Page 27 - 1876-03

votâ acestu proiectu in fug’a mare ai fara nici o marcare pEte si mai hostila. — Camer’a înainte de DEca „Eronst. Ztg." voiesce se afle, alu cui
modificare, s’a aleau bine, deorace elu va ajunge a se amana a votatu, câ 2 mii. din sum’a de 25 mii., ce organu este „Teleg. rom.", redactiunea sa n’are de
in discusiunea camerei tocmai in ajunulu resbelului contractase guberniulu in Belgiu pentru a se bate catu se citEsca dispositiunile testamentarie ale feri­
europeanu, candu strigatele si protestele poporului bani cu efigi’a Domnitoriului si o nEua comand a de citului metropolitu Andreiu S i a g u n a , sEu dEca nu
sasescu se voru innecâ in sgomotulu de resbelu. 3 mii. moneta de auru in piese de cate 10 si 20 scie romanesce, se întrebe pe dn. Dr. Sentz. A.
Inse bine ar fi de poporulu sasescu, dice totu nu- lei, se se faca totu cu efigi’a Domnitorului.
mit’a fEia, dEca sgomotulu de resbelu i-ar potE a- Una m e d a l i a cu devis’a: „Bene merenti",
.Legea de comercia.
coperf si ruşinea si desonEreâ ce i s’a facutu din care se se acErde celoru cu merite mari dobândite
(Urmare).
partea unui fiiu alu ei, care in calitatea sa de re- pe domenîulu culturei, artiloru, iciintieloru, indus­
portore alu comissiunei administrative s’a ingagiatu triei, agriculturei etc. etc. s’a decretatu, si regula- § 295. Totu asemenea se voru potE trans­
a aperâ in faci’a lumei si a da mana de ajutoriu mentulu resp. alu medaliei propusu de min. instruc- feră si conosamentele corabieriloru maritimi, înscri­
surile de incarcare ale carausiloru, contractele im-
loviturei de mErte, ce este indreptata asupr’a ani- tiunei publice P. P. Carpu s’a sanctionatu de Dom-
prumuturiloru a la grosso, (schimburile, cambiele
mei natiunei sale. Comissiunea de administratiune nitoriu cu datu 21 Febr. a. c. nr. 314. Medali’a maritime) si politiele de asecurare, candu voru fi
a sciutu ce face, candu a alesu pe Wăchter de e de 2 class9, una, de metalu galbinu, alta de puse la ordinu.
reportore alu seu; prin acesta impregiurare ea albu, ambe cu efigi’a Domnitoriu si inscriptiunea: § 296. Prin indorsarea inscrisuriloru indicate
voiesce se arete lumei, ca aici in Ungari’a reulu „ C a r o l u s p r i m u s , P r i n c e p s R o m a n o r u m " . in § Iu precedentu, tete drepturile din harthiele
celu mai mare ce se face poporule’ germanu, pro­ Si se voru da la pamentenii meritaţi fora osebire. indorsate trecu asupr’a indorsatariului.
vine totu dela fiii acestui poporu. — „Tageblatt" Romani’a, cu teta pastrarea neutralitatii in Debitorele este obligatu a ecsecutâ obligaţiu­
nea sa numai dEca i se voru trada charthiele a-
mai potea se adauga aici ca nu numai Wăchter caus’a or. insurecţionale, totuşi se armEza si intaresce
cuitate.
este cu musc’a pe căciulă, ci chiaru si chiaru si cu energia pentru eventualitati. —
Obligatulu va avE dreptulu a redicâ numai
unele dintre organele de publicitate ale natiunei Insurectiunea in provinciele turcesci, dela a-
atare contestatiuni, cari se voru refera asupra in-
sasesci, cari inca nu s’au sciutu află la inaltimea restarea lui Liubibratici incEce, n’a mai facutu, susi înscrisului sEu asupra reportului seu catra pos-
missiunei intru aperarea interesseloru, fia si speci­ potemu dice, nice unu progressu. Inse pre de alta sessorele înscrisului.
fice, ale natiunei sasesci, ci ei cu voce inalta au parte a progressatu fErte multu probabilitatea, ca § 297. Iudorsatariulu unei charthii transfe-
dechiaratu, ca ceea ce se face pentru ei cu ajuto- Serbi’a si Muntenegrulu se voru amestecă in caus’u ribile prin indorsamentu va fi obligatu a se legi­

riulu unoru rateciti dintre ei, este bine facutu. turcEsca cu insurectiunea slava. Intr’unu reportu timă de possessiunea sa printr’unu siru de indorsa-
mente neintrerupte pana la numele seu.
AcEst’a o observamu aici numai si numai din punc- alu „Corresp. Pol.“ se dice intre altele, ca dela
Ecsaminandu-86 legitimatiunea, indorsamentele
tulu de vedere alu poporului sasescu, ale cărui or­ caderea ministeriului si ajungerea la potere a asiâ
sterse se voru consideră de nescrise.
gane de publicitate trebuiâ se esprima cu mai numitei partite de acţiune, nu mai e vorba de al-
Platniculu nu este obligatu a ecsamina legiti­
multa demnitate opiniunea poporului la asemeni tace in Belgradu, decatu de resbelu contra Turciei.
mitatea indorsamentului.
ocasiuni, in asemeni momente, cari formEza epoca Principele Milan numai asiâ va mai remanE pre
§ 298. Dispositiunile legei cambiale despre
noua pentru dinsulu. tronu, dEca nu se va opune vointiei natiunei, de a presentatiunea spre plata, despre plata, despre pro­
In tempulu din urma au inceputu a veni cu merge in lupta contra turciloru. Din ccEsta causa teste, despre notificatiunea adressata catra prece­
gramad’a esecutiunile judecatoresci asupra diurne- principele a si declarate catra agentulu diplomatica denţi, despre acţiunea regressului de plata, despre
loru deputatiloru, asiâ incatu, dEca ar fi se se e- austriacu de acolo, ca pentru venitoriu dinsulu nu prescriptiune si in fine despre amortisamentu se
secute cu rigEre principiulu, ca acelu deputatu, ale p6te se mai promită nimicu siguru cu privire la voru aplica si in privinti’a assemnatiuniloru co­
merciale.
caruia diurne se voru pemnorâ judecatoresce, va atitudiuea Serbiei facia de Turci’a.
§ 299. Candu in transactiunea sa comerciale
trebui se-si depună mandatulu, deErace acEsta im­ Pre de alta parte cetimu, ca senatorelui serbu s’au vendutu de unu comerciantu mărfuri sEu alte
pregiurare este necompatibila cu demnitatea de de­ Alimpiciu i-a successu a inchiâ in Cettine unu con­ lucruri mobile, si candu cele vendute s’au predatu,
putatu atunci dieu pucini mameluci ar mai remanE tracte de aliantia cu guvernulu montenegrinu. Punc- atunci cumparatoriulu de buna credintia dobendesce
in camera. Inse ce ar face guvernulu fora mame­ tulu principate alu acestui contracte este: „Opera­ proprietatea loru, chiaru si, dEca vendiatoriulu nu
luci? Dieu elu n’ar potE se traiEsca. Prin urmare ţiune comuna in resbelulu contra Turciei. va fi fostu adeveratulu proprietariu. Proprietatea
elu are necessitate de mameluci, câ de panea de In Itali’a si Franci’a parlamentele se consti- anteriEra se stinge; se mai stinge inca si verce
drepte de gagiu sEu de privilegiu anterioru, dEca
tEte dilele. Dreptu aceea guvernulu, vediendu peri- tuira si-si începură sessiunile cu bune prestigiuri. — cumperatoriulu n’a avutu sciintia de aceste drepturi
colulu ce i se gregatesce si temendu-se ca va re­ in momentulu cumpararei.
manE fora de ceat’a votantiloru la poruncEla, cari Candu unui comerciantu in transactiunile sale
de altmintrelea inca se numescu părinţi ai patriei, Sibiia, 15/3 Martiu. S’a observate, ca de comerciu s’au predatu mărfuri sEu alte lucruri
—- aflatu de bine a pregăti unu proiectu de lege „Eronat. Ztg." dela DV. cu ocasiunea, candu com­ mobile cu titlulu de gagiu, atunci nu se p6te re­
clama in prejudeciulu titulariului contractului de
pentru delaturarea acestui reu. Prin acestu proiectu bate părerile „Telegrafului romanu" de aici publi­ gagiu sEu in prejudeciulu successorelui tei legitimu
de lege guvernulu vrE se pună diurnele deputatiloru cate in cestiunea „ F u n d u l u i r e g e s c u , " nu- nice dreptulu de proprietate sEu de gagiu sEu de
intr’o categoria cu salariele functionariloru de stătu, mesce pe acestu diariu romanescu „Organu alu e- privilegiu ecsistente de mai nainte.
câ asiâ se nu se pEta pemnorâ din partea credito- piscopului Mironu Romanu *)". Ca diariale sasesci Dreptulu de retentiune sEu privilegiulu unui
riloru, decatu numai pana la o suma anumita. inca totu nu sciu se dintinga intre episcopu si ar- comissionariu, unui comissionariu de transportu si
Miniştrii affaceriloru comune, adeca acei mini­ chiepiscopu, nu ne prea miramu, din causa, ca amu unui carausiu este indenticu cu dreptulu de gagiu
ştri, alu caroru cercu de activitate se estinde preste vediutu destule ori traducundu pe archiepiscopu si dobândite prin conventiune.
intrEga monarchi’a austro-magbiara, au tienulu di­ cu Erzpriester, adeca protopopu. Redactorii pro­ § 300. Dispositiunile §-lui precedente se voru
lele trecuie o conferintia la contele Andrâssy pentru testanţi nu cunoscu intru nimicu hyerarchi’a base- aplică in privinti’a charthiiloru indorsabile chiaru
si atunci, candu vinderea loru sEu depunerea loru
stabilirea bugetului comunu. Bugetulu ministrului ricei orientale, de aceea, candu scriu cate ceva cu titlu de gagiu, nu se va fi operatu de unu co­
de resbelu va cresce si anulu acest’a cu vr’o câ­ despre ea confunda ordinile si le intorcu cu susulu merciantu.
teva miliEne. Asiâ d. e. se dice, ca pentru imbu- in diosu. Dâra nu pricepemu ce a indemnatu, sEu § 301. In privinti’a lucruriloru mobile si a
netatirea costului soldatiloru se mai receru inca cine va fi auctorisatu pe „Eronst. Ztg.“, câ se charthieloru la portatoriu, apoi in privinti’a char-
doue milliEne; rat’a a dou’a pentru tunurile Ucha- inaltiE pe „Telegrafulu romanu" la rangu de Or­ thieloru ce se potu transferă prin indorsamentu,
tiane iucs nu are de a face cu alte cifrodecatu cu ganu alu archiepiscopului si metropolitului Mironu precum si in privinti’a creantieloru dovedite prin
cărţile comerciale, se cere, spre validitatea conven-
milliEne; mai departe voru trebui se se voteze si R o m a n u . Eu credu, ca suntu informate pe de- tiunei de gagiu, derivandu dintr’o transactiune de
spesele de 1,050,000 si mai bine, ce statulu le-a plinu câ se ve pociu observa DV., ca Excel. Sa comerciu, afara de simpl’a conventiune a partiloru,
avutu cu fugarii bosniaci si in fine se va mai a- domnulu metropolitu nu are nici unu diariu, fia numai conditiunile stipulate in §§-ii următori:
duce si unu proiectu de lege pentru uricarea pen- romanescu, fia in ori care alta limba, câ Organu § 302. In privinti’a lucruriloru mobile este
siunei officieriloru cu cate 15 si 20 de percente. alu seu, necum pentru ceatiuni politice,' dâra nici suficiente, dEca gagiulu s’a predatu creditorelui,
In R o m a n i ’ a dissolverea senatului numai pentru cele basericesci. Pe terrenulu basericescu sEu unei a trei’a persEne pe contulu creditorelui.
pentruca n’a primitu urgenti’a votării imprumutului orgatiele sale suntu cele vii, canonice, hierarcbice. § 303. Dreptulu de gagiu se dobendesce de
de stătu a facutu multu sânge reu nu numai in Pe cete politicu Excel. Sa nu are nici o trebuintia facto: in privinti’a charthiiloru la purtatoriu, prin
predarea reala catra creditore sEu catra o a trei’a
diaristica, care condamna ministeriulu Catargiu pen­ de „organu", pentru-ca positiunea sa de inaltu persEna pe contulu creditorelui; Er’ in privinti’a
tru passulu acestu cutezatoriu, ci si in cercurile so­ demnitariu alu basericei, precum si temperamentulu charthieloru, cari se potu transferă prin indorsa­
ciali, unde nimene nu se aşteptă la unu ce câ a- seu pacificu nu-i permite a descinde pe aren’a po­ mentu, prin predarea charthieloru indorsate către
cesta. Acum se aştepta dela urnele Electorali d’in liticei de di, nici a se expune la insultele unoru creditore sEu catra o a trei’a persEna pe contulu
26—30 Martiu, câ se vindece cu ceva resultatu 6meni lipsiţi de buna educatiune, cu atatu mai pu- creditorelui.
morbulu rivalitatei intre vecbi, conservativii liberali cu cinu a se încurca in sarbedele discussiuni despre § 304. In privinti’a creantieloru baseate pe
Dom. Grhica si Boierescu in fronte si intre liberali, Sacbsenland et Ebnigsboden. cărţile de comerciu, dreptulu de gagiu se doban-
desce, dEca ecstrasulu cârtii, prevediutu cu declara-
cari lupta pentru sustienerea libertatiloru poporului
tiunea de gagiu, se preda creditorelui, si dEca in-
romanu. Amu dori, câ se ne suprinda mai bine o *) „Das Organ des Bischofs Miron Roman." gagiamentulu se inscie in cartea de comerciu la
fusionare a tuturoru partiteloru, decatu o alta de­ („Eronst. Ztg," Nr. 40 11. Mărz 1876. creanti’a ingageata.