Page 33 - 1876-03

Gazet'a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, ia poştele o. si r., si pe U
Fbi'a, candu concedu ajatbriale. — Pretialu: AMUIs® corespondenţi. — Pentrn serie 6 or.
1
pe 1 ana 10 â., pe / 3 fi. v. a. Tieri esteme 12 fi. timbrala a 30 or. de fiacare pu­
i
v, &. pe una axm sda 2tys galbini mon. surmtbm. blicare.
nraovi? ua «a .nrnsuoi eo -o,toJ ioq;;
Brasiovn 30)18 Martin

C o m e r c i u i n t e r n a ţ i o n a l e ? Nimicu mai deca si rivalitate la midiulocu. Aristocratiloru nu
'Telegrama. pucinu decatu acesta. Saşii ambla se afle bresi- le-a placutu se mai vbdia si alte clasai cu stări si
S a b i i u 27 Martiu 1876. care umbra de comerciu alu loru din evulu mediu averi; de aici ur’a intre aristocraţia si burgesla.
pana preste marea nbgra. Se p6te ca pre [candu Aici. la noi despretiulu a mersu fbrte departe, ceea
„Deputaţii mireni aleşi la Sinodulu eparchialu
venetianii si genuedii străbătuseră din Marea medi- ce se vede curatu din mai multe legi dietali de­
din cerculu Sabiiului suntu: D. I a c o b u B o l o g a
terana in Marea nbgra pana pe la gurile Dunărei, cretate dela 1609 inebee pana in dilele lui Apaffy
ca 2892 s i V i s a r i o n u S o m a n u cu 2307 vo­
voru fi venitu si unii ardeleni in contactu cu den- „despre greci, armeni, şerbi, bulgari,. dalmatini si
turi. Contra candidaţii B o r c e a s i P r e d a capa-
sii prin Moldov’a si voru fi incercatu 6resi-care co­ alte popâra venite din imperiulu turcescu spre a
tara pucine voturi.; Ar i ş t i d e .
merciu de schimbu, de ex. mărfi coloniali pe auru face comerciu*. Acei bmeni era consideraţi mai
B r a s i o v u 27/3. In Sacele se aleaera de­
sbu asia ceva; dbra unde avemu noi macara vreo multu câ spioni, decatu câ comercianţi, obligaţi a
putaţi din colegiulu preutiescu D. Prota I o a n e
monografia a comerciului Transilvaniei sbu si alu fi totu-deauna cu „Salvus conductus* in sierpariu,
P e t r i c u , din mireni DD. D i a m a n d i M a n o l e
Daciei preste totu, spre a vedb cevasi prin acestu supusi la mulţime de chicane, dise revisiuni, spio­
negutiatoriu si I o a n e M e s i o t a directoru gimna-
buraiu grosu alu nescientiei de cele trecute? Unu naţi neincetatu, câ nu cumva se scria ceva reu din
sialu. In Brasiovu D. ;preutu B a r t o l o m e i u
(
lucru se scie curatu, ca'niisi elementulu romaneseu tibra, expuşi la spoliatiuni nu numai pe drumu, ci
B a i u l e s c u s i D D . I o s i f u P u s c a r i u s i O c - nici celu maghiara n’au avutu in t6ta vibti’a loru ii acasa in cetatile pe unde se află, .opriţi severa
I lyD.O
• v.âJXi I UviiiiU av • 9IUvCW • •
v i J <.» • j ‘ *' Q 1,
t a v i a n u S . o r e s c u advocaţi.
naţionale nici o attragere pentru comerciu, ci l’au a deschide boite in facia spre strada; bra aceia,
despretiuitu si pe acesta, câ si professiunile indus­ cari se asiediâ iu tibra, de unde apoi esiiea in Tur-
-irjofliJ» 9i83s omqmsîtn se «iot «cişiogai si ssdil triei. Observatiunea cea justa făcută de Dim. Can- ci’a pentru bumbacu, orediu, scumpla, temeia si
Politic a cea mai buna, economia
temiru asupra moldoveniloru se p6te applica fora alte mărfi coloniali, după-ce -si scotea cu mari spese
iiuoo isaa (n.djuatiouale. tbm'a de a fi desmintiti, la t6ta romanimea si un­ si cerimonii pasportu (salvus conductus), apoi mai
XII. C o m e r c i u l u n o s t r u . Dbra mai an- gurimea *). Individii cari au representatu in tie- era si obligaţi a se intârce acasa in termina anu-
taiu se ne intrebamu, aveam noi comerciu. si 6re rile n6stre comerciulu internaţionale, au fostu orice mitu, sub pedbpsa de a li se confisca tbta averea*).
avemu idea justa despre elu. Comerciulu este de altu, numai nu maghiari sbu romani. Aceea ce ( De candu amu ajunsu sub domni’a casei au­
1
natura diversa; noi vomu lua in consideratiune catu numimu noi astadi in Europ’a comerciu, negutiato- striaco, imperatorii Romaniloru după cruntele bel-
se p6te mai in scurtu comerciulu internu, apoi pe ria, (Handel, Greschâft), si ceea ce la elini era in luri turcesci, in fia-care tractatu de pace, cumu si
celu internaţionale, comerciulu de importu, pe celu onbre, la romanii antici se exprimâ cu terminulu la alte ocasiuni s’au adoperatu din t6te poterile câ
de exportu si pe celu de tr.ansitu, pentru câ se de Ars sordida, ocupatiune urita, necurata, „mur­ se asigure si se desvblte comerciulu de e x p o r t u
vedemu, dbca aceste sbu incai unele din aceste spe­ dara*, si se aruncă in capulti ai tbta acele epitete pentru manufacturele tieriloru austriaco, in tierile
cie de comerciu se afla la noi sbu nu, si dbca to­ dehonestatbrie, pe care le arunca cineva in dilele turcesci, pe uscatu si pe Dunăre, se scutbsca, si
tuşi se voru fi aflandu, in ce conditiuni. nbstre asupra unora bmeni insielatori si mincinoşi; apere pe comercianţi de rapacitatea si tirani’a pa-
Candu una tibra câ Transilvanii, sbu fia si bra câ se degrade si mai multu comerciulu, pe sialiloru turcesci. Asia in tractatulu de Pasjaro-
catu Dacii intriga, o ai inchide cu atata rigbre, dieulu Mercuriu -lu făcură dieu comunu alu hoti- vitiu dota 1718 articlii 1—4 se ocupa mai multu
in catu bmeuii se nu pdta intra nici esl cu nici loru si alu negutiatoriloru. Cautati bine, ca aceste numai de asecurarea comerciului. Asia articl. 11
unu obiectu de comerciu, buna-bra câ in Cbini, opiniuni vechi le veţi mai afla si in societatea nb- alu tractatului dela Belgradu din 1739. Asia trac­
atunci comerciulu tieriloru nbstre ar’ fl numai in­ stra moderna. Classile cele mai simple ale popo­ tatulu celu memorabile de c o m e r c i u inchiatu in­
ternu (Binnenhandel), sbu mai multu numai unu rului, precum identifica naţionalitatea cu religiunea, tre Russi’a si Turci’a in 81 de articli pe temeiulu
comerciu de schimbu, calu pe bou, lemne pe gra- intocma personifica ele comerciulu in grecu, armbnu, celui de Cuciuc-Cainargb si alu celui esplicatoriu de
natie, oi si lanarla pe vinu si pe bucăţi de moşii, evreu etc. Mi-am cumparatu dbue machrami dela Ainali-Kakak, adoptatu apoi si de Iosifu II pentru
precum se intempla chiaru astadi in unele tienu- armbnulu nostru. Am vendutu pieile de mielu la imperiulu seu, după care urmă Senedulu sultanului
turi. Se punemu inse, ca in tibr’a incbisa câ una jidovu etc. etc. Cuventulu negutiatoriu se aude dedato Constantinopole 2 Rebiul char a. Heg. 1198
lada ar’ cereala si vreo suta de milibne de florini f6rte pucinu in gur’a poporului nostru. Aici tre- (1784), in fine tractatulu de Sîstovu etc. Pe te­
câ midiulocu mai usioru de schimbu s> inca bani bue se fia una causa mai afunda si p6te naturala. meiulu acelora tractate vam’a turcbsca era numai
de metallu, nu de chartheia: ne mai intraodu si Acestu poporu, barbati si femei, au invetiatu de trei procente din valbrea marfiloru, bra alte taxe
nici esindu alte mărfi preste fruntaria, comerciulu mii de ani a-si face elu insusi t6te cele n e c e s - se cassasera. Dbra tbte acelea tractate frum6se
ar’ fi totu numai internu, tibr’a nu ar’ fi nici mai s a r i e si chiaru lucruri de luxu pana la unu gradu Transilvaniei nn-i folosiră mai nimicu, din causa
bogata nici mai saraca, numai catu averile i’ar’ bre-care, fara câ se aiba trebuintia de ale cumpără ca ea nu avea ce exporta, sbu ca cu industri’a sa
muta dela unii la alţii; bra in catu pentru moneta, din alte tieri, le facea in casa cu ajutoriulu sier- cea sasbsca nu era in stare se tiena concurrentia.
candu potestatea statului ar’ afla cu cale se o stringa biloru si alu sierbitbrieloru. Ambiţiunea de a-si De alta parte inse, comerciulu de inportu incepil
pe t6ta, de ex. pentru scopuri bellice, atunci in face tbte acasa, era f6rte mare. Ne aducemu bine se se desvblte neincetatu, adeca negutiatorii armeni
manile populatiunei nu ar’ mai remanea nici unu aminte din teneretiele nbstre de inainte numai cu si sasi se dedara a merge la Yien’a si a trage de
banu. Acestu comerciu internu l’au avutu si tie- 40 de ani, pre candu la poporulu nostru mai era acolo mereu manufactura si fabricate nemtiesci, bra
rile nbstre in toti seculii de candu scie istori’a de defăimate acele femei, in a caroru familia se portă pretiulu loru -lu tramitea in susu cu milibnele, si asia
densele; dâra sub domni’a principiloru aleşi de pensaria „de tergu*. „Nu scie t6rce si tiese, de saraciea tibr’a. Comerciulu de importu fara de ex­
tibra chiaru si acesta fusese adesea limitata si an- aceea cumpera dela armeni*. Chiaru si in familii portu se numesce p a s s i v u si este spre ruiu’a si­
gustatu prin legi egoistice, prin monopoluri, prin aristocratice mai domină păreri de acestea. Faimo­ gura a tierei. Apoi comerciulu actuale alu Tran­
ferecarea industriei iu legaturi strinse, prin rapirea sului br. Nic. Josika candu a plecatu la Galiti’a silvaniei este in partea sa cea mai mare n u m a i
dreptului de proprietate la pamentulu tierei dela câ cadetu, ’ia datu muma-sa c i n c i cămeşi frumbse p a s s i v u . Mai totu ce vedeţi in miile de boite
maioritatea locuitoriloru, prin acumularea monetei de fuioru, tiesute ai cusute in casa la ea (Vedi’i sasesci, armenesci, jidovesci in tibr’a nbstra, e marfa
in mani fbrte pucine, in fine prin lipsa aprbpe ab­ biografi’a scrisa de elu insusi). De altmintrea ari­ inportata de airea; totu ce e pe corpulu nostru
soluta de ori-ce creditu in accepţiunea moderna a stocraţiile europene au tractata totu-deauna cu ace-
cuvântului. De aici vene, ca comerciulu nostru in­ laaiu despretiu pe classile de comercianţi, cu care *) Tâvollyab val6 orszâgokra a vârosi zâlogos
ternu s’a potutu caracterisa prea bine prin ounos- au tractatu si pe cele industriali. A mai fostu a- hazafiaibol âll6 kereskedo rendek, Fejedelmek Sal-
cut’a sententia: Ou una m a n a d a i , c u a l f a vus conductusâval mennyenek, bs a Salvus conduc-
i a i ; adeca curata asia, precum mai vedi facundu *) . . . Rarus marcator Moldavus. Iunata tusok is hiteles Testimonialisokra adassanak. Kii-
enim est ea moldavis superbia vel ignavia, ut omne lbmben cselekedvbn, minden javok confiscâltassbk,
pana in diu’a de astadi unii tierani si tierane, candu
mercaturae genus se indignum habeant, praeter ven- magok szemblyekben tbrvbny szerint buutettessenek.
intr’o mana tienu puliulu sbu galin’a, bra pe ceea-
ditionem eorum fructuum, quos e suia accipiunt pos- Dbra vedi in Aprob. Part. III Tit. 10 art. I de
lalta o intindu ee-i numeri banii, câ nu cumva se sessionibus. Descriptio Moldaviae, pag. 120. Edit. apr6pe una c61a si apoi judeca. Yedi ai Tit. 52
fugi fara a-i platf. Societ. acad, rom, art. I, —