu despartiementu alu asociatiunei nbstre,
unii se bucura, alţii se supera de proiectat'a regu­ facia cu cealalta, său da institutiuniloru nbue con­ comitetulu nu pbte a nu’si esprima in genere cea
lare a fundului regiu. Representantiele municipali stituţionali 6resi-care caracteru privi legiatu na­ mai viua bucuria facia cu ide’a sulevata de nou
anume cea a districtului Brasiovului prin maiorita- ţionala. ,, ..'.«p pentru o espositiune de diferite producte dein in­
tea sa sasa a decretatu tramiterea de adresse la Vi tregu raionulu asociatiunei nbstre. Inse cu cata
ministeriu si diet’a Ungariei in contra acelui pro­ Sustienerea numelui de corniţele sasescu, — bucuria saluta pe de o parte acbsta ideia salutaria
iectu, care tinde a nimici din fundamentu tbte a- presupune esistenti’a natiunei sasesci cu capulu ei a subcomitetului in genere, cu atat’a părere de reu
cele prerogative, de cari se bucură sasii in fundulu , istoricu in frunte; — bra sustienerea numirei de trebue se marturisdsca de alta parte, ca cestionat’a
regiu. ■ . | „Universitate sasbsca* arata esistinti’a unei repre- espositiune ar fi nerealisabile pana la procsim’a a-
sentantie naţionale sasesci si ignorarea esistintiei dunare generale, dbca vomu considera tempulu scurtu
Sasii potu intr’adeveru câ se intreprindia tbte I altoru nationalitati in fundulu regiu. u
pentru sustienerea privilegialoru loru, ca-ci frumbse de abea 6 luni, care aru mai fi la mediulocu pana
la acea adunare, ba chiaru nici atata, dbca ne
dile au traitu ei pre contulu locuitoriloru de alta Inse nu numai in acestu punctu aflamu a fi
limba de pre territoriulu fundului regiu. vetematu in proiectulu de lege susu mentionatu vomu gândi câ pana la incunoscientiarea oficibsa a
principiulu egalitatei de dreptu; ci-lu aflamu chiaru subcomitetului, pana la incunoscientiarea tuturoru
A sositu odata tempulu, câ in fundulu regiu, si periclitatu prin dispusatiunile § 6 din proiectu. subcomiteteloru, aru mai trece celu pucinu o luna.
— ai cărui locuitori si după vecbi’a constitutiune Ba chiaru si dbca s’aru pune in lucrare pre­
a tierei erau toti egali indreptatiti, — unde inse Ministrulu la compunerea acestui § fu a fostu
collocuitorii sasi, favoriţi de impregiurari si de de­ condusu p6te de bune intentiuni, statorindu, câ ve­ gătirile pentru o atare espositiune, nu se pbte
osebiţi factori, preste cari dispunea numai densii, niturile din averile, ce stau sub dispusatiunea udî- spera, ca intr’unu tempu asia scurtu si-aru ajunge
sciura se esploateze privilegia in favorulu loru, si 1 versitatei, se se intrebuintieze spre folosulu cultu- espositiunea intenţionata scopulu doritu, de bre-ce
se escbidia pre locuitorii romani dela t6ta parteci- ralu alu tuturoru locuitoriloru indreptatiti, fora des- mai multe deintre obiectele amentite in grupele a-
patiunea din administratiunea publica in municipia chilinire de naţionalitate si relegiune. Principiulu ratate de subcomitetu, aru recere spre a se potb
si comune, precum si dela impartasirea din averile egalitatei de dreptu este esprimatu intr’adeveru, — gat! si espune mai multu tempu, decatu mai avemu
si beneficiale publice, — in fundulu regiu, dicu, a inse nu este assecuratu; — afara de acesta nu se pana la adunarea dein Sibiiu.
sositu tempulu supremu, câ egalitatea de dreptu, i tiene contu de dispusatiunile §-lui 23 Art. LIII— Pentru a potb pregăti cu efectulu doritu o es-
cu care se lauda legile fundamentali ale Ungariei, 1868. positiuue, se cere unu tempu celu puciuu de unu
prin puterea legelativa se fia adusa la potere de Acestu articln de lege statoresce, ca spre sco­ anu de dile, dbca voimu, câ ide’a se pătrundă pana
dreptu. puri de cultura ajutbrele din averile comune se S8 la massele poporului, si dbca voimu, câ o atare es-
imparta in mesura drbpta. In citatulu § din pro­ positinne se represente celu pucinu o mare parte a
Diet’a Ungariei in Art. L. 48 din 1868 11
si 12, apoi Art. L. 52 — 1870 promite, cumca va iectulu de lege acestu principiu si dispusatiune a producteloru, inventiunilcru, industriei si a artei na­
ţionale.
organi8â fundulu regiu cu respectu la drepturile legei noi nu le vedemu garantate.
speciali ale locuitoriloru de pre acestu territoriu. Dbca dispusatiunile citatei legi nu voru fi in Dein tbte aceste consideratiuni subsemnat’a co-
proiectulu de facia de lege repetite, atunci maio- missiune are onbre a propune câ: se se recomande
Promissiunea a remasu vorba si fundulu regiu
se administrbza si astadi totu pre basea puncteloru rit&tea adunarei universitatei va sci impartf ajutbria la adunarea generala procsima, câ se se combine
unu locu potrivitu, une s’aru potb pentru anulu
regulative sasesci, dela anii 1797, 1804 si 1805, după plăcu aceloru institute de cultura, carora va venitoriu realisâ o atare espositiune cu ocasiunea
— fundulu regiu se numesce totu tibra sasbsca,— voi, fia acele de exemplu t6te sasesci, ca-ce după
representanti’a municipale a acelui fundu se nume­ contextulu § 7 alu proiectului de lege, divergen- adunarei generale, de bre-ce o espositiune de în­
semnătatea, care de buna sbma si subcomitetulu
sce totu universitate sasbsca; averea fundului regiu ti’a de limba si religiune nu o opresce a face ast- recomendatoriu a avutu in vedere, numai intr’o
totu averea natiunei sasesci, starea acbsta, cu atat’a feliu.
este mai apasat6ria pentru locuitorii fundului regiu, Principiulu impartirei egale a venituriloru a- cetate mai mare, cumu e: Sibiiulu, Brasiovulu etc.
s’aru potea face.
ca-ci municipiale de pre acestu territoriu nu eserce veriloru fundului regescu a esistatu si pana acuma,
astadi acele drepturi municipali, pre cari le da ba ordinatiuni mai nalte au impuşii de exemplu câ Dein aceste motive si dein consideratiunea, câ
municipialoru dreptulu de guvernarea propria, ci din venitele fundului regiu, resp. a celoru 7 jude atari espositiuni numai in anumite intervaluri mai
representantiele municipali suntu numai nesce con­ cie, se se faca basereci si scble si prin comunele lungi s’aru potb renoi cu efectulu intentionatu, co-
silia simple ale magistrateloru, bra dreptulu statu- sarace romanesci; — fiindu inse pusa poterea in misiunea nu e de acordu cu parerea subcomitetului,
tariu pentru intregu fundulu regiu si-lu arroga man’a universitatei sasesci, — si lipsindu legea, ca cu fia-care adunare generale se fia impreunata
sieai universitatea sasbsca. carea se statorbsca precisu mesur’a impartirei veni­ si o espositiune. Comisiunea crede, câ multu dein
turiloru intre deosebitele confessiuni si natiunalitati, 10 in 10 ani s’aru potb împreună si o espositiune
Ce statute favorabili scie face acbsta, avemu acbsta universitate abia in tempurile nbue a impar- cu ocasiunea adunarei generali, câ ci espositiuni mai
dovedi destule; — si otaririle ei, catu suntu adese titu din colosalele venituri pentru scopuri de cui dese aru perde multu dein interesulu, ce-lu mani­
de nefavorabile pentru locuitorii, cari nu suntu de tura a confessiuniloru romane său unguriloru refor­ festa publiculu facia de densele, si nici artele nu
naţionalitate sasi, se illustrbza din destulu prin vo­ maţi numai vr’o cateva miisibre, pre candu spre făcu intr’unu anu unu atare progresu, in catu se
turile separate ale deputatiloru romani dela acea scopuri de cultura sasesci se dau anualu preste 50 merite o espositiune, care de altmintrea mai totu-
universitate.
mii fi. deaun’a va consta mai multu, decatu aru aduce.
Magistratele si Comesulu suntu astadi in fun- Egalitatea de dreptu, apoi § 23 Art. LIII— Sum’a proiectata de subcomitetu de 500 fl. se
duln regiu prepotentii, si dreptulu de guvernare 1868, in fine insasi dreptatea pretende, câ locuito­ pare cu totulu insuficiente pentru spesele necessarie
propria alu municipialoru este sinonima cu prea- rii fundului regiu, fia unguri (secui), romani său la o espositiune. ' . .
puternic’a burocratia sasbsca, care pentru agendele sasi se fia impartasiti, spre inaintarea scopureloru
sale nu este nimerui respundiatbria. Ou privire la pasagiulu alu 3-lea dlu V. Ro-
de cultura, spre sustienerea, clădirea si provederea manu face propunerea, ca totu din 3 in 3 ani se
Pentru delaturarea acestoru anomalie, rninis- de scoli si baserica, in proportiune drbpta după nu- se arangieze cate o espositiune cu ocasiunea tienerei
trulu de interne prin proiectulu de lege susu men- merulu locuitoriloru. adunariloru generale, bru dlu Br. Urau de Margine
tionatu a facutu primulu pasu.
Noi credemu, ca nece vointi’a ministrului si a propune unu intervalu de cate 5 ani. Aceste pro­
Se ne bucuramu bre de acestu pasu facutu legislatiunei nu p6te fi alta, decatu aceea, câ in puneri dau ansa la o desbatere mai îndelungata,
spre organisarea fundului regiu ori ba? A res- punctulu indicatu inca se-si afle egalitatea de dreptu după carea punendu-se la votu, ceea a dlui Romanu
punde e greu, — 6re care ingrigire facia cu acestu deplin’a sa valăre; remane numai câ legea se fia cade cu 6 voturi contra 2; bra ceealalta retragundu-
proiectu in t6ta privinti’a nu potemu se o ascun- astfeliu compusa, catu intentiunea legei se nu p6ta 86 comitetulu primesce parerea si motivarea comis­
demu. fi eludata, si egalitatea de dreptu se fia garantata. siunei radicandu o la valbre de conclusu.*
Candu ministrulu de interne in proiectulu de Acbsta este cu atatu mai vertosu de lipsa, ca
lege ar’ remanb credintiosu moti eloru, de cari -si singurulu dreptu de suprainspectiune alu regimului,,
insociesce proiectulu seu, atunci numai bucură ne- provediutu in §-lu 7 alu proiectului, nu va fi de Brasiovu 22/10 Marte 1876.
amu potb, crediendu, cumca bmeniloru dela potere ajunsu a scuti in contra abusuriloru partitei prepo- Proiectulu de lege despre organisarea resp. re­
Ie jace intru adeveru la anima inaugurarea egali- tente, bra celoru 11 jurisdictiuni ale fundului regiu gularea fundului regiu va ajunge pbte la ordinea
tatei de dreptu, de densii atatu de multu trimbi- respective celoru 7 judecie, ale caroru dile si alt­
tiata in lumea larga. cum suntu numerate, nu le remane nece bateru dilei inca in decursulu sessiunei acesteia. Comissiu-
Cetindu cineva proiectulu de lege cu atenţiune, dreptulu de controla, de a cerceta, ca bre ce se nea administrativa a camerei a inchiatu discussiunea
se va convinge, cumca tocma in acestu punctu, di­ face cu averea loru, fiindu-ca in proiectulu de facia prealabile asupra acestui proiectu si in siedinti’a
vergbza proiectulu fbrte essentialu dela motivele lui» nu li se mai sustiene dreptulu avutu de a censurâ dela 18 Marte l’a si presentatu camerei prin re-
Aceste motive insusi dicu, cumca prin articulii procederea universitatei; de a o aprobă sbu des- portorele seu Fridericu Wâchter, deputatulu Brasi-
de lege 1—1848, XLIII—1868 s’a pronunciatu aprobâ pre acbsta. (Va urmă). ovului, care in comissiunea de administratiune a
sistarea prerogativeloru, de cari se bucură naţiunile salutatu proiectulu, care pune capetu abnormitatiloru
politice separate, precum si a territorieloru natiu- de pana acum. In urma’a acestei espectoratiuni co­
nali, — si totuşi acel’a-si proiectu sustiene demni­ Decisiunea comitetului Associatiunei transilvane
tatea de Corniţele sasiloru si recunbsce si mai de­ etc. in caus’a expositiunei. (Vedi nr. tr.) missiunea l’a alesu indata de reportore alu seu,
parte o universitate a sasiloru, —• totu atatea re- (Siedenti’a din 8 Februariu a. c.) dandu-i astfeliu onbrea si ocasiunea, de a-si face
masitie caracteristice ale instructiuniloru si privile­ „Mai departe dlu presiedinte pune la ordinea si elu merite in caus’a regularii fundului regiu.
gialoru odata sterse prin lege. dilei raportulu comissiunei alese spre a’si da păre­ Diariulu „Tageblatt* dice, ca momentulu, de a se