Page 31 - 1876-03

hotaritu prin cei dela potere câ legea municipale calu de apa dicundu, ca după ce o ora intrdga a tiei dela Blasiu, din prinsorea in care âra aruncatu
comitatense si comunale se o introducă si in fun­ vorbitu o asemenea limba, este consultu a-si spală de catra Unguri la Clusiu, nu mai este intre cei
duiţi regiu, care suntu in multe privinţie mai bune gur’a. Acestu esemplu l’a adusu firesce numai câ vii. Credu, câ on: cetilori se voru interesă de a
se interite pre părinţii patriei, spre a votâ fora cunâsce mai de-aprâpe pre M i c h e s i u , cu atatu
decatu punctele regulative sasesci, — este de do-
multa precugetare unu proiectu de lege, care vrd mai vertosu, câ-ci in revolutiunea din 48-9 i-a
ritu si pre basea §-lui 10 Art. L. XLIII se pâte
te faca din invetiatorii confessionali apostoli ai fostu concrediutu unu rolu insemnatu, si de atunci
si cere cu dreptulu, câ sistemulu virilu din legile magiarismului. in câce a vietiuitu una vietia mai multu retrasa,
aducunde pentru fundulu regiu se fia stersu. inse neuitandu de naţiunea s’a, pre care o iubieâ
T6te acestea se poteau face prin o contra-re- multu. Biografia lui speru a o trâmitte după a-
presentatiune si nece decatu nu prin alaturarea lenga Pofta de resfielu. câsta. —
protestulu sasiloru, fia si din alte motive, decatu Diariulu militarescu „Osterreichisch-ungarische Asta data me marginescu a versâ una lacrima
Wehrzeitung* din Vien’a publica sub tilulu de pre mormentulu seu si a-lu rogâ se lucre si din
cele sasesci.
susu unu articlu, ce vrd se arete in colorile cele colo de mormentu in cosiliulu umbreloru scumpe
In cele de susu am datu locu unoru opiniuni
mai viue poft’a de resbelu a armatei austriaco, perdute dela noi, pentru venirea natiunei la una
individuali, cu privire la organisarea fundului regiu. precum si scopulu de a largi confiniele austriaco sârte mai buna si scaparea ei de atate fatale plage
Cestiunea este la ordinea dilei, — primimu prin annectarea unoru provincie turcesci. Fiindu ca si suferintie ce o apasa pana la pamentu.
bucurosu si părerile altora, câ cestiunea se fia din acdsta fdia se considera de organu alu armatei au­ Ossamentele sale s’au astrucatu in cimiteriulu
striaco preste totu, unde se oglinda chiaru si in- besericei gr. cât. de aici. Inmormentarea a fostu
destulu de lămurită. Scimu, ca asupra celoru dela
tentiunile ministeriului de resbelu, asiâ credemu ca astadi la 2 6re p. m., la care cu bucuria am sa-
putere pucina, sâu p6te de locu nu voru avâ influ-
va fi de interesau si pentru publiculu nostru ceti- lutatu unu numeru frumosu de Romani atatu din
intia părerile nâstre in subversant’a causa. toriu unu estrassu essentialu din acestu articlu docu catu si din giuru. Cu deosebire Naseudenii
__
Un’a inse trebue se o incungiuramu catu po- bellicosu, care dice: au fostu bene representati prein vice - capitanulu
temu, câ cei ce voiescu adeca se domnâsca pre con- „Nimicu nu este mai naturalu decatu impre- districtuale, corulu professorale, sedriâ orfanala, pri-
tulu nostru, se nu se folosâsca si de arme casti- giurarea, ca in armat’a n6stra si mai vertosu intre mari’a opidana, judecatori’a regăsea si alţi onorati-
gate din castrele nâstre. officierii noştri mai tineri se manifesta de nou ori, ceea ce a impusu Bistritianiloru. Orasiulu Bis-
poft’a de resbellu. Precum unu calu nobilu si-ascute
B r a s i o v u in 20/3 1876 urchiele, si largesce narile si plinu de neastempe- triti’a inca i-a datu onârea ultima in modu cu-
venitu.
rare bate cu copit’a in pamentu, candu aude trim- Eterna-i fia memoriâ.
i • bitiele resunandu; precum acestu nobilu animalu-si P. P u b l i c o l a .
Brasiovu 24/12 Marte 1876.
tienteaee ochii sei schinteitori in partea aceea, de
Proiectulu despre orgauisarea fundului regiu unde i-a venitu la urechi sunetulu iritatoriu, incatu
se afla deja in discussiunea camerei. In siedinti’a abiâ pdte se-lu retiena voiniculu calaretiu: totu o N u s f a l e u (Naseudu) in Febr. 1876.
dela 22 Marte s’a si inchiatu desbaterea generale asemene influintia magica esercita asupra fia-carui Am cititu in nr. 1 si 4 a-lu „Gazetei Trans.*
si s’a inceputu desbaterea pre paragrafi. Deputaţii officieru entusiâsmatu de chiamarea sa si possibili- cele ce se publicară cu privire lâ alegerea de de*
Saşi, firesce afara de Wăchter si pop’a Fabritius, tatea unui resbelu, care nice cu privire la spaţiu, putatu d’in cerculu Monoru-Naseudu, si după ce
care nu de multu suplicase la Tisza, câ se-i apere nice cu privire la tempu nu este departe de noi. am finitu, vrendu nevrendu, am trebuitu se scotu
famili’a si averea de violintiele alegatoriloru si a La confiniele ndstre vuiesce rescdl’a supusiloru creş­ unu su8pinu de dorâre, vediendu-me innegritu in
poporeniloru sei, — au presentatu o propunere tini contra sistemului de oprimere alu musulmani- unu modu, ce lâ t6ta intemplarea nu-lu meritu.
referitoria la respingerea acestui proiectu, inse ni- loru. In gavannele si pre luncile alpiloru dinari, Dâr’ astfeliu este lumea! Câ totusiu on. publicu
mene nu vrâ s’o bage in sama. — Mane, poimane pre tiermurii Narentei si ai Savei pocanesce foculu cet. se nu alunece a crede, cumca dâra eu in a-
se va presentâ camerei si proiectulu despre impar- pusceloru, urla bubuitulu tunuriloru si o larma sel- facerea alegerei de deputatu suspomenite asiu fi
tirea territoriale in Transilvani’a, deârace dlu Tisza, bateca de crancenu resbelu străbate la urechile fostu condusu de interessulu meu, asiu fi influin-
cu ocasiunea, candu va merge la Yien’a in caus’a ndstre. Cum vine 6re de noi cu manile in sinu tiatu spre a seduce pre cineva, si ca dâra cu atatu
negotiatiuniloru dualistice, ar voi se presente Dom- privimu, cum turcii si insurgenţii de atat’a tempu mai multu asiu merită epitetele de seducatoriu,
nitoriului spre sancţionare si acestu proiectu. — incâce se onorâza unii pre aţii cu glontie in apro- Betrtiger, Schurke, lupu etc. etc., ce se vedu in
Punctele principale ale acestui proiectu le-amu pu- piarea nâstra, fora câ noi se ne miscamu ? Ore n’a menţionatele corespundintie, cu permisiunea Dom­
blicatu in unplu din numerii precedenţi. Districtulu sositu momentuîu, câ se intramu in acţiune? In niei Tale Dle Red. mi liau libertate a desfasiur’â
Fagarasiului remane si pre venitoriu sub nume de asemeni impregiurari pe nesimţite ni vine a pro- in pucine sire starea lucrului.
comitatu, la care se voru mai adauge, afara de nunciâ din candu in candu refrenulu din poesi’a De unu tempu in câce, cerculu Monorului, in
urbea Fagarasiu inca vr’o cateva comunităţi, cari lui Arndt: „ P a t r i ’ a m e a t r e b u e s e d e v i n ă care me aflu si eu, nu a remasu in stătu passivu,
pana acum s’au tienutu parte de comitatulu Albei m a i m a r e ! * ci a partecipatu la alegeri, dandu-si încrederea o-
superiâre, parte de scunulu Sibiiului. Numai asupra Poterile vecine crescu si se largescu neconte- data unui-a, altadata altui-a. Asi’a a’a alesu de
districtului Brasiovu aterna inca sabi’a luiDâmocle. nitu. Din mititelulu marchionatu Brandenburg s’a repetite ori unu Csery, âr’ acum’a altu ungurii. Se
După proiectulu d-lui Tisza districtulu Brasiovului desvoltatu unu imperiu germanu mare, tare si po­ nu crâda inse on. publicu, ca dâra parteciparea lâ
— afara de cetatea Brasiovu, care va forma mu­ ternicu. U r s u l u rusescu inghite cu nesatiulu seu alegeri a fostu condusa in genere de preuti său
nicipiu propriu — se va alaturâ la noulu comitatu totu mai multe territ6rie, asiâ incatu dejâ astadi speciale de mene câ protopopu, ori ca dâra dela
Trei-scaune, alu cărui punctu centralu este San- domnesce preste a cincia parte a universului Ce mene ar fi pendinte activitatea său passivitatea, nu,
georgiulu; inse alta versiune dice, ca d-lu Tisza nu mirare, dâca ne prinde si pe noi poft’a, de a largi departe se fia, noi preutii suntemu aci, in ceea ce
tiene tocmai mortisiu la acestu planu, ci este in- confiniele imperiului nostru. Ce mirare, dâca ni privesce starea nâstra politica, numai câ a 5-a
clînatu, dâca va vof si camer’a, câ se lase distric­ vine in minte acelu vechiu si mundru motto de râta dela caru. Conducerea poporului in respectulu
tulu Brasiovului unde a fostu pana acuma in tiâr’a vocale alu Austriei „a. e. i. o. u.* adeca „Austriae politicu e in man’a intelegintiei laice, aceea da to-
Barsei si se nu-lu duca in Secuime. — Vomu vede. est imperare omni universo*. — Ce mirare, dâca nulu in tâte afacerile nâstre. De multe ori am
Diariulu „Hermannst. Ztg.* dice despre arondare ni vina poft’a se urmamu svatului ironicu, ce nu diau eu, ca dâca totusiu alegemu deputaţi âncâi
urmat6riele: „Deârace proiectulu se va primi fora de multu ni l’a datu inimiculu nostru, adeca de a se alegemu Romani; totudâun’a mi s’a reflectatu,
mari modificări si de6race ori ce incercare de a-lu duce cultur’a in Orientu in verfulu baioneteloru; ca ne jâce înainte pactulu inchiatu cu guvernulu,
combate va remanâ fora successu, asiâ trebue se se ne cautamu acolo desdaunarea pentru perderile prin care am fi castigatu multe, ca ne trebue omu,
marturisimu, ca acâst’a regulare territoriale nu nu­ ca le-amu avutu in alte parti; acolo ne aştepta carele se infiuintieze spre a se resolvi cestiunea
mai ca crutia, ci chiaru unifica vecinele municipie successele cele mai mari si cununile de lauri. Er’a contractuale intre noi si guvernu in favârea nâstra.
sasesci.* Logica mai admirabila nice nu se mai păcii eterne n’a sositu inca. Deci pana candu e- Astfeliu standu lucrurile eu am trebuitu se privescu
pâte cugetă. sistu armate si soldaţi, pana atunci poft’a de res­ numai la câle ce se intempla, nu me-am potutu
Totu in siedintiele ultime ale camerei maghiare belu trebue se-i animeze, ca-ci la din eontra ar opune torintelui, am fostu silitu totudeun’a a las’a
s’a desbatutu si acceptatu si proiectulu de lege face mai bine se pună o furca de torsu in loculu lucrului cursulu seu. Am fostu oresicumu silitu a
despre regularea inspectiunei asupra scâleloru po­ săbiei. Intielegemu dâra dessele provocări ce ni urmă conducerei inteligintiei nâstre laice, ca-ci me-
porali. Scopulu acestui proiectu de lege este, de a vinu din sinulu armatei, pentru câ noi, câ organu am temutu, câ perdienduse un’a său alta, ceea ce
investi pre inspectorii şcolari cu potorea de a se principala alu armatei austro-maghiare, se ne re- lesne se pâte intemplâ, se nu se dica fostiloru
amestecă in t6te afacerile scolarie ale austoritati- dicamu vocea in favârea resbelului contra putredu­ graniciari, precumu se anunciase: Ec’a omulu, ca­
loru confessionali. Din aceşti inspectori statulu vrâ lui imperiu ottomanu. „Cestiunea orientale trebue rele condusu de ide’a s’a ficaa, v’a condusu pe cale
se faca unu mediulocu poternicu pentru maghiari- se se resâlve inca in decursulu acestui anu; tâta retacita si acum’a a-ti perdutu totu ect. ect.*
sarea generatiuniloru tinere chiaru in acâlele loru lumea vede acâst’a, numai in Yien’a nu vede si Premittendu acâste pentru chiarificarea cestiu-
proprie, si asiâ a face din Ungari’a unu stătu na- n’aude nimeni.* — După tâte aceste numitulu or­ nei in generalu acum’a se revinu la objectu. După
tionalu, âra nu unu stătu alu nationalitatiloru. Si ganu se mai incârca a aruncă pucina apa pre acestu abdicerea lui Csery se defipse diu’a pentru nâu’a
precandu statulu investâza pre inspectorii sei cu o focu de paia, inse in fine încheia cu cuvintele: alegere. Eu d’in parte-mi avendu in vedere cele
potere netiermurita de a se amestecă in afacerile „Se nu ne descoragiamu, se nu intrelasamu a nutri mai susu espuse nu mi-am mai spartu capulu, ca
scoleloru confessionali, pre atunci autoritatiloru con- in pepturile nâstre poft’a de resbelu! Deârace mai cine vâ fi nou alesulu, bâ am fostu resolutu a nice
fessionali le detrage chiaru si acelu sprijinu, de a curendu decatu se crede ni se p6te oferi ocasiunea, nu partecip’â lâ alegeri, si nice nu partecipamu,
potâ incassâ contributionile, ce se repartiescu pre de a ni implinl acâsta pofta.* dâca nu se defigea diu’a de 3 Jan. a. c., candu
credintios" loru intru susrienerea scoleloru confes­ negresitu trebui-amu se mergu in Naseudu la copii
sionali. Si pentru ce? Pentru câ aceste se nu se ce-i am lâ scâla. — Cu catev’a dile inainte de
pâta sustienâ! In dhcursr'u pronunciatu intru ape- •j* B i s t r i t i a 18 Marte 1876. alegeri mergundu prin Monoru in afaceri de ale
rarea acestui proiectu, deputatulu Plachy dise, ca Cu anem'a plina de dorere vinu a comunică mele private am convenitu cu d. jude cercuale
„ide’a de stătu este identica cu ide’a maghiara*, despre una n6ua perdere, una n6ua rana causata natiunei Elia Cincia, d. d. Moldovanu si Besianu. Densii
dra altu deputatu Ydcsey adause esemplulu, ca unu romane. Florfailll Micliesl(l, la Romani de­ mi-au spusu, cumca in loculu lui Csery, carele a
dascalu „confessionalw*, după ce a finitu or’a de stulu de cunoscutu dela a. 1848—49, pre care la fostu abdisu, e de a se alege unu barbatu de aseminea
propunere diii limb’a maghiara, a cerutu unu po- reclamatu adunarea naţionale din campulu liberta- infiuinti’a numitu Elesy. Biue, (?I)diseiu eu, n’am