Page 29 - 1876-03

T R Â N S 1L V A N I E I *

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenumera la poştele o. si r., 6i pe la
Fâi'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: DD. corespondenţi. — Pentru serie 8 cr,
pe 1 anu 10 £1., pe ’/i 3 A* * ’ Tieri esteme 12 fl. Asaralas XXXIX. Taos’a timbrala a 30 or. de Sacare pu­
v a
v, a. pe una anu edu 2 /s galbini mon. sunatdris. blicare.
s

Ir. 21. Bnslovn 26|14 Martin 1876.

,V fi jţ: x^mC-îO .J.wlh: lKifj.C-1 'kifUlOJ v
bine; după aceea comissera si ei cateva errori grdse, potutu prospera. Dd a ^cca, voimu se fimu catu
Politic a cea mai liana, economia si perdura totu. se p6te mai exacţi. Una 'mapră ' de industria a
naţionale. înainte de 1848 cativa ardeleni se incercara prosperatu pana acuma de minune, adeca: V i n a r -

XI. I n d u s t r i ’ a m a r e o vei afla in patri’a se ridice fabrice de zacharu, anume la Clusiu si la s a r i i l e . Statistic’a officiale din a. 1863 ne arata,
ndstra numai câ de sementia si atata de modesta, Sibiiu, ddra intreprinderile loru cadiura cu totulu. ca pe atunci se aflâ in Transilvani’a 5945 de vi-
in catu pre candu se desbatea in camerele Româ­ Asemenea cadih si fabricarea tortului de bumbacu narsarii. Din aceste era f a b r i c e 525, dintre
niei cestiunea junctiunei caliloru ferate, in gur’a la Brasiovu si prin pregiuru. Alţii au infiintiatu care 37 de cele mai mari, care platea la stătu
dlui C o g a l n i c d n u si a altoru deputaţi sună câ glajarii, dintre care unele mai vegetddia. dela 8000 fl. in susu, alte 36 dela 4000 pana la
ironia intiepatdria fric’a ce arată densii de concur- Dela 1850 incdce ardelenii -si cercara noro- 8000 fl. si drasi alte 79 dela 1000 pana la 4000
renti’a industriei ungaro-transilvane. Cea mai vechia culu cu f a b r i c e in cateva ramdri de industria, florini; 251 pana la 1000 fl. Celelalte suntu vi-
si mai intinsa industria s’ar potd considera la noi precum: luminări de stearina si acidu sulfuricu, fa- narsarii mici in numeru de 5430*). Astadi trebue
asia numit’a montanistica sdu esploatarea mineloru rina usidra si pasataria (cu potere de apa si de se fia si mâi multe. Noi cun6scemu una, care după
de auru, argiutu, arama, feru, plumbu, argintu viu vaporu), catranitie (lemnisidre de aprinsu, turc. Ki- productiunea sa platesce statului preste 70 mii fl.
s. c. 1., la care se se intieldga si multele saline. brite), portiellania, dle de feru smaltiuite, oleiu de pe anu si arde pe di pana la 200 galete de Ar-
Indata inse ce o vei compara si pe acdsta cu mon- rapitia, sticlăria fina (cristallu), fabrica de scarma- dealu == circa £20 Ctrie. Odata si bine progresau
tanistic’a din alte tieri, te vei convinge usioru, ca natu lana tiesuta (petece de lana), charthia fina s. in industri’a mare, intru care ne intrece ddra nu­
cu singur’a esceptiune de unele reforme introduse a., dra pe lucrarea mineloru de feru si de arama mai Galiti’a. Ddra de asemenea progressu se ne
cu spesele publice ale statului, lucrarea mineloru anume in Secuime, se aruncara cu zelu mare, pre­ apere Ddieulu parintiloru noştri. Blastematu acestu
ndstre este inca totu cea primitiva, la care germa­ cum nu se mai vediuse in Transilvani’a. Ce vi se progressu.
nii ei dicu Raubbau, dra noi ’iamu potd dice, lu­ pare inse, ca cele mai multe din aceste intreprin­ Care se fia căuşele, ca industri’a mare nu p6te
crare de prada, pe răpite, selbateca, fora nici-unu deri pe terrenulu industriei mari au cadiutu cu to­ prospera in Transilvani’a? In tieri muntdse câ si
methodu, câ inainte cu una si d6ue mii de ani, tulu, altele vegetddia, si abia unele se sustienu bine. tidr’a ndstra, departata de mare, cumu e si a ndstra,
câ pe timpurile Daciloru. Cu acelu methodu stra- Asia de ex. minele din Secuime' la Fule, Szt-Ke- locuitorii făcu minuni pe terrenulu acesta, dra la
vechiu proprietarii privaţi au scosu de exemplu in resztbânya si pe aireâ fusera părăsite, dupa-ce s’au noi se face asia de pucinu. In Elveti’a (Schweiz)
a. 1863 a u r u la 1503 #, erariulu (minele statu­ perdutu in ele preste ddue milidne florini. Din fabricele de bumbacarii producu de 72 milidne
lui) 413 a r g i n t u privaţii 634, erariulu 1735 %; patru fabrice de catranitie infiintiate la Brasiovu franci, cele de metasarii 160 milidne, cele de la-
a r a m a s’a scosu presto totu in ţaldre totala de abia mai sta una. Fabric’a de farina usidra cu narii 100 milidne, cele de machine la 50 milidne;
1
108,000 florini, f e r u numai de 77 mii; din cele­ potere de vaporu asiediata la Saiulu-lungu a dis- orologiarii făcu pe anu preste 1 milionu 100 mii
lalte metalle si mineralie mai nimicu; numai din parutu. Asemenea si fabric’a de dle de tuciu din oroldge de tdte calitatile; din pelarii si corfe (co-
sare se scdse valdre de v. a. fl. 4.537,149. Ori­ Brasiovu si cele de tortu au apusu. Fabric’a de siuri) de paia scotu cateva milidne; dra fabricele
cine cundsce, fia si numai in modu superficiale, oleiu tiene serbatori cate 6—7 luni. Grlajariile de charthia arunca venitu de 4—5 milidne, cele de
immens’a bogatia de mineralie a Transilvaniei, va după methodulu nou nu potu prospera, din cele casiarii intreitu mai multu. Daraver’a ce se face
vedd din aceste cifre, ca acestu ramu de industria vechi unele s’au inchisu. Fabric’a cea mare de pe anu (inportu, exportu) ajunge la cifr’a de 1300
mai sta inca hirte departe de ceea ce ar’ trebui caramidaria, infiintiata totu la Brasiovu cu 40 mii milidne de franci, candu aceeaşi in Transilvani’a
elu se fia in acdsta tidra. Este inse si mai trista florini, a moritu indata după nascerea sa. Din abia se intdrce pe langa 40 de milidne fl. = 100
impregiurarea, ca mai alesu de 12 ani incdce mul­ vechile mori de charthia au apusu si in parte dis- milidne franci, si candu pentru imperiulu austriacu
ţime de intreprinderi montanistice au cadiutu cu parutu’ cu totulu diece, dintri care 3 in Secuime, intregu inportulu in 1863 abia era de v. a. fl.
1 > -■ L P i I ; rf i jfl £1 1 li ÎS * J (41
totulu, dra perderile 6meniloru incercate la aceleaşi 2 in districtulu Fagarasiului (Cartisidr’a si Avrigu), 262.348,100
au aausu pe mulţi la sapa de lemnu, pe alţii drasi 2 in sc. Sibiiului (Orlatu si Sibiiu), 3 in comitate, dra exportulu de.................................... 303.028,700.
ii desgustara dela ori-care alte intreprinderi indu­ dra fabric’a cea mare deh Petreni (Petersdorf) Ce diferenţia enorme la unu imperiu de 35
1
striali. langa S. Sebesiu, infiintiata pe la 1856/7 de catra mii. locuitori si la tieruti’a Elveti’a numai cu 2 /
2
După industri’a mare montanistica cea mai patriciani sasi din Sibiiu ii Sebesiu cu capitalu milidne! Lucru spaimantatoriu! Ddra ceea ce ne
vechia ar’ fi in Transilvani’a fabricarea de charthia, respectabile de 230 mii florini, in 1860 a si ca­ lipsesce ndue, nu le lipsesce elvetianiloru, adeca:
ale cărei urme le avemu pana in sec. alu 16-lea, diutu in concursu, restabilita in 1861 au arsu in 1. Scienti’a theoretica si practica; 2. Spiritu si
ddra pana catra anulu 1845 totu numai in modu Octobre 1862 si acuma lucra cu alu treile capitalu curagiu mare de intreprindere, unitu cu perseveran-
primitivu, adeca asia, ca sdrantiele se punea in indoitu mai mare, inse ra din Transilvani’a, ci tia de feru, care nu vrea se scia de nici o pedeca
piua si se sfarmă cu nisce ciocane cumu se sfarma strainu dela Yien’a si Elvriri’a. Fabric’a de char­ in lume; 3. Spiritu de asociatiune desvoltatu in
pdtr’a sc6sa din mine; din acelea se facea unu thia dela Zernesci, edificaţi câ o cetatiuia, pusa in urmarea corregerei simtiului morale prin instrucţiune
breiu grosu, care se scotea cu site făcute in form’a activitate in a. 1857 de atra unu consorţiu roma- si a îegiloru intielepte, prin care s’a consolidatu
unei c61e, apoi fia-care c61a se punea intre petece nescu de 26 membri, cea de antaiu intreprendere creditulu privatu; 4. Capitaluri enorme si eftine cu
de filtiu câ se se st6rca ap’a din ele, in fine luâ industriala mai mare infiiitiata de romani, situata 4°/ si 5%» care stau la dispositiunea ori-carui
0
c61a de c61a si o uscâ in poduri pe sfori. Abia la unu locu din cele mai favorabili in monarchia, intreprindietoriu onestu; 5. unu stătu, de si micu,
in secululu nostru incepura a macina si ardelenii acf, la porţile Orientului, la midiuloculu drumului ddra bine consolidatu, care nu a facutu nici-odata
sdrantiele cu ajutoriulu unoru cutite mari asiediate ce duce in trei si patru ieri, cu apa ce nu in- fallimentu si nici ca e in stare se faca; 6. Egali­
in neace valtiuri si in troci grdse de lemnu. Pe ghiatia nici-odata, cu mahinarii excellente de Bel- tate democratica perfecta înaintea Îegiloru, netur­
atunci inse lumea ceealalta europdna incepuse a giu, cu populatiune laborăsa de 1100 familii in burata intru nimicu de rivalitati si de separatismu
fabrica charthia pe machine, cu aceeaşi potere de ddue comune, se tienh, ii mani’a neauditeloru mal- naţionale.
apa, de 10—20 de ori mai multa, decatu era in tractari unu periodu de B ani, pana ce lipsita cu La noi tdte aceste suntu pe dosu: ignorantia
stare ardelenii se o faca cu manele. Cele mai totulu de fondu lucratorii, ingenunchiâ si ea diiele grdsa, ddra insocita de fantasii, ca scimu totu, ca
multe mori de charthia era proprietate a unoru acestea, pentru câ sese sdle cu poteri innoite in- suntemu doctori in tdte; in loculu spiritului de in­
magnaţi sdu patriciani sasi, cari le consideră si treitu, de si anevoia mai multu in manile vechiu­ treprindere, dilettantismu ridiculu; in locu de cu­
tractâ, dcca asia, mai multu câ ocupatiune de di- lui consorţiu, din carele ii asia 17 inşi s’au mutatu ragiu, pldca-fuga; in locu de capitaluri, fanfaronade
lettanti, le dă in arenda la cate unu „mesteru“ pe ceea lume, lasandu urii din ei fabric’a in pa­ cu vorbe late; in locu de bani eftini si creditu so-
venitu cine scie din ce tidra, cu cate 3—400 fl. gube de preste 60 mii forini, dra alţii clevetindu-o lidu, camatarfa revoltatdria de spirite si ruinatdria
pe anu. Charthia pe machina au inceputu a face câ si cumu ar’ fi fostu acuta cu bani turcesci. a populatiunei preste totu; in locu de solidaritate
mai antaiu fraţii Kissling veniţi din Bohemi’a la Oredemu ca amu ciatu exemple destule, din la intreprinderi, pisma inreutatita cu facia invene-
Sibiiu, de unde se asiediara mai antaiu la Orlatu, care se se pdta cundsce, ca industri’a mare, ca fa-
apoi si la Cartisidr’a. Cati-va ani le merse prea bricele iu Transilvani’a >ana in diiele udstre nu au *) Statistisches Jahrbuch. Wien 1864 pag. 204.