Page 32 - 1876-03

cunoscuţii pre Csery, nu cunoscu pre Elesy, inaintea ror’a ar’ trebui se se procdda cu obiectulu intr’unu tanu, provisoriu de daunele possibile, inse numai,
mea e totu un’a unulu câ si altulu, ddca nu e Ro- modu precisu, ddca circumstantiele indicate voru fi ddca va potd face acdsta fara prejudiciulu seu pro­
manu. Cumca domnii din Monoru n’ar fi intielesi advenitu după predarea obiecteloru său ddca credi­ priu si ddca va avd acoperire suficienta pentru to­
cu inteliginti’a năstra din Naseudu si respective, torele le va fi aflatu după primirea loru. talitatea debursareloru necessarie.
cumca dora aceea ar avd altu candidatu nice nu § 310. Creditorele, care in sensulu §-lui După cererea sa tribunalulu competentu va
mi a trecutu prin minte. După cele esperiate la a- precedentu posedă dreptulu de retentiune, este obli- potd ordonă, câ obiectele tramisse se se depositeze
legerile trecute eramu prd securu si respective in- gatu a insciintiâ indata pe debitorele de ecsercita- intr’unu magazinu publicu sdu se se dd in păstra­
crediutu, ca domnii d'in Monoru au primitu infor- rea acestui dreptu. rea unui curatore, pana atunci, pana candu pro-
matiuni dela conducătorii noştri din Naseudu, si Candu debitorele nu va da creditorelui la tem- prietariulu va luâ alte dispositiuni.
prin urmare ca acestu ^llesy e candidatulu totu- pulu cerutu provisi’a (acoperirea), atunci creditorele (Va u r m ă . )
roru Naseudeniloru activişti. Cu acdsta idea am are dreptulu a cere la tribunalulu seu competentu
plecatu de a casa Domineca in 2 Jan. a. c. catra vendiarea obiecteloru, chiaru si ddca debitorele se
Naseudu; — in Bistritia convenindu cu d. d. din va fi declaratu de falitu, si are dreptulu a se in- Mai nou. In Franci’a senatulu si came*
Monoru pomeniţi mai susu, densii imi aratara char- demnisâ inaintea toturoru celorulalti creditori din r’a, după declararea prin programu in favdrea re-
thia candidatâria, mi s’a disu, câ se o subscriu, pretiulu de vendiare. Excedentulu, ddca va fi, -lu publicei si consolidării ei, presentara in 21/3 pro­
o-am subscrisu, netrecundu-mi prin minte, ca ddra va predă debitorelui, respective massei de falimentu. puneri pentru amnestia; ministeriulu e in contra
unu jocu infernalu ar’ fi la mediulocu, nu-am fostu amnestiei generali si cerb urgentia pentru acesta,
in stare a cugetă, ca ddra cinevâ ar voi a se fo­ 0 a p u III. I n c h e d r e a t r a n s a c t i u n i l o r u d e care se primi
1
losi de persân’a mea spre ajungerea 'scopuriloru c o m e r c i u . Rom’a 20/3, min. Mingetti a declaratu in ca­
sale. D’in Bistritia am mersu la Naseudu, acolo § 311. Cu exceptiunea casuriloru indicate in mera, ca ministeriulu si a datu demisiunea, pentru
numai me-am miratu, vediendu-me apostrofatu si acdsta lege, validitatea transactiuniloru de icomerciu ca i s’a respinsu propunerea. Depretis e insarci­
d’in o parte si din alfa câ seducatoriu, câ coruptu nu este dependenta nici de conceptiuni scrise nici natu a compune nou ministeriu.
ect. ect. Cei Dloru? le diseiu eu, celoru cu cari de alte forme. Intre Serbia si Montenegru s’a inchiatu actulu
am potutu vorbi, eu nu sciu nemica din t6te cele de aliantia pentru acţiune comune in contra Tur­
ce-mi vorbiţi. Eu am venitu aici in deplina linisce, § 312. Candu prin present’a lege, său prin ciei prin tramissulu colonelu Alimpici. Speranti’a
ca am urmatu conducerei DVdstre si apoi ce mai conventiune se stipuldza o forma speciala pentru o impaciuirei dispare. Diplomati’a se intielege asupra
voiţi? Nui acestu Elesy candidatulu DVdstre? Ei transactiune, atunci transactiunea va fi inchedta mesureloru collective, ce suntu a se mai lua la
bine, nu e nice alu mieu, n’am nice unu angage- validu numai ddca se va fi facutu in form’a pre­ Constantinopole si Belgradu de a impaciul lucrulu,
mentu facia de densulu, alegemu pre altulu, eu scrisa. 'O • ; ■ • >‘i care amenintia tare in caus’a orientelui.
din parte-mi sum de părere, câ se alegemu Ro- § 313. Spre validitatea conventiuniloru scrise B.-Pest’a 24/3. Legea fundului regiu se
manu. De aceste vorbieamu eu in Naseudu bar- este de ajunsu, ddca actulu se va fi subseranatu de primi adi cu votu unanimu a celoru de facia.
batiloru de infliiintia, candu mi s’a spusu, ca can­ părţile contractante.
didatulu conducatoriloru d’in Naseudu e Tanârky Candu unulu dintre contractanţi nu va sci se Scola comerciala de trei classe, pu­
câ secretariu de stătu, barbatu de influintia ect. scrie, atunci va adeveri subsemnatur’a sa prin iscă­ blica auctorisata, si iustitutulu de cres-
Acum’a mi se deschiseră ochii si am judecatu a- liturile a duoi martori, dintre cari unulu va sub­
suprâ trecutului. scrie si numele pârtii, care nu scie se scrie. cere alu lui
Acdst’a e starea lucrului, eu nu m’am incercatu § 314. Candu se va fi oferitu inchedrea unei
a seduce pre nimene, nu me-amu lasatu a fi co- transactiuni comerciale, stipulandu-se unu terminu Henricu A. Burchez
ruptu, câ-ce de asiâ cevâ nasiu fi fostu capabilu; pentru acceptarea ei, atunci oferentulu nu va potd in Brasiovu.
trecutulu meu e cu multu mai frumosu decatu câ retrage ofert’a sa inaintea ecspirarei acelui terminu, In acestu institutu se primescu e l e v i atatu
acumâ la betranetie se-lu patediu cu fapte de fara distinctiune, ddca interessatii voru fi ■ presenti pentru scdl’a comerciala, catu si primăria, reale si
aceste. sdu absenţi. gimnasiale. De limbe străine si musica se pdrta
Ddca pre unu momentu am servitu de instru- In lips’a unei atari stipulatiuni o oferta fă­ deosebita grigia. Elevi se primescu la orce tempu
mentu in man’a cuiva, acdst'a a provenitu d’in în­ cută intre presenti -si perde effectulu seu, ddca de- si afla pregătire.
crederea cea mare, ce o-am avutu in fraţii de claratiunea de primire nu se va da in data. Şcolarii, cari au absolvatu trei classe, se bu­
unu sânge. Acdst’a intemplare pe deoparte ’si are § 315. Oferentulu, care va fi facutu propo- cura de dreptulu a potd intră in armata ces. r. câ
si partea sa buna, ca-ci pre venitoriu ’mi voiu des­ sitiuni unei persdne absente, fara a defige unu ter­ voluntari pe unu a nu.
chide orchii, voiu privi bine pre acel’a, cui voiu dâ minu de acceptatiune, va remand obligatu numai Programa la cerere se da gratis. 3—3
crediementu, avendu totudeun’a inaintea ochiloru pe atatu tempu, catu, sub circumstantie regulari,
proverbiulu romanu. Nu te m e s t e c ă i n t a r i - va fi necessariu pana la sosirea respunsului. La Pretiuriie piacei
t i a . . . . calcularea acestui terminu oferentulu p6te presu­
Eu cu acelu lillesy n’am vorbitu, densulu n’a pune, ca ofert’a sa a sositu la tempu in loculu de i a 24 Martiu 1876.
fostu in cas’a mea, ba nice in Nusifaleu nice candu; destinatiune. 3
Pretiuln
prim’a dra lu-am vediutu in Naseudu in diu’a de Candu respnnsulu de primire expedatu la tempu Mesura opouiock 11 UD uUlUl U
fi. cr.
alegere, eu n’am avutu nice unu angagementu fa­ va sosi după trecerea terminului susaratatu, atunci
cia de densulu. Respingu deci ori ce incriminare conventiunea -si va perde effectulu seu, ddca in a- 1 fruntea . 6
20
ce mi se face, nu am fostu coruptu, nice nu se celu intervalu sdu indata după sosirea respunsului CD Granu ■ midiulociu 6 ’ ---
vâ pote laudă cineva, ca me va corumpe in veci; adhesivu, oferentulu va fi avisatu pe partea cealaita *> - de diosu 5: 80
mi cunoscu detorintiele mele, ce le am câ preutu de retragerea sa. Mestecatu • • • 4 75
ai Romanu si cugetu, ca in catu ’mi concedu po­ § 316. Ofert’a se va consideră de neadvenita, j Secara 1 fromdsa 3 50
de midiulocu .
terile mi-le si implinoscu. A voitu cinevâ a abusâ candu revocatiunea ei va sosf inaintea ofertei insasi . ‘tr I r frumosu 3 30
4
de portarea mea leala, nu face nemica „Romanulu sdu totu-odata cu dens’a in primirea partei celei­ r—, | Ordiulu de midiulocu . 3 90
3
80
tiene minte . . . .“ , , .. lalte. Acceptatiunea -si perde effectulu seu, ddca frumosu 2 93
5
J a c o b u P o p u , v. protopopu. revocatiunea ei va fi sositu la oferentu inaintea de- O * Ovesulu j <} midmiocu • 2 83
Q
claratiunei de acceptatiune sdu totu-odata cu ea. -*■3 I Porumbulu 3 —
Meiu • • • 3 60
§ 327. Candu transactiunea după intentiunea o j Hrişcă 2 85
JLege& de comercial. contractantiloru va trebui se se ecsecute indatâ, a- © f Mazerea 6
Lintea
(Urmare). tunci nu se mai admitte revocatiunea acceptatiunei, Easeolea • • • • 6 50
ddca va fi inceputu ecsecutiunea. m f 2 50
§ 309. Pentru creantiele scadiute, provenindu i Sementia de inu i 11 --*
din operaţiuni de comerciu, creditorele gagistu are § 318. La acelu contractu, care se va fi fa­ , i Cartofi . • • • — 1 40
dreptulu de retentiune asupra baniloru, asupra ob- cutu intre absenţi, se va consideră de epoca de 1 Chilo 1 Carne de vita . — 32
„ de rimatoriu
44
iecteloru mobile si asupra harthieloru de valdre ale inchedre acelu momentu, in care s’a expedatu de- » de oerbece — —
debitorelui, cari, cu vointi’a acestuia, adeca a debi- claratiunea de acceptatiune, sdu acelu momentu, in 1 Seu de vita prospetu 32
torelui, au intratu in possessiunea sa reala, sdu cari care declaratiunea de acceptatiune s’a predatu spre 100 Chilo l „ „ „ topitu —
s’au pusu la dispositiunea sa. ecspedare.
Acestu dreptu nu se va cuveni inse creditore- § 319. O acceptatiune condiţionată sdu cu Cursurile
lui, candu effectele i se voru fi incredintiatu de de- restrictiune se considera câ unu refusu alu ofertei, la bursa in 24 Martiu 1876 stă asia:
bitore său de alta persdna inaintea, său cu ocasiu- insocitu de o n6ua oferta.
nea predarei, cu unu ordinu precisu. § 320. Unu comerciantu, care sta in con- Galbini împărătesei — — 5 fi. 46 Vj cr, y.. a,
Comercianţii intre sene — pentru creantiele tactu comercialu cu unu altu comerciantu sdu care Napoleoni — — — 9 ti 29 #
loru scadiute provenindu din transactiunile reciproce a oferitu acestui’a de a effectua comissi6ne, va tre­ Augsburg — — —- 102 „ 25 » n
de comerciu — au si ei intre sene dreptulu de re­ bui se respunda indata la comissionulu primitu; la Londonu — — — 115 „ 95 f>
tentiune, candu debitorele se va declara de falitu din contra tacerea sa va servi de dovada, ca a ac- Imprumutulu naţionala — 70 a 95 ft T?
sdu.chiaru si candu debitorele -si va fi suspendatu ceptatu ofert’a, respective s’a insarcinatu a effectuâ Obligaţiile metalice veohi de 5% 67 „ 20
plăţile sale său, candu o ecsecutiune judiciaria in comissionulu. V V
contra averei debitorelui va fi remasu fara effectu. Si in acelu casu, candu elu va refusâ ofert’a Obligaţiunile rurale ungare 75 „ 80. n n
In aceste caşuri dreptulu de retentiune nu se va sdu comissionulu, este obligatu a feri, — cu spe­ „ „ temesiane ‘ 75 i 75 P
impedeca nici prin dispositiunea data de debitoru sdu sele oferentului sdu ale comitetului — mărfurile „ „ transilvane , 76 „ - V n
de ingagiamentulu luatu de creditoriu, in urma ca- sdu celelalte obiecte, cari i s’au transmisu simul- „ „ croato-slav. Y> tr p

'Redaotoru respundietoriu si Editoru Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C Q B U M ' U R E S I A N U . IOANE GOTT si fliu HENRICU.