Page 35 - 1876-03

trecuta na numai riulu Timocu, ci chiaru si confi- loru si numerdsele familie ale oficiantiloru dome- Atunci d. Borcea a imputata consistoriului me­
niele serbesci si asiâ aduse pe graniciarii şerbi in niali, cari totu din acele fontani gr. or. suntu in tropolitana, ca a vatematu pietatea facia de ferici-
positiune de a procură descendentiloru loru mediu- :ulu in Domnulu metrop. A n d r e i u . Acum dlui
placut’a positiune de a suflă alarmu, de a se a-
ldcele materiali si spirituali spre a le urmă in inculpa consistoriulu metrop., ca a trecutu preste
dună fora amanare si de a puşcă asupra acelei trupe
funcţiunile dominiali, si a intră in t6te carierele marginile competentiei sale, a vatematu drepturile
de caucasieni. Inse lupt’» nu ţienfi multu, de6race publice ale statului si ale provinciei, si apoi va sci, individuali si de corporatiune, ca a ignoratu caudne
cercbesii, vediendu ca serbii nu glumescu, ci cu pentru ce inteligenti’a romana sporesce asia de in- si a adusu „drepturile basericei in coliiiune cu ale
glontiele loru au doboritu deja cinci voinici dintre cetu, si pentruce emigrddia in Romani», eara cea statului.*
dinsii, au luat’o înapoi la sanet6s’a. Inse acdsta rutena in Rusi’a. Si un’a si alfa nu afla a casa Si candu d. Borcea a facutu in n-rulu 69 alu
terenu pentru aplicarea facultatiloru spirituali si „Tel. Rom.* din 1873 primulu seu atacu asupra
fuga rusindsa n’a fostu tocmai sanetdsa, dedrace
sciintieloru agonisite, pentru-ca este desconsiderata consist, metrop., voru fi asteptatu p6te mulţi se
in grab’a cea mare bravii cercbesi u’au mai alesu
sistematice, — in multe caşuri chiaru persecutata vddia, ca i se da dlui Borcea respunsulu cuvenita.
pe unde se trdca riulu Timocu, si asiâ mai mulţi de clic’a străină si eterogena încuibata in t6te Atunci inse nu i s’a datu nece unu respunsu, pen­
dintre dinsii s’au innecatu, care acum in primavdra funcţiunile publice. — tru-ca se aşteptă, că metropolitulu, ce era se se
eră infuriatu. Aici trebuie cautata si caus’a, pentru care ro­ aldga si carele s’a si alesu, luandu carm’a archi­
manii de acolo nu-si pre dau copii la scdle; ei diecesei in mana, se chiame la ordine atatu pre
sciu, ca popi trebuie pucini, apoi alte funcţiuni d. Borcea pentru art. seu injuriosu, catu si pre
HphsIovu 18 Martiu 1876. suntu monopolisate de străini, fetii loru după ce redactiunea „Telegrafului,* carea, precum se scie,
invatia carte, trebuie se treca preste hotaru, deci jublicase si ea, său celu pucinu lasase a se publica
Ce se pbte templâ romanului, nu se intempla
nimerui pe rotogolulu pamentului. — preferdza ai vedd acasa. — mai mulţi articuli scandalosi, ale caroru urmări dr’
Se pdte, ca intre funcţionarii germani, ebrei, suntu cunoscute onoratului publicu.
Cetimu in diurn, germanu din Yien’a „ D e r
O s t e n “ urmatâriele sciri fărte triste pentru ori poloni ect. ect. voru fl ici-colea si cate unulu, care Acdst’a s’a asteptatu se o faca Par. metropo-
care romanu, fia elu, nascutu la Ismaelu ori la este mai onestu si cugeta in sene: „Eu suntu că îtu de atunci cu atata mai multu, ca-ci ori-care
Timisidra, la Cernautiu ori la Turnulu Severinului, individu ceea ce m’amu nascutu si pe cumu am omu cu mintea si anim’a la locu trebue se fia con-
si tiena-se elu de statulu austro-ungaru, de Rusi’a fostu crescutu, der’ pana candu voiu mancă panea vinsu, ca abusuri precum suntu cele ce s’au facutu
ori de Romani’», se audimu si cugetamu numai! bisericei gr. or. in a carei’a servitiu me afla, nu-i in „Tel. Rom.* pe terrenulu vietiei ndstre baaeri-
voiu face daune, nice voiu fi ostilu populatiunei, cesci, mai usioru si intr’unu modu mai demnu se
I. In un’a siedintia a senatului imperiâle din din care se constitue acea biserica.* )otu face se încete prin o puternica intrevenire a
Yien’a interpelddiâ unu ablegatu — nu bucovindnu, archiepiscopului, că capu alu archidiecesei, decatu
ci tirolesu — pe ministrulu de agricultura cislai- In contra unoru că acei’a nu suntu îndreptate prin dispute diuaristice sdu prin processe de pressa.
tanu: ddca este adeveratu, ca de candu s’a orga- aceste mustrări. — Der’ candu unu organismu ad- Ei dâra, ce s’a asteptatu nu s’a intemplatu, si d.
nisatu direcţiunea domenialoru fundationali g r e c o - ministrativu a ajunsu la unu gradu de corruptiune Borcea si cu „Telegrafalu* din preuna s’au inta-
o r i e n t a l e din Bucovin’a, s’au instrainatu din asia da inarp, incatu sub conducerea lui s’a potutu ritu totu mai multu in credinţi», ca din positiunea
acele dominia nu mai pucinu decatu circa 4. mile intemplâ fraude că cele menţionate, si au devenitu in care se afla, potu insulta si potu calumnia ne-
□ . d i : p a t r u m i l e c u a d r a t e a u s t r i a c o ! ! ! obiectu de despretiu alu unui imperiu intregu, plus jedepsiti pe cine voru vrd si cum le va placd.
Apoi mai cetimu totu in acelu diurnalu cor- alu romaniloru din tdte unghiurile, atunci omeni de
respondentie din Bucovin’a, ca: consciintia trebuie se fia in elu pucini, că corbii cei „Tel. Rom.*, carele au fostu de cati-va ani
albi, si reulu nu pdte fi indreptatu, de catu prin a absolut’» dispositiune a dlui Borcea si a conso-
II. Tdte obiectele (silvele cele mai frumdse si ciloru sei, e unu documenta viu de ceea ce ddloru
pretidse in imperiulu austriacu, economie agricole restrictiunea aparatului functionariu, si prin o rigo- suntu capabili sub reportulu cutezantiei si alu ci­
e8tinse, mori, drepturi de propinatiune (jus regale rdsa purificatiune in capete si membri.*) nismului.
in Ungaria) scalde minerale, si alte stabilimente Se se cetdsca numai numerii dinainte si de
rentabile, edificate si sustienute cu mari sacrifici» după alegerile de metropolitu din anii 1873—74.
din partea basericei gr. or. romane, — s’au esa- Sabiin in 19 Martiu 1876. Si voindu cineva se fia si mai luminatu in punc-
rendatu la evrei (cari suntu in tdta lumea cunoscuţi, ca Articululu acest’a, ce a fostu destinatu a se tulu acesta, se mai cetdsca inca si brosiur’a „Oele
ddca oferrdza ceva mai multa arenda, strica edili- publica in „Telegrafulu Romanu* că respunsu la ddue congresse elective din 1873 si 1874“, scrisa
ciale, sugu pamenturile arabile, devastddia silvele unulu, ce a aparutu totu in acelu diuariu nr. 100 si purtata in secretu, pentru carea inse totu cava-
ect. ect. in preciuri indiecite si însutite, —) cu din anulu espiratu, a remasu pana astadi nepubli- lerulu de Borcea a primitu respunderea facia de
couditiuni usi6re, cbiaru in caşuri, candu alţii au catu din cause independente de noi. Astadi liberi tribunalele de pressa.
oferitu summe de arenda mai aventagi6se, si după de t6ta considerarea, credemu a fi de interesu se Publicandu-se in n-rulu 93 alu „Tel. Rom.*
positiunea loru c’a proprietari au datu garanţie mai se publice si asia tardiu. din a. tr. avertisementulu ce s’a datu din partea
bune. In nr. 100 alu „Tel. Rom.“ din an. tr. s’a tipografiei redactiunei acestui diuariu, credeamu, ca
Ca direcţiunea s'a intocmitu pe petioru gran- publicatu unu articulu intitulatu: „Consistoriulu in cele din urma totu a venitu tempulu se vedemu
dioau; pe langa directorele, apoi pe langa silvi- metropolitanu,* in carele dlu Dr. I. Borcia din si pre „T. R.* pusu intre marginile bunei cuviin-
cultorele diriginte supremu, se afla in functiuue nesce presumtiuni nefundate ale d-sale -si id ansa tie si adusu la cunoscinti’a de sene si a missiunei
unu cardu de cousiliari, de secretari si alţi impie­ a vorbi in modulu celu mai injuriosu de acestu sale si asia va avd insusi mai multu respectu de
gaţi mari si mici, fara de nice unu folosu, — toti foru, ce după legea ndstra basericdsca (Statutulu caracterulu seu officiosu si officialu, nici nu se va
adunaţi din t6te tierele si rasele protegiate in Au- organicu § 158) este „organulu supremu adminis- mai degrada a servi de organu si arma catoruva
stri’a, — incuscriti intre olalta si ostili interesse- trativu si judecatorescu pentru intrdg’a provincia me­ 6meni, său, nu ne pasa, unui clubu sdu chiaru unei
loru locuitoriloru celoru vechi ai tierii, cari suntu tropolitana.* partide.
romanii si rutenii gr. or. Si nu e acdst’a pentru prim’a 6ra, ca d. Dr. Ddr’ eata-ne de nou amagiti.
Totu asia de luxuriosu este intocmita cance­ Borcea insulta pre consist, metrop. D. Borcea a Acestu diuariu, gratia spiritului cinicu, de ca­
lari’» directiunei. — Biroulu directorului, pe cumu mai scrisu, precum insusi marturisesce in art. seu rele e condusu; si după avertisementulu ce i-sa
audimu, nu sdmena cu camer’a de labdre a unui ofi­ sus citatu, despre consistoriulu metropolitanu din datu din partea capului archidiecesei si comissiunei
ciante provinciale, ci cu biroulu de representatiune 1863 in acestu diuariu „fara ai potd arata depli- tipografice, continua din positiunea sa officidsa fara
ălu unui ministru. Aparatulu acesta costa pe bi- n’a (aa) multiumire,* ba a scrisu condamnandu-lu, nece o sfidla atacurile sale necalificabile. Oetindu
seric’a gr. or. bucovindna 200.000 fl. di d o u a pentru-ca si-a esprimatu si elu adeca in consiitor. articululu din n-rulu 100 noi am fostu fdrte sur­
s u t e m i i f i o r i n i v . a u s t r . p e f i a c a r e a n u , metrop, just’a si nevinovat’» dorintia, că se se prinşi si esclamaudu in indignatiunea ndstra unu
fara multe âlte apese prevediute si neprevediute, chiame la siedintiele lui, adeca ale consist, metrop. „quouscpie tandem* nu potemu a nu respunde dlui
intre cari, pe cumu se di ce, se fia si de acele, membrii lui aleşi de congressu, dra nu drneni asia Borcea cateva cuvinte.
candu merge unu oficiante se visitedia dominiile că de pe strata. De unde pldca d. Borcea si unde ajunge in
si siede cate 8 septemani l’a o Bcalda fundationale articululu seu citatu?
cu 10 fl. v. a. diurna (pe un’a di:) — Va cu­ *) Redact. Gazetei invita pe toti lectorii si In un’a din siedintiele consistoriului metropo­
getă cineva, ca acei drneni suntu totu capacitati amicii din Bucovin’a a tramite informatiunile ur- litanu plenariu (din 4—6 Nov. a. tr.) s’a adusu o
de specialitate si intre romani nu se âfla de acelia. matdrie: incusa asupra redactorelui „T. R.“, cerendu-se, că
Vorba se fia! — Chiaru directorele este luatu din a) C e c o m p e t e n t i a a d m i n i s t r a t i v a s i aceluia se i se faca in calitate de redactore alu
corpulu oficialiloru de politia. Apoi chiaru, candu d e c o n t r o l u este reservatu archidiecesei, că pro- unei foi officidse basericesci processu disciplinariu
ar’ fi acei oficianţi toti lumini economice, fiindu prietariu alu dominialoru fundationali? pentru unu delictu de pressa. Asupra acestei in-
drneni de alte aspiratiuni, de alle confessiuni, după b) Este „direcţiunea dominialora* s u b o r d i - cuse inse consistoriulu metropolitanu n’a luatu, după
natur’a omendsca nu se potu interessâ de promo­ n a t a consistoriului ori nu? cum presupune d. Borcea, nece o decisiune, nece in
varea interesseloru unei baserice, care nu este bi- c) Cine dispune, si cine -si da consensulu forma nece in meritu, primindu Părintele metropo­
seric’a loru, unei culture, ce nu este cultur’a loru, la erogatiunile fundationali? Apoi ce influintia este litu, cu consensulu consistoriului, asupra-si a per-
unoru pop6ra genetice, cu cari ei au venitu in reservata Consistoriului diecesanu la candidarea, de­ tracta caus’a pe cale presidiala.
contactu sociale numai de atunci, de candu le ma- numirea, pensionarea si destituirea oficialoru fun­ Cea ce a datu ansa consistoriului metrop. a
nanca panea, despre care ei instinctive trebuie se dationali? — a. a. Dorimu a fi informaţi exactu delibera si a decide in principiu, ca in anumite
simtia ca s’aru cuveni fiiloru aceloru popâra, cari in interesulu causei. — si spre a potd cundsce in- caşuri, se intielege justificabile, se p6te delega unu
Constitue biseric’a proprietaria, prin urmare trebuie catu-va si unele considerante la candidarea archie- consistoriu in locuia altui consistoriu din provinci’a
ae le fia ostili. piscopului si la alegerea membriloru consistoriali. n6stra basericdsca, a fostu rugarea unei actrice, care
Cugete nunumai ori care romanu ci ori care d) Cumu se intempla, ca capii unoru familii a purtatu processu divortialu la consistoriulu archi-
barbatu impartialu, cate familii hebree suntu puse ilustre cumu suntu: Vasilco, Petrino, Hurmusache, diecesanu si pentru nesce nedumeriri ale ei a ce-
prin preferirea loru la ocuparea intreprinderiloru Flondor, si alţii, si alţii, cunoscuţi de fideli base­ rutu, că in loculu aceluia se se delege consistoriulu
in favorabila stare, de a cresce fii loru scientifice ricei loru de un’a parte, si Augustei case domni- din Caransebesiu. Dupa-ce inse s’a luatu decisiu-
in modulu celu mai splendidu, si a pune in con­ t6rie de alta parte, avendu intrare la curte si la nea principala, consistoriulu metrop. n’a deliberatu
tra elemsntului romanu si rutenu gr. or. ageri miniştri, nu suntu in stare de a esoperă îndrepta­ de locu asupra amintitei cereri, relegandu-o la se-
Contrari; mai adauge cineva apoi in castrele hebrei- rea acestui ren consumatoriu ? natulu competente,