Page 4 - 1876-03
P. 4

Nontati diverse.                           Pasu  de  mai  credeţi,  ca  Romani’a,  in  cati-va   votulu  maioritatii  spre  a  se  prirnf  tractatulu  de  co-
                                                                       ani  si  inca  cu  faimdsa  conventiune  Austro-Ungara,   merciu  cu  Romani’a  fara  amanare  in  pertractare,
                            ,
                     JFrauz   Lasmel,   directorulu   scbieJoru   sa-   va mai fi a romaniloru.(?!)       „Buzeulu."          precandu minoritatea cerea se se amane.
                sesci  din  Brasiovu,  in  etatea  cea  mai  barbata,  de­  Mgfieiaa    ist   scol’a,   f  6ia     p e n t r u     Dunarea  decresce.  Mai.  Sa  imp.  si  r.  a  dă­
                odată  loyitu  la  anima,  dispăru  Sambet’a  tr.  spre   s a n e t a t e ,    e d u c a t i u u e    s i    i n s t r u c ţ i u n e
                comun’a  întristare  si  gelea  respectiviloru,  cari  ei   r e d a c t a t a ,   d e   D .   D r .   P a v e l u   V   a s i e i  u, esi   ruita  15,000  fi.  si  Mai.  Sa  iinperatds’a  10,000  fi.
                făcură  cea  mai  splendida  inmormentare,  câ  gagiu   la  lumina  cu  nr.  1  in  5  Fauru  a.  c.  in  Temesi  6r’a   pentru cei daunati prin inundare.
                de pretiuire si ultima on6re. Fia-i tieren’a usibra!                                                               —  In  Romani’a  camer’a,  senatulu  si  S.  Si-
                                                                       cu  tipariulu  tipogr.  diecesaue.  In  formatu  octavu
                                  B r a s i o v u ,  in 14 Februariu 1876 v.  mare,  16  pagiue  ea  va  esi  tbta  Joi’a  cu  pretiu4fr.   nodu  adunaţi  la  unu  locu  alesera  de  episcopu  Ar-
                     Adunarea  generale  anuale  ordinaria,  a  Reu-   pe  anu  in  leintru  si  cu   6  fr.  afara  de  limitele   gesiului  pe  P.  S.  Părinte   G h e n a d i e ,   bravulu
                niunei  romane  de  Gimnastica  si  de  cantari  din   monarchiei.  Necessitatea,  reclamata  de  una  fbia   fostu  locutiitoriu  de  episcopu  acolo,  care  va  fi  man-
                Brasiovu  se  va  tienb  in  22  Februariu  1876  v.  la   „Higienica"  pentru  poporulu  romanu,  o  vedemu  adi   dri’a turmei sale!
                3  6re  pomeridiane,  la  care  se  invita  toti  domnii   împlinita.  Sanetatea  si  sc61’a  ne  potu  feri  de  perire,   In  17/2  v.  se  propuse  in  camer’a  României
                membri  protegatori,  activi  si  onorari  ai  acestei   e  basea  programei  D.  Redactoru,  care  servesce  de
                Reuniuni.  Localulu  siedintieloru  va  fi   S a l ' a    d e    garanţia,  cu  va  satisface  asteptarei  si  necessitatii   proiectata  de  lege  despre  unu  imprumutu  de  30
                d . e s e m n u   d i n   e d i f i c i u l u   s c d l e l o r u   r o m a n e    preasimtite.  Nr.  1  pertracta  educatiunea  fisica  si   milidne  sub  forma  de  renta  si  altulu  pentru  dru-
                c e n t r a l e   d i n   S c h e i u .                spirituale  cu  tâte  exercitiale  de  lipsa,  istori’a  edu-   mulu  de  feru  Predealu  de  50  milidne;  s’a  provo­
                     Obiectulu   Conformu    statuteloru   Reuniunei:   catiunei,  alte  impartesiri  din  realia,  fisica,  date   cata  nemultiumire  cu  acestu  proiecta,  si  presied.
                Reportulu  comitetului  despre  starea  Reuniunei,  ale­  statistice,  din  chili’a  copiiloru,  miseele  si  Higiena.   camerei  pr.  Dim.  Ghica  si  a  data  demissiunea  câ
                gerea  comitetului  celui  nou,  facerea  bugetului  pre   Pe  catu  era  de  dorita  aparerea  acestei  foie,  pe   presied.,  câ  se  ta  pdta  combate  câ  deputatu,  apa-
                anulu viitoriu si alte propuneri.                      atatu  de  multu  se  pretende  si  concursulu  publicului
                                                                       romanu  a  sprigini  aedsta  întreprindere  cu  prenume-   raudu  creditulu  tierei  dimpreună  cu  alţii,  in  contra
                                       Comitetulu Reuniunii romane de
                                          Gimnastica si de cantari.    ratiuni  de  ajunsu,  câ  ea  se  p 6ta  cultiva  acestu  campu   ministriloru.
                                                                       prin  esire  regulata  si  neîntrerupta.  Prenumeratiunile   —  Don  Carlos  emise  unu  manifesta,  in  care
                    Una notitia despre populati’a evreiloru.           se tramitu la d. Redactore in Temisiâr’a. —            dice,  ca  renuncia  generosu  de  tronulu  Spaniei  spre
                     După  datele  statistice  cele  mai  nbue,  popula­
                ti’a actuala a ebreiloru se ridica la 5,000,000.                       Vocea Covurluiului                    a  o  face  fericita,  si  trecil  in  Franci’a  parasindu
                     Curiosu  este  inse,  cum  acestu  numeru  pe  ca-   a p a r e   i n   G a l a ţ i ,   d e   4   a n i   n e i n t r e r u p t u    arm’a.
                re-lu  aveau  ebreii  si  in  timpulu  celu  mai  prosperu   in  formatu  mare,  posede  unu  Serviciu  telegraficu   Conventiunea  intre  regimulu  Italiei  si  Roth-
                alu  regatului  loru  sub  Davidu  si  Solomonu,  in   alu  seu,  publica  in  colbnele  sdle  articole  politice   schild  pentru  îmbinarea  calei  ferate  in  sudu  cu  a
                tempu  de  3000  ani,  in  locu  se  se  inmultidsca  au   interne  si  externe;  articole  sciintifice,  literarie,   Franciei  se  primi  si  de  catra  adun.  gener.  a
                remasu totu acel’a, cu t6ta avut’a loru progenitura.   economice,  juridice  etc.;  reviste  comerciale;  varietati   actionariloru. —
                     Căuşele  acestui  fenomcnu  nu  se  potu  esplica   instructive  si  amusante;  cronice  etc.,  etc.  In  foi-
                de  catu,  pe  o  parte,  prin  contopirea  loru  cu  alte   letonu  romanurile  cele  mai  frumbse.  Pe  la  finea
                popdra,  si  mai  cu  sdma  cu  ispanioli;  dr’  pre  de   lunei  Februarie  începe  publicarea  unui  nou  si  in­
                alfa  prin  desele  si  asprele  persecutiuni  ce  se  eser-   teresanta  romanu  MISTERELE  INDIEI.  Abonaţii              „ALBINA"
                citara  contra  loru  de  Europ’a  occidentala,  in  timpii   noui  voru  primi,  dupe  cerere,  t 6te  numerele  dela
                evului  mediu,  candu  acdsta  populaţia  vagabuuda  se   inceputuln  aparitiunii  noului  romanu.  Abonamentului   Institutu de creditu si economii
                                                                                     1
                reduse fbrte multu.                                   1 pe anu 20 fr.; pe  /  anu 10 fr.
                                                                                       2
                                                                        ivi -
                     După  evaluatiunile  d-loru  Grocberg,  Balbi,                                                                               in libiin.
                Pinkerton,  Malte-Brum,  Berghaus,  Dr.  Baudin  si                                                                Domnii  acţionari  ai  „Institutului  de  creditu  si
                alţii,  numerulu  ebreiloru  variasa  intre  4,500,000               Din  editiunea  „Gazetei  Transilvaniei*   de  economii  „ALBIN’A*  se  invita  prin  acdst’a  in
                si 5,200,000.                                         inceputa  dela  1  Ianuariu  an.  c.  mai  avemu  32  e-   virtutea art. 48 din statute la
                     Epistol'a  adressata  aliantiei  israelite  in  1864,   xemplarie  complete.  Seri’a  de  articlii  preparatori
                Maiu  31  de  d.  Cremieux,  confirma  asemenea,       cati  se  publicară  pana  acilea,  pbte  fi  considerata   A trei’a adunare generala ordinaria,
                contra  asertiunei  Abatelui  Grigorie,  numerulu  de   numai  câ  prolegomena,  la  care  avemu  se  ne  pro-
                5,000,000.                                            vocamu  in  decursulu  celoru  mai  mulţi,  cati  voru   care  se  va  tiend  la  Sibiiu  in  28  Martiu  1876  sti-
                     Din  acestu  numeru  mai  multu  de  dbue  parti   urma  a  se  scrie  asupra  diverseloru  cestiuni  ce  taia   lulu  nou  înainte  de  amddiu  la  10  bre  in  cas’a  pro­
                locuesce Europ’a.                                     afundu  in  vidti’a  ntistra  naţionala,  politica,  religi-   pria  a  institutului  din  strat’a  Macelariloru  (Coltiulu
                     Ebrei  respanditi  in  Europ’a,  suntu  divisati  in   6sa,  economica.  Acei  domni  lectori,  cari  voiescu  se   stratei Baier Nr. 1).
                trei classe:                                          aiba  seri’a  intrdga,  mai  au  tempu  cateva  dile  de  a               O b i e c t e l e :
                     I-     iu  Ebreii  Spanioli,  locuindu  mai  cu  sdma   se  abona  pe  cursulu  intregu;  dra  dela   1  Aprile  se
                Spani’a,  Portugali’a,  Franci’a,  Angli’a,  pucini  in   va  deschide  abonamentu  nou  pe  urmatdriele  tri­  1.  Reportulu generata asupra stării societăţii si
                Romani’a si Itali’a.                                  mestre.                                                    bilanciulu anului 1875.
                     II-     lea Ebrei  Poloni, numiţi in  Lesiesci,  după   Vediendu  noi,  ca  dd.  lectori  au  petrunsu  in   2.  Reportulu comitetului de revisiune.
               vechi’a  denumire  a  regatului  Polonesu,  si  care  se   scurta  tempu  methodulu  nostru  de  a  tracta  cestiu-   3.  Fipsarea dividendeloru.
               dicu  descendinti  din  Galile’a,  respanditi  mai  cu   nile  de  care  trebue  se  ne  interessamu  cu  totii,  si   j   4.  Defigerea pretiului marceloru de presentia;
               sdma  in  Russi’a,  Poloni’a,  Romani’a  si  nordulu   ca  dd-loru  inca  suntu  applecati  se  addpte  cu  noi   j   5.  Alegerea comitetului de supraveghiare.
                Germaniei.                                            cunoscut’a  maxima:  Festina  lente,  ne  simtimu  con­  6.  Modificarea statuteloru in sensulu legii comer­
                     III-     lea  Ebrei  germani,  respanditi  in  Germa-   solaţi  si  incuragiati  intru  labdrea  nbstra  cea  grea,   ciale n6ue.
               ni’a,  Austri’a,  Romani’a,  Franci’a,  Angli’a  si  A-   câ  se  inaintamu  pe  acea  cale  spinâsa,  ce  se  nu-   DD.  acţionari,  cari  in  virtutea  art.  50,  51  &
                meric’a.                                              mesce a publicitatiei.                                 52  din  statute  voiescu  a  participă  la  numit’a  adu­
                     Numerulu  ebreiloru  stabiliţi  in  Europ’a  este     Una  mai  ceremu  dela  onorabilii  noştri  lectori:   nare  in  persdna  ori  prin  plenipotentiati,  suntu  ro-
               de:  3,600,000;  in  Angli’a  520,000;  in  Afric’a    Câ  se  ne  sid  in  ajutoriu  la  executarea  planului  no­  gati  a-si  depune  la  cass’a  institutului  acţiunile  loru
                610,000;  in  Americ’a  300,000;  in  Oceani’a  2000:   stru  de  reconciliare.  Differentie  de  opiniuni  voru   si  eventualu  dovedita  de  plenipotentia,  celu  multu
               Sum’a 2,032,000.                                       fi  totu-deauua,  la  noi  câ  la  tdta  lumea,  acele  ins  8   pana  in  96  Martiu  1876  stilulu  nou,  după
                     După  fia-care  stătu  din  Europ’a  ebreii  se  nu-   potu  fi  discutate  fora  passiune  si  fara  a  laşa  urme   amddiu la 6 6re.
               mera inse:                                             de  dissensiuni  ruinatdrie  la  generatiunile  care  suc-   S i b i i u ,  16 Februariu 1876.     2—3
                     In  Russi'a  cu  Poloni’a  1,400,000;  in  Germa-   cedu.  Nu  dicemu,  se  uitamu  totu,  ca  in  acesta
               ni’a  800,000;  in  Austri’a  710,000;  in  Romani’a   casu  nu  amu  invetia  nimicu  din  trecuta,  voimu         Consiliulu de administratiune.
               600,000*);  in  Franci'a  80,000;  in  Angli’a  42,000.   iuse  câ  se  se  impliudsca  i u t r u   n o i   ceea  ce  se
               Celelalte  state  din  Europ’a,  câ  Itali’a,  Elveti’a,  Nor-   dice  pe  fia-care  di  in  R o g a t i u n e a   D o m n u l u i .    i_____ _______ __________________________________________
               vegi’a, Greci’a etc. 50,000. Sum’a 3,672,000.          Errorile  si  reutatea  unoru  individi  se  nu  le  adscri-
                    Din  aceste  cifre  se  vede,  ca  ebreii  in  Europ’a,   emu  la  corporatiuni  si  societăţi  întregi,  fara  causa          Cursurile
               in  proportiune  cu  populati’a  ei,  suntu  in  reportu  de   îndestulata.
               1  către,  60  si  acestu  reportu  ar’  deminuâ  conside­  Nobilele  si  generosulu  nostru  confrate  d.  Lad.         Ia bursa in 1 Martiu 1876 stă asia:
               rabile,  ddca  nu  le-ar’  fi  f r i c a   se  trdea  Oceanulu   Vaida  propusese  in  anii  trecuti  intre  altele,  una   Galbmi imperatesci  —   —
               in Americ’a.                                           conferenţia  a  redactoriloru  natiunei  nbstre.  Pe  a-   Napoleoni —      —    —
                    Prin  urmare,  după  o  justa  distributiune  a  loru   tunci  passiunile  învolburate  intunecasera  horizonulu;
               in  t 6ta  Europ’a,  nbue  nu  ne-ar’  reveni  de  catu,   astadi  credemu,  ca  frumâs’a  idea  s’ar’  potd  realisa.   Augsburg —   —   —
               celu multu, ver-o   80,000,  dr’   restulu,  neaparatu  Suntemu  pucini,  toti  incapemu  unii  langa  alţii,  si   Londonu   —          — —
               ca, a’ar’ transfera   la naţiunile,   care ne  acusa de  pre  catu  scimu  noi,  nici  unulu  din  noi  nu-si  are   Imprumutulu naţionala —
               intolerantia, unde   numerulu  loru e abia   de  1—-la  existenti’a  sa  legata  numai  de  pressa.  Sacrificamu   Obligaţiile metalice vechi de 5%  69
               200 sdu 300 —      pe candu  la   noi (iu Romani’a)    neasemenatu mai multu decatu castigarau.                 Obligaţiunile rurale ungare   77
               deducundu  si  cealalta  populaţia  străină,  precum                                                                 „       „  temesiane      76
               nemţi,  unguri,  greci  etc.  nu  sciu  ddca  putemu  nu-
               merâ 4 romani pe 1 ebreu.                                                                                            „        3   transilvane  77
                                                                           Scirf  telegrafice  spunu,  ca  in  '  28/2              „       „  croato-slav.
                                                                      in  camer’a  doputatiloru  in  Vien’a,  după  o  discus-
                    *)  După  datele  mai  multoru  autori  romani  si                                                         Acţiunile bancei —     —     884
               cliiaru  străini,  acestu  numeru  variasa  intre  520,000   giune  apriga  asupra  conventiunii  comerciale  cu  Ro­  a creditului —   —    176
               si 700,000, noi amu luatu termenulu mediu.             mani’a,  cu  145  in  contra  la  73  voturi  s’a  primitu



                         Kedact-oru respundietoriu si Editoru                                                                             Editiunea: Cu tipariulu lui
                      I A C O B U   M  U R E S I Â N U .                                                                        IOANE GOTT si fiiu HENRICU.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9