Page 34 - 1876-03

„alu celoru civilisati,* e strainu, platitu nebunesce. 4. Conf. se alatura acelui conclusu. tunitate si pe catu le-au mefsil după plăcu ad
De portulu vechia naţionale a inceputu se ne fia 5. Conferinti’a declara cu dorere, ca Dlu Fr. dispretiuitu dreptulu autonomiei transilvane, candu
ruşine, ba incepuramu a îndemna pe alocurea si pe Wăchter deputatulu acestui cercu, care nu numai inse siansiele acelei politice de oportunitate in parla-
poporulu tieranu câ se-si schimbe portulu, dra la consimte cu acelu proiectu de lege ci a luâtu a- mentu au scadiutu, — totu-deauna a inceputu prin
infiintiare de fabrice aici in tidra nu ne pricepemu, supra sa chiaru si rolulu de propunatoriu, a per- municipii a face politica de principia pe terenulu
sdu ca suntemu multa mai sărăcuţi, decatu se a- dutu si acelu restu de încredere, care l’a mai a- vechiului dreptu alu fundului regescu, necugetandu
vemu capitaluri de întreprindere. Comerciulu nostru vutu. — la giurstarea, ca autonomi’a municipala a fundului
de exportu este neinsemnatu pe langa celu de in- La acesta conferintia participă si unu con­ regescu este unu efluxu si unu atributu alu auto­
portu; bilancele anuali esu regulatu in defavdrea siderabila numeru de alegatori romani. nomiei marelui principatu Tranailvani’a, si nu alu
n6stra. Si apoi totu ne miramu, ca nu avemu bani, Pana ce conferinti’a nu intrase in discusiuni institutiuniloru interne ale provinciei Ungari’a, si
candu ii aruncamu pe t6te nimicurile si secaturele alesulu presiedinte Dlu Ios. Durk esprimâ iubirea necugetandu, ca ambele direcţiuni politice se es-
străine de luxu si de coruptiune. si credinti’a locuitoriloru întregului fundu reg. catra chidu una pe alfa, se paralisadia si stau in de­
De altmentrea, chiaru comerciulu imperiului Aug. câsa domnitâriu, si apoi se vota după pro­ plina contradicere intre olalta. —
intregu este, in mai mulţi articli de mare impor- punerea Dlui advocatu C. Schnell câ Conf. se ma- Ddca este de a se da unu votu de blamu, ’lu
tantia, de regula passivu. De ex. după statistic’a nifest6dia M. S. Imperatorelui si Regelui aceste merita mentionatulu votu (1865) mai multu, de
din 1863 a imperiului: simtiemente de lealitate prin tramiterea unui tele- catu alte date după inaugurarea politicei de opor­
S’au importatu. Exportatu. gramu la innalta curte, care de locu se si espedâ. tunitate, pentru aceea, de si nu suntu de acordu
y. a. fl. v. a. fl.
Mărfi coloniali de . . 20.387,900. 2,500. După cetirea mentionateloru puncte luă cuven- cu cele ce se petrecu acum iu parlamentu, totuşi
Tabacu.................... 4.611,400. 1.096,100. tulu Dlu procuroru de stătu A. KeDyeres si pro­ amu alte motive de dreptu. —
V i t e . . . . . . 14,551,200. 8.099,200. puse după un’a scurta motivare, ca: Dlui deputatu Deci facia de atitudinea ndstra passiva la ale­
Producte dela vite . . 9,606,800. 6.525,600. Wăchter se i-se votdsa încredere. Aseminea dlu geri, si basatu pe aceste consideratiuni, noi nu po-
Uns6re si oleiuri . . 16.981,300. 1.302,800. jude ceri. Iosif Yizy, care accentua, ca mentiona- temu da dlui Fr. Wâîhter nice votu de încredere
Medicine, par fu m a r i i , tulu proiectu de lege este singurulu remediu spre nici de neîncredere.
colori, chemicalii . 13,518,700. 3.519,000. a sustiend egal’a îndreptăţire a tuturoru locuitori­
T o r t u r i . . . . 25.429,800. 7.704,000. loru din patria.
Altu modu ar’ trebui restaurate tâte institu- Brasiovtl in 29/17 Marte 1876.
Cârti si lucrări literarie
de arte . . . . 6.447,600. 2.909,600. tiunile de innainte de 1848 cu privilegiile nobili- In siedinti’a dela 24 Marte a camerei Unga­
Metalle................... 33.930,600. 26.426,300. loru, sasiloru si secuiloru, eâra romaniloru, cari riei s’a primitu proiect, de 1. despre regularea fund.
Sumaţi si vedeţi enorm’a diferenţia in Minus. după acele legi si inatitutiuni nu esistau, aru tre­ r. si in desbaterea speciale. Astfeliu poterau dice, ca
Dâra incai alte tieri ale Austriei cislaitane se mai bui se li se dd unu „Voivodu" romanu, . u n u „te­ fundnlu regiu a fostu, inse acum nu mai este, dlu
desdauna, ca-ci exp6rta de cateva miliâne mai multu ritoriu romanu* si elu nu precepe de unde, fara Tisza l’a regulatu, fora se intempine acele dificul­
decatu impârta: beuturi spiritudse, panurarii si pen- atingerea teritorieloru esistente pana atunci — sar’ tăţi, de cari antecessorii aei portau cea mai mare
sarii (de 42 mii.), charthia (de 6 milidne), peli si potd taia asia ceva. Mai luă cuventulu Dlu Va- frica. — Despre lupt’a deputatiloru sasi contra
caltiaminte, sticlăria, portiellanii, manufacte de lemnu sady despre modalitatea votisarii; Dlu, Adv. Schnell proiectului de lege vomu vorbi in numerulu prossimu.
(17 mili6ne), mărfi de metallu (8 mili6ne), corăbii care propuse primirea proiectului de resolutiune După deliberarea acestui proiectu de lege, pre
(de 4 mili6ne), machine si mărfi scurte (35 mii.), „en bloc", si asia mai mulţi alţii pro si contra, care unii deputaţi maghiari lu punu intr’o catego­
etc. Ungari’a inse si Transilvanii nu sciu se ex- pana ce in fine ajunse conferinti’a la votisatiune. ria cu legea despre uniunea Transilvaniei cu Un­
p6rte nici de aceste, decatu in cantitati relative Resolutiunea se primesce de o preponderanta gari’a, camer’a pestana nu s'a mai apucatu de alte
fbrte mici. Cămătării si lipsi totala de creditu maioritate. agende mai momentâse, deârace se ascdpta închide­
omdra comerciulu, precum ne om6ra industrii. Ce­ In acestu momentu cerh cuventulu si unulu rea sessiunei, pentru câ miniştrii se p6ta caletorf
lelalte staturi ne bătu mereu pe t6te terrenele. din alegatorii romani, Dlu Sp. F e t t i ; si tragundu la Yien’a in caus’a nouei impacatiuni dualistice.
Dâra la noi tdte aceste rele omorit6rie se considera atenţiunea presidiului la giurstarea: ca votisarea se Foile de Budapest’a spunu, ca acdsta caletoria a
de bagatella, pe langa castigulu celu mare (in fan­ făcu numai cu acei membri ai conferintiei, cari ministriloru maghiari la Vien’a va urmâ mane sdu
tasia) de r e n e g a ţ i s i p r o s e l i t i . La noi se suntu p e n t r u si cu acei’a cari suntu c o n t r a poimane.
dice: Mai antaiu ve maghiarisati, si apoi t6te cele­ primirei proiectului de resolutiune; ca inse in con­ Legea despre impartirea teritoriale, respective
lalte vi se voru adauge v6ue. De aceea lucrurile ferintia suntu presenti si alegatori de naţionalitate despre arrondarea municipieloru in Transilvani’a se
acestoru tieri au ajunsu a fi obiectu candu alu com- romana, cari stau pe terenulu unui alu treilea va presentâ camerei indata după deschiderea nouei
patimirei, candu alu satirei popdraloru civilisate. punctu de vedere. Enunciatiunea d-sale fh „in sBSsiuni. Pana atunci legea acdsfa va mai suferi
nuce" urmatâri’a:’
fOOUUl^UQl U J Otfv CilllAUVlunii bUltiJ uowi iuiJOoAu <3re cari modificatiuni.
Deocamu-data inchiamu acdsta serie de articlii, Cu t6te ca legea electorale ecsistinta nu aste Soirile alarm&tdrie despre intentiunile de res-
inse numai pentru unu tempu nedeterminatu; de favorabila elementului civicu, se afla in acestu cercu belu ale guvernului serbescu si ale celui montene-
aceea nici facemu vreo conclusiune, nici tragemu electorale treisute si cati-va alegatori romani, cari grinu au mai incetatu si acum se asecura din con­
corollarie din cercetările cate amu premisu pana aprdpe toti s’au retienutu dela alegere. Acdsta a- tra, ca chiaru si insurgenţii din Bosni’a si Erzego-
acilea pe terrenulu economiei sociale. Sanetate se titudine pasiva datdza (cu pucine esceptiuni indivi­ vin’a ar’ fi obositu si ar’ fi înclinaţi spre pace. Din
fia, lab6rea ndstra nu va lipsi. (w* 15. duali) de atunci, de candu inaltulu regimu a con- acdsta causa mai mulţi conducători de ai insurgen-
cesu, câ marea partita ung. numita „partit’a lui tiloru ar fi cerutu armistiţiu dela comandanţii tur-
Deâk,* se apuce frenele guvernamentali si legisla­ cesci, câ asiâ se aiba ocaaiune. de a negotiâ de
HrasiovM 28 M&rte 1876 c. n. tive in mani. Atunci s’a concesu si provinciiloru pace. Decretulu de amnestia s’a publicata in 22
C o n f e r i n t i ’ a a l e g a t o r i l o r u c e r c u l u i u r - autonome: Transilvani’a si Croati’a ocasiunea de a 1. c. si se spdra ca va avd resultatu favorabilu.
b a n u a l u B r a s i o v u l u i . se consulta si de a conclude: ce atitudine voiescu Conducatoriulu de insurgenţi Liubobratici se
Unu comitetu ad hoc, co.mpusu din initiativ’a ele a lua facia de nou inaugurat’a acţiune politica. afla inca si acuma in prinsdre austriaca. Dilele
alegatoriloru sasi din acdsta urbe, chiamâ prin unu Se adunara representantii popdraloru genetice tran­ trecute se respandise faim’a, ca dinsulu ar fi fugitu
apellu si prin invitatiuni particulari o conferintia silvane maghiaro-secui, sasi si romani (cei din urma din inchisârea austriaca, inse acdsta faima nu s’a
de alegatori pe diu’a de 8 la 10 6re ante-meridi- sub titlulu de classe mai nainte neindreptatita) in constatatu. Din contra, câ proba, cumca dinsulu
ane spre scopulu de a discută si conclude asupra diet’a din Clusiu 1865. Romanii, (după cumu se afla inca in manile austriaciloru, servesce si a-
urmatdreloru 5. puncte: amu fostu informatu) au propusu cu acea oca- cea impregiurare, ca guvernulu serbescu a cerutu
1. Conferintia afla: ca proiectulu de lege pre- siune maghiariloru si sasiloru: „Se remanemu deo­ dela cabinetulu de Vien’a, câ se-lu elibere din in-
sentatu parlamentului ung. despre regularea refe- camdată cu totii la o parte cu institutiunile ndstre chisdre, de6race Liubobratici ar fi cetatianu serbu.
rintieloru politice ale fundului reg., a universităţii provinciali, apoi dupa-ce vomu vedd, ca provinci’a Domn’a Markus, care inca devenise prinsa deodata cu
naţionali sasesci, si despre administratiunea averii sora, — Ungari’a — se va potd constitui asia, in- Liubobratici, a fugitu din inchisâre din Linz si a
naţionali si a celoru siepte judetie precumu si even- catu deosebitele ndstre interesse si institutiuni, in- luatu drumulu drasi catra campulu insurrectiunei.
tual'a decompunere a „tierii sasesci" nu correspunde clusive cu faptele complinite dela 1848—1865 — Guvernulu din Cettinea a cumperatu in Vien’a dela
trebuintieloru locuitoriloru de pe fundulu reg., nice voru potd intra in ramele acelei constitutiuni fara siefulu departementului de resbelu Elia Plamenatiu,
este pretinsa de cerintiele nnei administratiuni re­ periculu, ■— atunci vomu pune la ordinea dilei ce- vr’o 25 de mii de pusei cu acu, cari s’au si espe-
gulate. stiunea uniunei. — Maghiarii nu au voitu se auda! datu catra Cettinea, inse aflandu guvernulu austri-
2. Conferinti’a vede in acelu proiectu de lege Saşii au respunsu prin votulu loru de a b d i c e r - e acu de acdsta impregiurare, a opritu puscile, cari
o flagranta calcare a §§. 10 si 11 ex 1868. l a a u t o n o m i ’ a T r a n s i l v a n i e i pentru unu se aflau dejâ pe cale catra Muntenegru. Guvernulu
3. Conferinti’a ia cu deplina satisfactiune actu terenu favorabilu de a-si asigura a u t o n o m i ’ a montenegrinu s’a superatu f6rte de acesta fapta
despre conclusele adunării districtuali din 13. Mart. m u n i c i p a l a ; romanii remasera singuri (in prin­ dusmandsa a Austriei.
a. c. spre a paralisa in catu se pote primirea ace­ cipiu) pe terenulu dreptului provinciale transilvanu." Dilele trecute s’a intemplatu o lupta sange-
lui proiectu de lege de camerile legiuitdrie, Saşii deci s’au pusu pe coatisiulu politicei de opor­ rdsa intre turci si şerbi. O truppa de cerchesi au