Page 36 - 1876-03

Eruditulu d. Dr. I. Borcea vine acuma si cu celu pucinu odata in clubulu seu, pentru ale da cutiunea se ptite ecsige si se ptite ecsecutâ ver-
unu aparatu teribile de citatiuni din can6ne, din o lectiuni si instrucţiuni. candu, dtica natur’a transactiunei ştiu usulu comer­
brosiurica canonica si cbiaru din legile aloru dtiue Dlu Borcea va fi tienendu firesce pre timenii ciale nu voru reclamâ o alteratiune a acestei dis-
trei staturi, vrea se arate, ca consistoriulu metrop. sei „de pe timpulu sctilei n6ue“ superiori celoru positiuni.
neci câ senatu strinsu basericescu si cu atatu mai „de pe timpulu sctilei vechi*. Noi inse dicemu, § 328. Candu ecsecutiunea unei obligaţiuni s’a
pucinu in plenu a avutu dreptu de a delibera si cu man’a pe consciintia, ca baseric’a p6te numai flcsatu pentrumediulu lunei (media), atunci seva lua
de a decide, ceea ce am aratatu, ca a decisu. Dlu se se felicite, ca in consist, metropolitanu nu suntu a 15-a di, candu inse s’a flcsatu pentru finele lunei,
Borcea cittidia nu mai pucinu decatu 23 cantine. assessori „de pe tempulu scâlei n t i u e , * precum se atunci se va luâ ultim’a di dreptu di de ecsecu­
Dtir’ ce fatalitate! Nece unulu din acele cantine nu vede, ca ar’ dori d. Borcea. tiune.
e citatu ad rem; prin urmare cu nece unulu d. Preste aceşti 6meni opiniunea publica, forulu § 329. Candu obligaţiunea va trebui se se
Borcea nu dovedeace, ceea ce era detoriu se dove- celu mai inaltu in baseric’a n6atra, congressulu, ecsecute după trecerea unui tempu certu dela in-
dtisca pentru a justifica învinuirile, ce le ridica a- si-a pronunciatu deja de cateva-ori verdictulu seu chetirea contractului, atunci voru servi pentru de­
supra consistoriului metropolitanu. Dtica d-sa ar’ condamnatoriu, si prin acea s’a aratatu si unde e terminarea epocei de ecsecutiune urmattiriele dispo-
dovedi si la citarea legiloru civile totu asia de pu­ p u t r e d i u n e a , dtica se ptite vorbi de „putrediune sitiuni: ;
tina desteritate, ar’ fi prea de compatimitu.
in trupulu basericei*. 1. Candu terminulu este flcsatu pe dile, atunci
Dtir’ pentru-ce 6re d. Borcea nu s’a indestu- Presupunemu, ca amu fostu intielesi si de d. ecsecutiunea cade pe ultim’a di din terminu; diu’a
litu a-si internet „parerea s’a juridica" cu Statu- Borcea si de onorabilulu foru la care d-sa a avutu de inchetire nu se va numerâ.
tulu organicu, care este lege normativa pentru af- plăcerea de a recurge, si deci terminamu aci respun- 2. Candu terminulu este flcsatu pe septemani,
facerile ntistre basericesci si ai cărui paragrafi i-ar’ sulu nostru, in care ne-amu feritu anume de a in­ luni, ştiu pe unu spaţiu de mai multe luni, pe unu
fi fostu p6te mai indemana a-i cita, decum i-au tra in multe amenunte, crediendu, ca nu e consultu anu, pe o diumetate de anu si pe trimestru, atunci
fostu cantinele? In casulu acesta n’ar’ fi riscatu se se discute in gazete, si avendu cea mai deplina epoc’a de ecsecutiune cade pe acea di din ultim’a
celu pucinu renumele seu de mare j u r i s t u s i sperantia, ca acelea se voru regula in scurtu pe septemana ştiu din ultim’a luna, care prin numirea
c a n o n i s t u facia de membrii consistoriului metro­ aîta cale*). C o r e s p . sa ştiu prin numerulu seu corespunde cu diu’a de
politanu. Ei, dtira, de unde se’i ofere si Statutulu inchetire, lipsindu actista di in ultim’a luna, atunci
organicu dl ui Borcea vre-unu radîmu pentru „ pare­ ecsecutiunea cade pe ultim’a di din actista luna.
rea sa juridica?"
Legea de comercin. Sub numirea de septemana se intielege unu
De aici provine, ca d. advocatu Borcea, in (Urmare). spaţiu de 7 dile.
lips’a de argumente reale face atata vorba in ventu 3. Candu terminulu de ecsecutiune este flcsatu
in articululu seu, si incurcandu-se in urma in ata- C a p u I V . E c s e c u t a r e a t r a n s a c t i u n i l o r u pe una luna ştiu pe mai multe luni si inca o diu­
tea cantine, in sine de diferite intielesuri si apoi d e c o m e r c i u . metate de luna, atunci se va numera actista diu­
mai si amestecate cu feliurite suppositiuni si de- § 321. Candu in contractu nu se afla nici o metate de luna, care este egala unui spaţiu de 15
ductiuni, nece nu mai vede contradicerea, in care stipulatiune precisa in privinti’a feliului si a cali­ dile, după lun’a intrtiga ştiu după lunele întregi.
se afla. Dlui combate consistoriulu metrop. ca-ci a tăţii marfuriloru latunci debitorele va trebui se dti Terminulu se va calcula conformu dispositiu-
enunciatu in principiu, ca se ptite face delegarea marfa de specie de midiulocu si de calitate media. niloru de mai susu si atunci, candu inceputnlu seu
unui consistoriu eparcbiale in loculu altuia, si in § 322. Transactiunile comerciali trebuie ec- nu se va fi flcsatu după diu’a de inchetire, ci după
acelasiu timpu recunâsce totu d-sa, ca consistoriulu secutate in acelu locu, care — ştiu după stipula- o alta epoca ştiu după ver-unu evenimentu.
archidiec., la care d-sa este fiscalu, de si n’a e- tiunea partiloru, ştiu după circumstantie si in spe- Candu epoc’a cade pe o di de dumineca ştiu
nunciatu acestu principiu, dtir’ l'a pusu in lucrare cialu după natur’a ori scopulu transactiunei — este pe o di de serbattiria generale, atunci obligaţiunea
in sfer’a sa, delegandu unu scaunu protopresbite- destinatu de locu de ecsecutiune. va fi ecsigibila in urmattiri’a di de lucru.
ralu in loculu altui scaunu protopresbiteralu. Am mai In lips’a unei stipulatiuni respective, — afara (V a u r m â.)
potti releva si alte contradictiuni si mai multe mi- de casulu indicatu in §-lu urmatoriu, — transac-
stificatiuni din articululu lui d. Borcea; acelea inse tiunea se va ecsecutâ in acelu locu, unde obliga-
suntu cu multu mai reu mascate, decatu se nu le tulu -si avea stabilimentulu seu de comerciu, ştiu
€a incliiarea trimestru­
ptita cuntisce ori-si cine ar’ ceti articululu cu aten­ in lips’a unui stabilimentu, domiciliulu seu, pe lui I din a. a c e s t a d e s c h i d e m u a b o n a -
ţiune.
tempulu, candu s’a inchetitu conventiunea. m e n t u n o u p e a l u II -lea p. Aprile—Iuniu la
Dlui Borcea, se vede, ca pucinu ei pasa de
§ 323. Candu inse va trebui se se predti
argumente, de contradiceri, de miatificatiuni si de lucruri certe, care, in momentulu inchetirei contrac­ „GAZET’A TRANSILVANIEI"
supo8itiuni nefundate. Dlui cauta numai se ajunga tului, se aflau cu ştirea contractantiloru in ver-unu cu 2 fl. 50 cr., tira pe 9 luni, Apr.—Decemb. cu
la scopu, fia apoi cu ori-ce pretiu va fi. Era sco- altu locu, atunci predarea se va operâ iu acelu locu. 7 fl. 50 cr. v. a.
pulu dlui Borcea se arata invederatu, ca n’a fostu Celu mai simplu si mai usioru modu de abo­
altulu decatu: de a scapa pe redactorulu „T. R.* § 324. In privinti’a obligamenteloru de plata nare este cu Assemnatiuni poştale.
amiculu ,seu intimu, de responsabilitatea înain­ in bani, — afara de plat’a charthieloru indorsabile Evenimentele devinu tirasi in patri’a ntistra,
tea foruriloru basericesci, si intr’aceea a da si si la purtatoriu, — debitorele este obligatu, — si impregiuru de noi atatu mai critice, cu catu acele
cu ocasiunea actista o lovitura consistoriului metrop., candu din contractu ştiu din natur’a transactiunei popâra, care au fostu tienute pana acum in jugulu
carele s’a aratatu dejâ de cateva-ori câ unu foru ştiu din intentiunea contractantiloru nu va resultâ sierbitutei, ajunse la conscienti’a de sine, scutura
cevasi-le genantu pentru dlu Borcea si consoci. o alta dispositiune, — a remite banii creditorelui
in risico-periclulu seu si cu spesele sale in acelu mai cu energia ftirale si se inctirca a-si recâştiga
Credemu inse a potti asigura pre d. Borcea, libertatea. Este impossibile câ crisele actuali, poli-
ca cu articululu seu din cestiune nu si-a ajunsu locu, unde cestu din urma, candu s’a inchetitu tran- tice-nationali, si cele economice sociali se lase nu­
sactiunea -si avti stabilimentulu seu de comerciu
scopulu. Redact. „Tel. Rom.*, pre catu timpu a- ştiu, in lips’a unui stabilimentu, domiciliulu seu. mai pe intelligenti’a natiunei ntistre indiferenta;
cesta va fi unu organu basericescu officiosu, se va tira mai pre suşu de ttite, dualismulu austro-ungu-
privi cu dreptu cuventu câ unu officialu alu base- § 325. Candu contractulu este de ecsecutatu rescu, alu cărui terminu se apropia de expirare, si
ricei *) si câ atare pre langa ttite svercoliturile in mai multe locuri, atunci, in lips’a unei alte sti­ alaturea cu elu cestiunea orientale, care după cinci-
unui’a si altui’a, va remanti responsabilu si înain­ pulatiuni, se va ecsecutâ parţiala in locurile ara- dieci do ani de peripeţii se apropia de a sa desle-
tea foruriloru basericesci, nu numai înaintea celoru tate, dtica si intru catu obligaţiunea va fi divisi- gare, trebue se interessedie pe fia-care din noi cu
civile. Era consistoriulu metropolitanu pre laDga bila. Candu inse obligaţiunea nu va fi divisibila si atatu mai multu, cu catu acilea este chiaru si
ttita „nemultiumirea* dlui Borcea et compania, nu dtica in privinti’a dreptului de alegere nu se va fi existenti’a ntistra in jocu immediatu.
va inceta a funcţiona facia de consistâriele epar­ stipulatu nimicu, atunci obligaţiunea se va potti ec­ Despre mulţime alte cestiuni a le dilei, care
cbiale in intielesulu legei, câ foru supremu, precum secutâ in ver-care din locurile aratate. asttipta discussiuni matore, totu in interessulu exi-
in cele judiciale, asia si in cele administrative. § 326. In casu de dubiu se voru considera stentiei ntistre, vomu avti ocasiune a vorbf in de-
S’au luatu deja mesuri, câ funcţionarea acestui foru stipulate acele mesuri si ponduri, acea valuta si cursulu anului. Redactiunea.
se se faca si mai inlesniti6sa, decum a fostu pana moneta, acelu calindariu si acea depărtare, cari se
acuma, si avemu sperantia, ca d. Borcea si consocii usittiza in loculu de ecsecutiune.
d-sale celu pucinu de „nepractibilitatea* lui nu voru Candu monet’a stipulata in contractu va fi o Mai non. In 27/3 prin rescriptu r. s’a
avti a se plânge. moneta, care nu circula in loculu de plata, ştiu dechiaratu camer’a ung. închisa, si sessiunea vii-
In catu pentru calificatiunea membriloru con­ candu sum’a va fi ecsprimata intr’o valuta de cal- ttiria se va deschide mane.
sistoriului metrop., aceea, fiindu dovedita prin ac­ culatiune, atunci plat’a se va effectuâ in monet’a
tivitatea loru publica pe terenulu basericescu si iierei si sum’a se va calculă, după cursulu ce va fi Cursurile
scolariu, si fiindu recunoscuta de congressulu ce a scadentia in loculu de ecsecutiune. In actista
i-a alesu, precum nu are lipsa de a fi sustienuta privintia numai atunci se va face o exceptiune, la bursa iu 28 Martiu 1876 sta asia:
de d. Borcea, asia nece nu ajungu puterile sale de candu plat’a se va fi conditionatu intr’o moneta de­ Galbini imperatesci — — 5 fl. 50 or. y. a.
a o potti discredita. terminata cu cuvintele „in natura" ştiu „effectivu* Napoleoni — —• — 9 9 86 V, 9 9
ştiu cu altu asemene terminu.
Candu d. Borcea dice, negreaitu cu intentiu- Augsburg — — — 101 0 75 9 9
nea de a detrage din vtidi’a assessoriloru consist, § 327. Candu tempulu ecsecutiunei unei o- Londonu — — — 117 n 30 n n
metrop., ca suntu «mai cu stima de pre timpulu bligatiuni nu este flcsatu in contractu, atunci ecse* Imprumutulu naţionala — 69 60 9
sc61ei vechi,* vrea ptite se-i pună pre aceia in com- 9 9
Obligaţiile metalice vechi de 5°/„ 65 r 25 9
paratiune cu acei nenorociţi de pe timpulu sctilei *) Se ajute Ddieu, câ in cause de a c e s t e 9
n 6 u e , pe cari d-sa ii aduna in ttita septeman’a nici unu romanu se nu mai fia impinsu si strimto- Obligaţiunile rurale ungare 75 n 50 9 9
ratu de a recurge la nici o Gazeta si cu atatu mai p „ temosiane 75 9 50 9 n
*) Câ toti redactorii toturoru foiloru o f i c i a l i oucinu la cele scrise in alte limbe. „ „ transilvane 74 9 75 9 9
din ttita lumea civilisata. Red. „Gaz. Trans.* „ „ croato-slav. — 9 — 9 9

;Redactoru respundietoriu si Editoru Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENBICU.