Page 30 - 1876-03

tlta, cu ochii înfundaţi in capu, si bucuria satanica, silvaniae din 1790, de Supplicele episcopiloru, dela Comunităţile in fundulu regiu, decisiunile loru
la vederea nenorocirei altora; in locu de ajutoriu 1837, 1841—1843, de petitiunea deputatiunei ro­ trebue se ta substdrna magistratului spre intaruta;
si incuragiare din partea statului, acesta insusi cu­ mane dela Yien’a la 1850, de voturile separate ale acesta ddca’i place, ta duce in deplinire, ddca nu,’
fundata in datorii sugrumat6rie si amerintiandu pre deputatiloru romani dela universitate, la 1861 si nu, universitatea jurisdictiunei n’are dreptu de dis­
fia-care di cu fallimentu; bani de charthia — adeca mai tardiu, — ba nece chiaru de coalitiunea, ce o fecera ciplina asupra magistratualiloru. Pre ei nu-i con-
numai simulacru de moneta, fluctuatiuni infricosiate romanii brasioveni la 1871 cu ungurii, pentru troldza nimenea ce făcu. Comesulu ar’ trebui se
ale cursuriloru la burse si in piatie. Aceste suntu schimbarea statului quo din fundulu regiu. visiteze odata intr’unu anu magistratele, —- nu o
conditiunile in care se afla industri’a nbstra. T6te aceste acte au ceruta imperativu schim­ face neci odata.
Vomu vedd apoî, cumu stamu si cu comerciulu. barea statului quo in fundulu regiu, — numai vo­ Autocrati’a sasdsca este atatu de puternica, catu
tulu din cestiune -lu sustiene, fiindu-ca se teme de in contra ei nu scii cui se te plângi, — in contra
mai reu. abusuriloru nu scii unde se cauţi remediu. In in-
(—) P ă r e r i i n d i v i d u a l i l a p r o i e c t u l u
Se vedemu inse cum este acelu stătu quo in teressulu adeverului nu strica a aminti si aceea, ca
d e l e g e d e s p r e f u n d u l u r e g i u , m a i d e ­
fundulu regiu, pre care inşii sasii voru se-lu schimbe, ori catu de vitrega se pare a fi legea municipale
p a r t e d e s p r e r e g u l a r e a u n i v e r ş i t a t e i
inse catu se p6te in favorulu privilegialoru si in- a comitateloru, totuşi aflamu cumca in comitate
s a s e s c i s i d e s p r e a v e r e a u n i v e r s i t a t e !
munitatiloru sasesci, — si apoi se vedemu, ca ce functiondza totuşi unu numeru bresi-careta de am­
s i a a s i a n u m i t e l o r u s i e p t e j u d e c i a .
astdpta pre locuitorii de alta naţionalitate schimba­ ploiaţi de administratiune romani, cum suntu: pre-
(Capetu.)
rea lui, nu asia cum ar’ dori'o -romanii, ci asia siedente si judi la scaunele orfanali, notari la offi-
In contra proiectului de lege pentru organisa- după cum se vede, ca o are de scopu proiectulu ciolate si judi processuali. In Brasiovulu celu ve­
tiunea fundului regiu, maioritatea representantiei ministrului Ungariei. stita si si in alte jurisdictiuni numite sasesci, abia
sasesci a districtului Brasiovului, in siedinti’a din Proiectulu din cestiune, ce mancitati are pen­ afli cate unu bietu de servitoriu romanu in func­
13 Martiu a decretatu asternerea unui protesta la tru romani, am aratatu in articlulu primu, — de- ţiune.
ministeriu si diet’a Ungariei. venindu lege asia cumu este, — maioritatea nduei Esemple de aceste s’ar’ potd cita multe.
Romanii presenti s’au alaturatu la acestu pro­ universităţi fiindu precalculata, va da poterea de­ In vdr’a anului trecutu, eră postulu de pre-
testa, inse motivele nu si le-au luata că sasii nece plina in man’a sasiloru, că si pre venitoriu se dd siedente alu scaunului orfanale alu cetatei Brasio-
(
din diplom’a leopoldina, nece din Art. L. din 1791, atată catu voru vof din averea pusa sub adminis­ vului vacanta. Elu eră de a se supplenl prin
— ci motivulu principalu le a fosta: ca decatu o trarea ei scăleloru si basericeloru romanesci. alegere; romanii contandu pre simtiulu de dreptate
organisatiune in form’a cum o voiesce proiectulu Este inse totuşi ceva nou, — dreptulu de con­ alu sasiloru, in considerare, ca neci in magistratu,
ministrului Tisza, mai bene statulu quo. trola a regimului; unu regimu dreptu si onestu, va neci la comuna nu este nece unu amploiatu romanu,
Procederea acdst’a s’a statoritu in o conferin- potd ajutoră pre cei apasati, si va potd opri pre au candidata unu romanu la postata de presiedinte,
tia a membriloru romani din representanti’a distric­ maioritate, că legea se nu o esploateze numai si acarui romanu cualitati juridice st’au cu multu mai
tuale, in presdr’a congregatiunei din 17 Martiu. numai in favorulu. seu, ci se tiena contu si de pre susu, decatu ale candidatiloru sasi, — sasii pro-
Maioritatea a primitu parerea dlui N. Str., drepturile altora. misera unulu cate unulu a dă votulu; la alegere
Parerea d. J. P., carea mergea intr’acolo, că Acdst’a este tare pucinu, inse totuşi este ceva. se tredi inse candidatulu nostru cu voturile ro­
facia cu representatiunea pre carea o va face ma­ Organisarea fundului regiu inse nu se margi- maniloru.
ioritatea sasdsca catra regimu, vedi bene in favo- nesce cu organisarea universitatei; ca -si are punc­ Se aduce inainte prin părtinitorii statului quo
rulu privilegialoru sasesci, minoritatea romana inca tata de gravitatiune in organisarea territoriale. din fundulu regiu faptulu ca comunele sasesci, de
se faca o representatiune catra regimu, in carea Suntu 6re aceste mai bune, decatu punctele si administratiunea publica este eschisivu in man’a
descoperindu mancitatea proiectatei organisatiuni, se regulative după cari este astadi organisatu fundulu sasiloru, ajutora din averile comunale scdle si ba-
fia rogatu regimulu, că se starutasca a se introduce regiu, ori nu? Ast’a este cestiunea principale. De serici si de ale romaniloru. — Asia este, si anume
in fundulu regiu atari legi municipali, cari potu se suntu mai bune, atunci se le dorimu; de suntu mai comunele din tidr’a Bârsei au escellatu in acestu
dd si se garanteze influintia cuvenita si locuitori- rele, — atunci se ne pazimu catu potemu de ele. puncta. Nu trebue inse perdutu din vedere, ca
loru ce nu suntu de naţionalitate sasi, — asupra Comitatele suntu astadi organisate după Art. este lege, care obliga, ca ce dau pentru sc61ele de
administrarei affaceriloru, ce suntu sustienute prin L. 42—1870, dra comunele din comunitate, după o confessiune se dd si pentru celelalte de alte con-
lege guvernamentului propriu alu singurateceloru Art. 28—1871. Comunităţile din fundulu regiu fessiuni, Apoi tocma in ttar’a Barsei se intempla
jurisdictiuni, — in specia proiectulu de lege din pre basea puncteloru regulative citate in prim’a aceea, ca sasii temenduse p6te ca prin legi mai
cestiune se-lu modifice astfeliu, catu acela egalita­ serie a acestui articlu si Instrucţiunea provisoria liberali voru capeta preponderanti’a in unele co­
tea de dreptu, de carea se lauda, .— se o si es- din 1869. mune romanii la administratiune, incetu incetu,
j I7J0B1.I '!>■: . ; 00 o.i ,2 ’ ’
prime si garanteze pre deplinu. Cumca noi amu .fi incantati despre dreptatea trecu la averi de ale comunei de pre numele co-
1S1ÎI 1 QBtlI SJSiî. .fileu
Fiindu-ca intre membrii romani ai represen­ si egalitatea ce se esprima in sistem’a representa- muneloru pre ale basericeloru sasesci. De exemplu
tantiei districtuale s’a statoritu principiulu proce- tiva a comitateloru, aceea nece odata nu o am af- asia s’a intemplatu cu .padurea din Rothbafu si al­
derei solidarie iutratat’a, catu in contra votului ma- firmatu, din contra in acestu diuariu fdrte adese tele, magistratuta vedi bene intaresce atari acte, —
ioritatei minoritatea nu p6te redica cuventu, cei ce s’au combatutu cu argimente destulu de chiare a- apoi romanii din comuna totu protestdza, recurgu,
au fosta de alta părere nu au luatu parte la sie­ nomali’a ce s’a introdisu in legea municipale a se plangu, se făcu prin inspectorulu sasu investi­
dinti’a din 17/3 a repres. districtului, dra parerea comitateloru si in cea omunale prin sistemulu viri- gaţii si lucrulu remane balta.
d. N. Str. a trecuta că votulu romaniloru parteci- lismului, cu planu de a eschide pre maioritatea lo- Inse scopulu nostru nu este a descrie abusu-
. '
patori la adunarea districtuale. cuitoriloru cutaroru jurisdictiuni si comune dela in- rile ce se făcu astadi sub administratiunea publica
Foile sasesci făcu capitalu politicu din aceea, gerinti’a in căuşele juriadictionale si comunale; — cea fora controla in fundulu regiu; cine vre se ta
ca romanii brasioveni inca s’au alaturatu protestu­ cu tdte acestea inse aflanu, ca atatu legea muni­ cun6sca citdsca cartea tai Jakob Elek intitulata:
lui sasescu. Ei o potu si face; ca procederea acd- cipale, catu si cea comutata dau municipialoru si „Cun6scerea referentieloru fundului regiu". Amu
st’a a romaniloru, careia altcumu nemenea nu’i va comuneloru mai multa dreptu de ’ guvernamentu atinsu unele numai, pentru de a demustră, ca nu
potd contestă intentiunea buna, le da buna apa pre propriu, decatu cumu dat municipialoru si comune­ avemu de a fantasâ pentru sustienerea statului quo
mbr’a dloru, de a strigă in lumea larga, ca roma­ loru din fundulu regiu pinctele regulative, — apoi in fundulu regiu si ca locuitorii comitateloru astadi
nii se simtu fdrte fericiţi sub domni’a sasdsca din legea municipale si comutata pentru comitate prin esercitdza mai multe drepturi constituţionali, decatu
fundulu regiu, si nu poftescu alta stare politica responsabilitatea normale in acele legi, scutesce cei din fundulu regiu. Sasii potu luptă pentru
mai buna pentru sine. mai multu in contra abustriloru biurocratiei, decumu sustienerea loru in domni’a fundului regiu; ei im-
Speramu, ca vomu ceti in curendu motivele scutescu in fundulu regiu punctele regulative. plinescu prin acdsta numai o traditiune naţionale.
votului romaniloru, si ca acele voru dă lucrului Dreptulu principalu, care’lu esercdza comitatele Ei sciu se se inverta după ventu; candu le vene
alta coloritu si va mai stempara pucinu bucuri’a si comunele in comitate, este dreptulu de guvernare bine, se lapeda de privilegiile loru, se alatura lenga
diuarialoru sasesci. 'L Jh inimta oViti aburi propria, — dreptule de a face pentru sine statute, diplom’a din Octobre 1860 si Patenta din Fauru
Fia ori cari voru fi aceste motive, noi nu po- de a’si alege amploiaţii, ii dreptulu disciplinariu 1861, — suntu in contra uniunei Transilvaniei cu
temu aprobă form’a, sub carea si-au esprimatu asupra acelor’a. — -gj ^ xihoiieq una liuiaeii Ungari’a, — speria pre unguri cu romanii; dra a-
membrii romani ai representantiei districtului Dreptulu principale elu dau jurisdictiuniloru cuma la contracte, la legile fundamentali din 1791,
Brasiovului nemultiumirea cu proiectat’a organisa­ din fundulu regiu si in ţunctele regulative, inca diplom’a leopoldina si altele. 1
tiune a fundului regiu. este dreptulu de a-si alege imploiatii; acestu dreptu Uu’a nu trebue se uitamu inse nece noi, ca
Principiulu adoptatu de aceşti membri, ca de in jurisdictiuni (scaune si listricte) cu privire la constitutiunea vechia a fundului regiu aristocraţia
catu o organisatiune necomplecta, slaba si pentru amploiaţii magistrateloru eite suspinsu, — pre a- n’a cunoscuta; ci numai democraţia, deci ddca s’au
romani neindestulit6ria, mai bine statulu quo, nu cestiea ii denumesce comesilu, si numai in comune si inlocuitu din respecta catra drepturile istorice
consuna cu procederea de pana acuma a romani­ se esercdza, — inse prin cne? prin alegatorii die- in legea municipale si comunale influinti’a aristo­
loru, in cestiunea organisarei fundului regiu. tali, pre candu in comunele din comitate este ale- craţiei si nobilimei in afacerile jurisdictiunali prin
Yotulu romaniloru respectivi se vede a nu gatoriu totu insulu, careta ste de 20 ani si plă­ sistemulu virilisticu, — in fundulu regiu acesta
tienb contu de Supplex libellus Yalachorum Tran- tesc© in acea comuna de dc ani dare. sistemu nu-si are nece basa istorica, si ddca este