Page 28 - 1876-03

§ 305. Candu gagiulu se ya fi datu spre acoperirea unu miliouu de orfelini! Ecca relele beutureloru (I Jtcruriii). In TRANSILVANIA, făi’a
obligatiuniloru resultate din transactiuni comerciali spiritu6se alcoolice! Associatiunei transilvane pentru literatur’a si cultu-
cu unu contractu inscrisu si candu debitorele nu B i b l i o g r a f i a . C61’a de prenumeratiune la r’a poporului romanu, pe langa alţi articlii scienti-
va îndeplini obligaţiunea sa in tempulu cerutu, a- opulu intitulatu: JIDOVULU TALMUDISTU, de fici si historici se continua publicarea documenteloru
tunci creditorulu va avb dreptulu a -si lua plat’a dr. Augustu Robling, profes. la univ. dein Miin- din a. 1848/9, dintre care cele mai multe revărsa
sa din obiectulu ingagiatu, fara a mai fi obligatu ster, tradusa de pre a 4-a editiune germana de lumina bogata preste acea epoca mare, dela care
a porni cerere in contra debitorelui. datădia adeverat’a regeneratiune. Numai caudu
subacrisfi teologi romani dein seminariulu centralu
Spre acestu scopu creditorulu, producundu în­ dein Budapest’a. . vomu avă colectiunea necessaria de documente, va
scrisurile necessarie, se va adressa catra tribunalulu Starea materiala a poporului nostru e atacata cutedia cineva se se apuce de scrierea cu bunu
competentu in privinti’a sa, care tribunalu, fara a in unu modu teribile de nămulu ce părta de ata- SUCC68SU a istoriei aceloru timpuri, fara care gene-
mai cită pe debitorele, va ordona vendiarea obiec- ti'a secuii in cerbicea sa blastemulu cerului — ratiunile convietiuitărie nu se potu intielege in­
teloru ingagiate sdu in totalu său in parte, in ri- nămulu jidovescu. tre sine.
siculu si cu spesele creditorelui. Dela Societatea academica romana avemu pla-
Poporulu nostru, câ si altele, cari au avutu cut’a scire, ca vastulu opu, D i c t i o n a r i u l u , in
Fiendu cu potintia, creditorele va insciintiâ in- nenorocirea a primi in caminulu seu pre acestu
data pe debitorele atatu despre ordonanti’a de ven- 6spe, nu a remasa neatinsu de lepr’a jidovăsca. Pre­ decursulu acestui anu se va termina si ca va stâ
diari, catu si despre effectuarea vendiarei, predan- cum aliurea jidovimea a plantatu infectiune, coruptiune aprăpe din 20 c61e tipărite, in dăue volume. Pre-
du-i totu-odata excedentulu din pretiulu de ven- si destructiune generala, astu-feliu intrebuintiedia numeratiuni se mai primescu cu 2 Napoleoni său
diare. Candu creditorele va neglige acestu avisu, ea t6te midiulăcele intru latirea acelei distrugeri 18 fi. anume aici in Brasiovu redactorulu Tran­
atunci e obligatu a plat! daune-interesse. silvaniei G. Baritiu, de unde se potu primi si cele­
si la poporulu nostru. Ea ataca mai antaiu pote- lalte cârti publicate de catra Societatea academica
§ 306. Candu gagiulu se va fi predatu spre rea materiala a poporului, pre carea succediendu-i romana cu pretiurile originali anunciate mai de
acoperirea obligatiuniloru resultate din transactiuni a o ruina, începe a-i infecta viăti’a spirituala. multe ori.
comerciale si dăca părţile au convenitu prin scrisu, Dăra carele este isvorulu acelei rele volientie Totu de acilea se mai afla si Dictionariu un-
ca creditorele se se p6ta indemnisa din gagiu fara de ruinare a neamului jidovescu? E chiaru cresce- g u r e s c u r o m a n e s c u d e G . B a r i t i u , 8-° mare
procedura judiciari», in acestu casu, si dăca debi­ rea neamului intru acestu spiritu de nimicire a 41 căle, pretiu 3 fi. 20 cr.
torele nu va îndeplini obligaţiunea sa in tempulu altui-a, e insu-si moralulu jidovescu, carele fara Asemenea si Istori’a regimentului II-lea ro­
cerutu, creditorele va potă vinde gagiulu in pu- ruşine austiene ca: „averea unui cbrestinu este a- manescu, esita in a. 1874 cu 60 cr.
blicu; elu este liberu in acestu casu si dăca obiec­ vere fara de domnu, si prein urmare celu-ce o va
tele ingagiate voru avă cursu de bursa său pretiu ocupa mai antaniu, e adeveratulu proprietariu alu
de piacia, a effectuâ vendiarea si pe cale privata ei;“ apoi cu o sfruntaria neruşinata invătia: câ Ca iucliiarea trimestru­
printr’o persdna autorisata la acăst’a, său a vinde „este iertatu jidovului a despoia pre cbrestinu* — lui I din a. a c e s t a d e s c b i d e m u a b o n a ­
obiectulu cu pretiulu curentu. Fiindu cu potintia, Nu cu mai multa considerare se arăta catra chres- m e n t u n o u p e a l u II-lea p. Aprile—Iuniu la
creditorele va trebui se dă indata avisu despre ven­ tini in privinti’a spirituala, candu moralulu lui Tal- „GAZET’A TRANSILVANIEI"
diarea efectuata, — sub sancţiune de daune-inte­ mudu afirma, câ: „poporulu jidovescu si majestatea
resse — predandu-i totu-odata excedentulu pretiu- divina e totu-un’a;“ candu dice, ca: „D-dieu a cu 2 fi. 50 cr., ăra pe 9 luni, Apr.—Decemb. cu
lui de vendiare. 7 fi. 50 cr. v. a.
creatu suflete numai pentru jidovi, ăra sufletele Celu mai simplu si mai usioru modu de abo­
§ 307. Candu debitorele va fi declaratu de celoru alalte popora suntu câ si ale viteloru.* Si
falitu, atunci creditorele va insciintiâ despre ven­ apoi basati pre aceste nebunii fanatice, comitu cri­ nare este cu Assemnatiuni poştale.
diarea efectuata in sensulu celoru duoi §§-fi pre­ mele cele mai infernale. Evenimentele devinu ărasi in patri’a năstra,
cedenţi pe mas’a de falimentu, predandu-i si exce­ Acumu dăra, candu neamulu jidovescu cu a- si impregiuru de noi atatu mai critice, cu catu acele
dentulu din pretiulu de vendiare. popăra, care au fostu tienute pana acum in jugulu
cestu morala e atatu de periculosu pentru poporulu sierbitutei, ajunse la conscienti’a de sine, scutura
§ 308. Prin transferarea creantiei asecurate romanu; candu sateanulu romanu e atacatu mai mai cu energia fărale si se încărca a-si recâştiga
numai atunci se va transferă si dreptulu de gagiu, tare in averea sua materiale de aceste lipitori ale libertatea. Este impossibile câ crisele actuali, poli-
candu se va predă si obiectulu ingagiatu. satului: candu elu sentiesce mai greu lacomi’a ra­ tice-nationali, si cele economice sociali se lase nu­
(Ya urmâ.) pace, astuti’a, siarlatani’a jidovului; candu corup- mai pe intelligenti’a natiunei năstre indiferenta;
------------ - . i r.. tiunea amenintia colib’a tieranului, se nu se iea ăra mai pre susu de t6te, dualismulu austro-ungu-
1 .,! • |. < # £ *•.■( ! pf j f\ ; midiulocele necesarie intru scutirea poporului de rescu, alu cărui terminu se apropia de expirare, si
Montat! diverse. nimicirea ce-i se pregatesce? alaturea cu elu cestiunea orientale, care după cinci-
Cene nu aude multele vaierâri contr’a despo- dieci do ani de peripeţii se apropia de a sa desle-
— (Romania-JTaua.) S o c i e t a t e a
a c a d e m i c a soc ale-literaria „ROMANI’A-JUNA* liariloru, desele plângeri in contr’a rapacitatei jido- gare, trebue se interessedie pe fia-care din noi cu
din Yien’a a alesu in siedinti’a din 4 Martiu a c. vesci, ce nu vrea se cunosca margini ? Cine nu vede atatu mai multu, cu catu acilea este chiaru si
nnu comitetu nou. Membrii acestui comitetu sunt: in o comuna atatea facie palide, si corpuri reu îm­ existenti’a ndstra in jocu immediatu.
Presiedintele: Drd. med. Octaviu Blasianu; Vice- brăcate, cari înainte de sosirea lui Jud’a in co­ Despre mulţime alte cestiuni a le dilei, care
presiedintele: stud. techn. Onoriu Tilea; Secretarii: muna, pareau a fi vesele? aştepta discussiuni matore, totu in interessulu exi-
stud. jur. Alesandru Ciurcu, stud. tecbn. Teofilu Dein aceste consideratiuni manecandu, amu cu- stentiei năstre, vomu avă ocasiune a vorbi in de-
Ratiu; Cassariulu: stud. com. Corneliu Cioranu; getatu a impleni o datoria santa traducundu si curaulu anului., Redactiunea.
Controlorului stud. fii. Corneliu Isopescu; si B.blio- edandu numitulu opu, carele pune in man’a inteli- Scola comerciala de trei classe, pu­
tecariulu: stud. silv. Basiliu Popescu. Se astăpta, gentiei romane, si mai alesu acelei parti dein in-
ca societatea va inaintâ multu sub conducerea acestui teligentia, care are imediata comunicatiune cu po­ blica auctorisata, si iustitutulu de eres*
comitetu.* porulu, adeca preotiloru si invetiatoriloru romani, cere alu lui
(„In boc signo vinces*!) Brav’a junime ro­ insu-si isvorulu nemoralei de care se folosesce
mana de pe la tăte institutele medie si superiăre, acestu neamu nemernicu intru a diripl ori ce po- Henricu A. Burchez
care formandu intre sene societăţi literarie progres- poru. Aretandui-se poporului aceste principia nemo­ ■ i
săza si in literetatur’a limbei naţionale, uutrindu rale, aceste cbiaru voru fi in stare alu feri de ■ . ) j ■ -• • in Brasiovu. •
i 7 !•!«;» ii)
cu mandria si ambiţiune in nobilulu ei peptu preati- curs’a ce i-se întinde! ;j 00 In acestu institutu se primescu e l e v i atatu
marea odâreloru naţionali, primăsca in numele de- Dăca inse ceneva ar’ nega minunatele princi­ pentru scăl’a comerciala, catu ai primăria, reale si
votiloru romani cea mai caldurăsa imbraciosiare, pia ale Talmudului, liusioru lu-vâ convinge despre gimnasiale. De limbe străine si musica se pdrta
complacere si applaudare, ca-ce reuniunea vointieloru adeveru acea impregiurare, câ auctoriulu insu-si a deosebita grigia. Elevi se primescu la orce tempu
si a incordariloru, pe sacrulu acestu altariu comunu pusu unu premiu de 1000 taleri pentru acel’a, si afla pregătire.
alu vieţii naţionali, in concordia angerăsca, e sem- care va potă demonstra, cumu-ca numai unu sin- Şcolarii, cari au absolvatu trei classe, se bu­
nulu, in care vomu invingel guru cuventu ar’ fi reu citatu, la care premiu inse cura de dreptulu a potă intrâ in armata ces. r. câ
— (Museu artileristicu.) Ia Bucuresci la ca- pana acumu nu s’a aflatu concurente. Voluntari pe unu a nu.
sarm’a din dealulu spirei s’a arangeatu unu museu Pentru recomendarea opului cugetâmu câ e Programa la cerere se da gratis. 2—3
de artileria, care e deschisu publicului in t6te de ajunsu a amenti, câ pana in tempulu de facia — - .................................... — -
Cursurile
Duminecile. — e tradusu in limbele: francesa, anglesa si ungara, ii ul kl.UJj.c :JJ ţWrJ Îiuil Ir ''V ' * '• i- - *
— (Moneta romana falsa.) La Tulcea desco­ ajungundu in fia-care limba mai multe editiuni. In ia bursa in 21 Martiu 1876 stâ asia:
peri politi’a României, ca unu Petru Caldarariu cu limb’a germana a esitu a patr’a editiune, de carea Galbini imperatosoi .— — , 5 0. 43 /, or. v. a.
1
maşina de fabricatu moneta a falsificatu lei noi si se-au usatu si traducătorii.
jumatati dintr’unu metalu albu câ argintulu, crimi- Opulu va esi la inceputulu lunei lui Maiu si Napoleoni —r 9 J» 25 * *
nalulu fii arestatu. costa 60 cr. v. a. ■ Aupburg : — 103 » 30 a »
lim
— Camer’a României votâ legea, după care se Pentru espedarea prenuîneratiuniloru, ps cari Londonu , — — 115 y> 55 n
se bata moneta de auru si argintu de 3 mii. cu ne rogamu a se tramite celu multu pana in 16 Imprumutulu nationalu — 71 îi 25 n p
efigi’a Principelui. — Martiu, (a se adresâ: S. Rezeiu teologu, Buda­ Obligaţiile metalice vechi de 5% 67 * 30 p 9t
—- (Beutur’a vinarsului,) după dr. Marmori pesta) recomendamu on. publicu asemnatiunile po­ Obligaţiunile rurale ungare 75 * 90
din Nevv-York in America, a casiunatu in 10 ani ştale câ mai practice. n V»
din urma in Americ’a spese statutului vr’o 13 mii. M. 0. colectanti după 10 esemplaria le ser- „ „ temesiane 75 » 75 * »
dolari, a distrusu 300,000 individi, copii remasi vimu cu unu es. de on6re. — Budepast’a 1 Fauru „ „ transilvane 76 .—fia fi­ ' fi-'
in sarcin’a statului 100 mii, 150 mii in incbisori, 1876. Ioanu Serbu. Silviu Rezeiu. Ioanu P. Pe- „ „ croato-slav. — r> — ii 1f
10 mii sinucideri, focuri din beţia de 100 mii curariu. iii.'ieauoaib eidbedi*» ni «lubai w s oah Acţiunile bancei — — 893 » — n fi
dolari dauna, si a casiunatu 200 mii veduve si —,ieMssig(’.b io bflsb 9fcnVs& „ creditului — — 165 n 40 n ti
-
■ ■ ' r- ■ -i; ■_ i
Redactorii respundietoriu si Editorii 71K Editiunea: Cu tipariulu lui

I A C O B U M U R B S I A N i U . IOANE (iOTT si fiiu HENRICU.