Page 5 - 1876-03
P. 5

Gaaet’a  ese  da  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                       8e prenutnera Ia poştele e. si t., si pe iâ
                         Fâi'a,  oandn  concedii  ajatdriale.  —  Pretinlu:       AmmM HUI                                      DD, corespondenţi. — Pentru .sade 8 or.
                          pe 1 anu 10 fl., ps Va 3 fl. v. a. Tieri estame 12 fl.                                                 Tbcs’b timbrala s 30 er.^JŞafiadâre pa-
                                            l
                         v, a, pe unu anu său 2 /  galbini mon. sunatdria*                                                                     bhcare,
                                             s

                  Ir. 15                                                   Braslovn 5 Martin 22 Febrnarin                                                               1876.



                                                                      de  legionulu  advocatiloru  mai  avea  dreptu  de  a   fane.  Dâra  mai  antaiu  se  ne  intrebamu,  după  care
                  Politic ’a cea mai liana, economia                  face  pe  advocatu  toti  asia  numiţii  secretari  practi­  legi  se  pârta  la  noi  judecăţile.  Pana  in  anulu
                                   naţionale.                         canţi  pe  la  tribunalile  municipali,  cari  fiindu-ca  nu   1848/9  tiâr’a  gemuse  si  ingenunchiase  sub  greuta­
                    Y.  A  voi  câ  tiâr’a  se  faca  progresse  mari  in   tragea  cu  anii  întregi  nici  unu  salariu  fixu,  traiea   tea  juguriloru  de  feru  inpusa  ei  prin  condicele  cu­
               diversele  ramuri  a  le  economiei  naţionale  si  a  nu   din  spinarea  nebuniloru,  cari  portă  processe  despe­  noscute  sub  numirile  de  Decretum  Tripartitum  Yer-
               cunâsce  cu  de  ameruntulu  tâte  facultăţile,  ocupa-   rate.  In  desiertu  le  dicea  oineva:  Mei  omule,  mai   bâczii,  Approbatae  et  Compilatae  Constitutiones,  Ar-
               tiunile  si  diversele  relatiuni  a  le  locuitoriloru,  este   buna  e  pacea  macra  decatu  unu  processu  grasu.   ticuli  diaetales  din  seci.  alu  18  lea  si  praxea  fârte
               a  orbeca  pe  intunerecu  si  a  cadâ  din  gr  6pa  in  Mei  Ioane  me,  dâca  ti  s’a  pusu  napastea  pe  cli-   arbitraria  sâu  asia  numit’a  lex  consvetudinaria  in­
              grâpa,  precum  vedemu,  ca  o  patu  toti  aceia,  cari   nulu  Sumanului  teu,  «câte-ti  cutitulu  din  tâca,   trodusa  de  aristocraţia  după  placulu  seu;  inse  pen­
               esu  la  invetiaturi,  in  tieri  străine,  multu  mai  în­  taia-ti  clinulu,  lasa-lu  năpastei  si  fugi;  —  nu  te   tru  mulţime  mare  de  caşuri  si  relatiuni  ale  vietiei
              ainte  de  a-si  cun 6sce  tiâr’a  loru,  apoi  se  intorcu   ascultă nimeni.                                 omenesci  nu  era  nici  o  lege  *).  Codice  penale  si
              cu  capulu  bute  de  theorii,  dâra  nu  sciu  ce  se  faca   Sub  cei  diece  ani  ai  absolutismului  numerulu   codice  comerciale  lipsiea  cu  totulu,  precum  lipsiea
              cu  ele.  Amu  vediutu  mai  in  susu  din  ce  cause  e-   advocatiloru  cu  diplome  era  fixatu  pentru  fia-care   si  comerciu  activu  din  tiâra.  Pentru  caşuri  de  acele
              migra  mulţime  de  ardeleni.  Se  ne  intrebamu  as-   cercu  si  districtu  (de  ex.  pentru  Brasiovu  numai   curtea  imperiale  voieâ  se  ajute  tierei  prin  decrete
              tadi,  ce  făcu  aceia,  cari  remanu  a  casa,  in  patri’a   8),  âra  altora  nu  le  era  permissu  a  face  pe  advo­  si  rescripte;  dâra  in  contra  a  celora  se  ridică  totu-
              loru,  cu  ce  se  ocupa,  cumu  -si  petrecu  viâti’a.  In   catu  pe  la  tribunale,  si  populatiunea  se  ajungea  cu   deauna  proteste,  adesea  si  din  partea  sasiloru,  prin
              ori-care  alta  tiâra  ti  s’ar’  respunde  ca,   m a i o r i t a -   acelu  numeru.  Astadi  numerulu  advocatiloru  este   urmare  se  supunea  loru  cine  voiea.  Numai  popo-
              t e a   populatiunei  se  ocupa  cu  a g r i c u l t u r ’ a ,   sâu  celu  pucinu  inpatratu.  Dâra  ceea  ce  te  pune  mai   rulu  tieranu  era  supusu  la  toti  si  la  tâte,  âra  ar-
              cu  agricultura  si  industria,  ori  cu  industria  si  na-   multu  la  mirare  este,  ca  mai  toti  advocaţii  suntu   ticlii  fundamentali  de  lege  pentru  elu  sună:  fuue,
              vigatiune etc.                                         asia  de  ocupaţi,  in  catu  nu-si  vedu  capulu  de  lu­  lantiu, alunu.
                    In  Transilvania  si  Ungari’a  se  dA  la  între­  cru,  si  chiaru  după  observatiunile  densiloru  epide-   In  a.  1849  veni  preste  tiâra  legea  marţiale,
              barea  aceea  de  mai  mulţi  ani  incâce  unu  respuusu   mi’a  ungurâsca  de  a  porta  processe  cresce  in  pro-   care  dură  in  diferite  graduri  pana  in  an.  1854.
              pe  care  nu’lu  vei  mai  audi  nicairi  pe  lume.  „Noi   portiunea  in  care  se  inmuliiescu  advocaţii.  Dâca   Se  va  parâ  cui  7a  lucru  paradoxu  audiendu,  ca  cu
              suntemu  naţiune  de  advocaţi,"  -ti  respundu  ma­   Trausilvani’a  si  Ungari’a  ar’  avea  unu  comerciu   tâte  spionariile  politienesci  si  rigârile  de  atunci  a
              ghiarii  pe  tâte  tonurile,  adeca  unu  poporu,  care  -si   immensu,  mai  alesu  maritimu,  industria  mare  cu   le  gendarmiloru,  totuşi  massele  poporulai  se  sim-
              petrece  parte  mare  a  vietiei  sale  in  processe.  In   sute  de  fabrice;  dâca  relatiunile  sale  sociali  ar’  fi   tiea  mai  bine  decatu  iuainte  de  1848;  fia-care  -si
              locu  de  a  aud!  respunsulu:  „Suntemu  poporu  in   complicate  câ  in  cetatile  cele  mai  mari,  atunci  te  ai   vedea  numai  de  afacerile  sale,  si  cei  cari  acumu
              partea  cea  mai  mare  de  agricultori,"  ti  se  spune   mira  si  nu  prea  de  miriadele  processeloru  si  de   se  sciea  sâu  incai  se  credea  proprietari  pe  mosiâ*
              limpede,  ca  elu  e  facutu  câ  se  pârte  processe.  A-   batalionulu  advocatiloru;  asia  cumu  se-ti  esplici   fele loru, 16 cumva CU diligoniic* îndoita. Rogi-
              câsta  sententia  suna,  câ  unu  sarcasmu  ardietoriu  in   acestu  morbu  ucigatoriu  de  existentie  omeneşti  ?   mulu  absolutisticu  inceph,  ce  e  dreptu,  se  incarce
              audiulu  toturoru  cati  nu  no  cunoscu  tiâr’a  nâstra,   Unu  strainu  ori-care  nu  p 6te  se  faca  diagnosea  la  contributiuni  directe  si  indirecte,  dâra  si  deschise
              ori-ca  n’au  cercetat’o  mai  de  aprâpe,  si  totuşi  ea   acestui  morbu  naţionale  si  patrioticu,  noi  inse  sun­  pentru  locuitori  midiulâce  fârte  multe  de  câştiguri.
              este  unu  adeveru  terribile,  comprobatu  prin  expe-   temu datori se ne damu bine sam’a despre acela.     Pretiurile  producteloru  agricole  era  cu  atatu  mai
              rientia  îndelungata.  La  noi  se  p 6rta  processe  pen­  Dâra  de  unde  se  incepemu,  pentru  câ  se  pur-   bune,  cu  catu  se  tienea  âste  mai  multa  in  tiâra  si
              tru  unu  ou  câ  si  pentru  unu  bou;  diariale  ne  a-   cedemu in âresicare ordine?                       cu  catu  se  inmultiea  drumurile  bune  si  comunica-
              ducu  pe  fia-care  di  nenumerate  exemple  in  acâsta     Se  incepemu  dela  cele  basericesci.  Avemu  in   tiunea  poştala.  Fuctionarii  imperatesci  era  platiti
              materia,  cari  te  scandalescu,  te  revolta  si  intristâdia   tiâra  siepte  confessiuni  religiâse,  prin  urmare  siepte   relative  intreitu  mai  bine  de  catu  fuseseră  sub  sis-
              fârte.  Inca  din  dilele  imperatului  Franciscu  I  s’au   legi  matrimoniali,  cu  siepte  procedure,  in  care  de   tbem’a  ungurâsca;  in  scurtu,  economi’a  naţionale
              vediutu  mulţime  de  secui,  cari  pentru  cate  o  dif-   vei  intra,  vei  da  preste  siepte-dieci  si  siepte  de   inceph  a  prospera.  In  a.  1854  s’au  introdusu  si
              ferentia  numai  de  3—4  florini,  pentru  cate  unu   pedece:  de  aceea  mi-ar’  placâ  se  cunâscemu  pe   in  Transilvani’a  legile  austriaco  civili  si  penali,
              berbece  sâu  rimatoriu  avea  intru  nimicu  se  -si  sa­  advocatulu,  care  va  fi  avutu  marea  fericire  de  a   (din  anii  1803—1811),  camu  greâie,  camu  abso­
               crifice  t6ta  averea  mica  si  se  -si  duca  caus’a  „pana   porta  processe  devortiali  de  t 6te  confessiunile,  ho-  lutistice,  si  totuşi  neasemenatu  mai  bumane  si  totu-
              la  imperatulu,"  caletorindu  pedestrii,  cate  treidieci   mogene  si  amestecate,  apoi  se  ne  spună  elu  in  cu-   odata  mai  precise  decatu  fuseseră  cele  unguresci.
               de  dile  pan’  la  Yien’a,  la  care  se  adaugea  scanda-   getu  curatu,  cate  a  terminatu  elu  insusi,  cate  a   Prin  aceste  legi  se  resturnâ  orice  privilegiu  in  fa-
               lulu  si  mai  mare,  ca  toti  acei  deaiuchiati  -si  află   datu  Aiului  seu,  dupace’  câştigă  stallum  agendi,  si   ci’a  justiţiei,  aci  toti  eramu  egali,  âra  administra­
               aici  advocaţi,  âra  in  Yiun’a  agenţi,  cari  nu  le  lasă   -lu  casatori  cu  frumâs’a  si  bogat’a  veduva  de  paia,   rea  justiţiei  pana  in  a.  1861,  inca  si  pana  catra
               nici  cenuşia  in  vatra.  Amu  cunoscutu  si  dintre   care  se  despărţise  de  barbatu-seu.  La  processele   1865  fusese  atatu  de  exacta  si  prompta,  precum
               romani,  cari  pentru  cate  o  secătură  strigă  mereu:   divortiali  amu  mai  potâ  adauge  si  processele  per­  Transilvani’a  nu  o  mai  avuse  niciodată.  Dintre
               „Nu  me  lasu,  me  ducu  pana  la  imperatulu,"  si   sonali  ale  mai  multoru  popi,  de  ex.  cumu  este  pop’a   romanii  cunoscători  de  legi  era  applicatu  unu  nu­
               intru  adeveru,  ca  o  luă  pe  pitioru  multa  lume  im-   calvinescu  din  Tâc’a,  cu  numele  Yarga,  despre  care   meru  frumosu  in  ramur’a  judecatorâsca,  ceea  ce  po­
               peratia,  nici  ca  se  opria  pan’  in  Yien’a.  In  tie-   primariulu  acelui  orasiu  anume  Eiemer  (sasu)  ade-   porului ei cadea fârte bine. Pentru miile de cause
               rile  cislaitane  imperatulu  mărginise  tare  numerulu   veresce  cu  extrase  protocolarie,  ca  dela  1863  pana
               advocatiloru,  si  mai  adusese  una  lege,  prin  care   la  1876  s’au  intentatu  reverentiei  sale  12  di:
                                                                                                                                 *)  Dr.  Jos.  A.  G-rimm  fostu  conailiariu  refe­
               processele  încurcate  după  unu  numeru  anumitu  de   dâuesprediece  processe  parte  criminali,  cumu  deflo­
                                                                                                                            rente  la  guberniulu  Transilvaniei  intre  anii  1852
               ani  se  cassă  său  prescriea  cu  totulu  asia,  in  catu   rări  de  virgine,  batai  sangerâse,  instrainari  de  bani,   pana  1861,  voindu  se  dâ  publicului  germanu  âresi­
               se  remana  fia-care  parte  in  stare  ce  se  dice  „uti   parte  disciplinarie  etc.  *).  Ce  se  mai  dicemu  si   care  idea  despre  legile  ungaro-transilvane,  citâza
               possidetis."  In  Ungari’a  si  Transilvanii  nu  potea   despre  mulţimea  processeloru  pe  care  le  pârta  co­  chiaru  cuventele  unui  aristocratu  ardelâau  din  cei
               fi  vorba  de  mesuri  câ  acelea  absolutistice,  pentru-   munele  basericesci  de  diverse  confessiuni  unele  in   mai  luminaţi,  carele  scrisese:  „Wer  dieses  Gesetz,
                                                                                                                            welches  Rachedurst  dictirt  bat,  und  dessen  Yer-
               ea  aceste  popâra  ar’  fi  stătu  se  se  sc61e  cu  armele,   contra  altora,  si  de  acele,  care  se  intenta  uneori
                                                                                                                            ordnungen,  von  der  Selbstsucbt  des  Adels  stets
               dicundu,  ca  nici  imperatulu  nu  are  se  se  amestece   in  favârea  cate  unui  studente  chiamatu  dela  scâle,
                                                                                                                            vertbeidigt,  Jahrhunderte  lang  bestanden,  nicbt  ge-
               in  certele  loru;  acâsta  e  caracteristici  „libertatiei"   care  totuşi  se  incârca  in  poterea  bracialoru  a  se   sehen;  wer  die  Uebertreibung  in  welebe  eine  er-
               nâstre  unguresci,  câ  se  ne  spoliamu,  care  cumu  po-   face  popa  la  vreo  baserica,  si  dâca  nu  pâte,  trece   grimmte  Aristocraţie  verfallen  kann,  nicbt  kennt,
               temu.  Advocatu  se  facea  cineva  fora  multa  greu­  la alta confessiune.                                  und  wer  vor  der  G-rausamkeit  des  empârten  Pâbels
               tate;  praxea  de  2—3  ani  la  asia  numiţi  tabla        Dela  cele  basericesci  se  trecemu  la  altele  pro­  nicbt  zurlickscbaudert,  der  nebme  das  ungarische
                                                                                                                             Gresetzbucb  zur  Hand  und  lese  dieses  Decret  (Yer-
               regăsea,  după  unu  cursu  juridicu  numai  de   2  ani
                                                                                                                             boezi).  YVir  wollten  blos  wabrscbeinlicbes  sebrei-
               si  la  calvini  numai  de   1  anu,  era  de  ajunsu  câ
                                                                           *)  A  se  vedâ  acele  blastematii  publicate  pe   ben;  was  aber  in  jenen  Artikeln  entbalten  ist,  das
               se-ti  iai  diploma  si  se  te  puni  alaturea  cu  advoca­  largu  in  diariulu  „Kelet*  nr.  39  et  40  din  18  et   tibersteigt  die  Grânzen  der  Wahrscheinlichkeit.  (Das
               ţii  cei  mai  celebrii  din  Francii  si  Anglii,  Afara  19 Febr, a. c.                                     Urbarialwesen in Siebenb, S. 5.)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10