Page 9 - 1876-03
P. 9
Se prenmnera la poştele o. a; r., si pe k
Fdi'n, csndu ooncedu ajatdriale, — Pretiulu: Junulffi miL DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 er,
l
pg X arm 10 fl., pa /* 3 A» v. a. Ţieri esterns 12 fi, Tuca’a timbrala e 30 cr. de flacare pu
s
v, a, pe urm anu sda 2 /g galbini mon. sunatdria. blicare.
Ir. 16 Braslovn 9 Martin 26 Febrnarin 1876.
stru câ c u l t i v a b i l e se vinu pe cate 1000 de| methodu asia de vechiu, jn dilele ndstre este com-
Politic ’a cea mai liana, economia persdne cate 3518 jugere (pogâne), adeca presta batutu aspru de catra unele scdle agronomice, ca
naţionale. 37a jugere de persdna, sdu 14 jugere de familia inse poporulu se mai tiene de elu cu mani cu pi-
VI. Amu vediutu pana acilea, ca Transilva- ce ar’ consta din 4 pers6ne.- ti6re, cu atatu mai vertosu, ca la unele locuri, pe
ni’a este, câ si cele mai multe provincii din impe- In Ungari’a se vinu din pamentulu cultivabile unde l’au schimbatu cassandu de totu ogorulu, buna
riulu austriacu, in partea sa cea mai mare agricola, la 1000 de persdne numai cate 3098 pogâne; in dra câ la Brasiovu, cercarea de cativa ani esl atatu
ca pamentulu seu este fertile si binecuventatu dela Banatu 2936; in Oroati'a et Slavoni’a 2953; in de reu, pre catu mai nimeni nu ar’ fi crediutu.
natura, ca populatiunea sa nici-decumu nu este prea Glaliti’a 2556; in Moravi’a 1968; in Bohemi’a Preste acdsta chiaru scdl’a agronomica dela Bra
ddsa, si amu potd proba cu date statistice officiali 1802; in Bucovin’a 4233 etc *). siovu, cu directoru adusu dela Witrtemberga si cu
culese de ani 25 incdce, ca populatiunea Transil S’a vediutu ca Transilvani’a are păduri fârte altu sasu de aici, dupace se aruncara mai multe
vaniei a crescutu totu-deauna, cresce si astadi fdrte multe, prin urmare ca una parte din acele s’ar’ mii de fiorini pe experimente făcute după theorii
incetu, dra nu precum pretende scdl’a ndua dela prtd preface prea bine in agrii si fenatie; ddra aduse dela institutele agronomice din Germani’a,
Sibiiu, fara picu de proba, ca populatiunea Tran precum suntemu noi ardelenii 6meni cu capulu in terminâ cu unu fiasco din cele mai uriti 6se, -si
silvaniei si anume cea romandsca ar’ cresce rapede, patru muchi, exsterminamu pădurile in acele re reduse activitatea si se mută dela Brasiovu intr’o
pentru-ca si in catu s’ar’ inmultl prin nasceri, de- giuni ale tierei, pe unde se afla mai pucine, nu comuna rurale.
scresce prin emigratiuni, dra immigratiunile de plantamu nici macaru sălci câ se ne tiena de um Amu fi in stare de a mai numi inca si alte
nemţi si de jidovi inca totu nu suntu asia de mari bra pe asia numit’a „Oampia,* dra la pădurile se- încercări de reforme in agricultur’a Transilvaniei,
câ se restabiidsca bilancea *). Scurtu, populatiunea cularie din munţi sdu le damu focu, sdu le lasamu care au esitu reu. Departe de a voi se aparamu
Transilvaniei asia precum se numerase aceea in anii câ se putredidsca acolo din secuii nenumerati. Sil cu acdsta vechiulu methodu, voimu numai se con-
1850, 1857, 1863, 1870 este relative mai rara vicultura nu e professiunea n 6stra; de catu silvi statamu, ca theoriile applicate pana acilea mai a-
decatu a Ungariei, G-alitiei, Bucovinei si neaseme- cultori, mai bine portamu procpsse pentru galinele lesu intre sasi si cativa magnaţi la economi’a ru
natu mai pucina decatu a Stiriei, Moraviei, Silesiei, vecinului, care au saritu preste gardulu nostru. rala, n ’a u fostu in stare de a correge defectele
Bohemiei. De aici ar’ urma, ca acdsta populatiune Agricultorii si silvicultorii noştri moderni, romani, economiei de trei câmpuri, nici a desradecina neîn
ar’ potd se subsiste bine, fia si numai din agri unguri, sasi, nu ne voru pune capulu la locu cu crederea din capetele poporului agricolu. Acestu
cultura impreunata cu prăsirea de vite. Se illus- theoriile loru, din causa, ca si ei suntu totu arde poporu, câ si oicare altulu, nu scie nimicu de theo
tramu acdsta deductiune cu cifre statistice. Le vomu leni si se pdrta cu poporulu totu ardelenesce. rii, si chiaru se scia, densulu nu are bani nici cu-
lua din statistic’a imperiului publicata la 1864, pe ragiu de a experimenta si risca pe pung’a sa. In-
Este adeveru constatatu, ca numai regiunile
care o tienemu relative de cea mai exacta, mai a- desiertu -lu totu infruntamu noi pe fia-care di, ca
cele mai inalte a le muntiloru suntu inproductive,
lesu, ca ungurenii inca nici pana astadi nu suntu e prostu, ca e grosu la cerbice, ca e lenesiu si
nu se potu cultiva, ca nu poţi duce pe culmile
gata cu statistic’a loru comparativa întemeiata pe neascultatoriu, ca-ci elu -ti respunde la t 6te: Asia
loru cele calve pamentu si gunoiu, dra valile si
recensimentulu din 1 Ian. 1870. e, noi suntemu prosti, dv. i n t i e l e p t i s i b o g a ţ i ;
colinele, ddlurile si p61ele muntiloru se potu cul
Territoriulu Transilvaniei mesuratu pe jugere faceţi bine de cercaţi cu schimbările pe rnosi’a dv.
tiva intr’unu modu sdu altulu fdrte bine. T 6te
(pogdne) austriaco de cate 1600 stanjini patrati de si candu vomu vedd, ca in vreo 4—5 ani ati
cerealiile, legumele pastai 6se, pometu de diverse
Vien’a, coprinde proprietăţi de pamentu: esitu bine la cale, atunci vomu cerca si noi pe cate
calitati potu prospera mai preste totu in Transil
1. Agrii de aratu (in pogdne) . . . 2,161,345 vani’a precum s’a observatu si mai in susu. unu petecu de pamentu ceea ce vomu fi vediutu
2. Vii si ddluri de vii cultivate numai 46,989 la DY.
3. Fenatie si grădini.................................. 1.575,635 Methodulu principale si celu mai latitu alu Ce ar’ dice inse agronomii noştri de profes-
4. Locuri de pa„cuatiune . . . . 913,775 cultivarei pamentului este celu stravechiu, introdusu siune, veniţi din străinătate, ddca le-amu arata cu
5. Păduri . .......... ................................... 3.563,511 in Furop’a cu f o r t i ’ a , din dilele imperatului Ca- degetulu mulţime de proprietăţi mari de ale boie-
In sum’a totala proprie rolu celu mare, si se numesce E c o n o m i a d e riloru, bogaţi, invetiati, luminaţi, cultivate multu
tăţi in jugere.............................. 8 mili6ne 261,255 t r e i c â m p u r i , sdu de trei ho t a r a , pe nem-
mai reu decatu suntu ale simpliloru tierani, gra-
Valdrea acestoru proprietăţi se evalvase in tiesce Dreifelderwirthschaft. După acestu methodu
sduri puturdse, nutretiu predatu, gunoiu aruncaţii
pretiu midiulociu la 251.607,514 florini val. austr. campulu intregu cultivabile si anume celu de ara
fara dici unu scopu, aratura stricata s. c. 1. Asia,
Val6re precaria, nesigura, supusa la multe schim turi se desparte in trei parti. Unulu din acele e
dela cine se invetie poporulu agricultura rationabila?
bări. Ddra valdrea pamentului cresce sdu deacre- destinatu pentru semenaturi de tdmna, alu doilea ’d (V a urm â).
8ce din mai multe cause, pe care nu le vomu enu pentru cele de vdra, sdu cumu le dicemu noi ro
mera astadata. Sub legi tirannice valârea lui scade; manii, de primavdra, dra a trei’a parte remane câ
belluri civili laşa tienuturi intregi fara proprietari, ogoru nesemenatu, pentru-câ se*si restaure poterea Brasiovu 7 Marte, 24 Fauru 1876.
barbarulu venatoriu nu scie ce se faca nici cu celu productiva, spre care scopu in mai multe tienuturi
Scirile mai recente din capitalea Ungariei
mai bunu pamentu. se si gunoiesce.
spunu, ca miniştrii maghiari, si anume primulu
Aceste cifre ar’ fi si mai instructive pentru Nu noi vomu fl aceia, cari se ne demtitemu
ministru insocitu de ministrulu de financie si celu
noi, ddca amu alatura la ele, cifrele analoge din in critic’a methodului de trei câmpuri; acolo este
de comerciu, ar’ fi plecatu dejâ la Yien’a spre a
t6te provinciile imperiului, pentru câ se se vddia, bunulu „Economu* dela Blasiu si cu elu toti aceia
inchiâ odata bine sdu reu negotiatiunile relative la
care poporu catu pamentu cultiva; ddra asemenea cari se ocupa de agricultura nationabile. Consta-
n6u’a impacatiune. Offici 6s’a „Correspondentia pe-
studiu ne ar’ duce prea departe, si elu nu ar’ in- tamu totuşi d 6ue lucruri si anume, ca acestu me
stana“ vrd se scia inca de pre acum, ca de asta
capd in aceste columne anguste. Deci ne vomu thodu este celu mai intinsu si mai usitatu in pro
data miniştrii maghiari se voru intdrce acasa cu
restringe numai la urmat6riele ob3ervatiuni econo vinciile imperiului austriacu, cu exceptiune de Ti-
auccessulu doritu, deârace si dintr’o parte si din
mice si statistice. rolu, de Stiri’a si Carnioli’a. Modificări s’au intro
alfa s’a esprimatu dorinti’a si s’a manifestatu vo-
Din territoriulu Transilvaniei aratatu in cata- dusu in elu, inse nu prea de multu. Cea mai
inti’a, de a complanâ in fine aceste divergintie,
însemnata modificare este, ca in cateva provincii se
*) Populatiunea Transilvaniei fusese la cata- semana si circa l / din campulu lasatu de ogoru, cari esercita o influintia atatu de stricatidsa asupra
grafi’a din a. 1857 de 1.929,314 suflete; in 1858 2 monarchiei intregi si impedeca chiaru si politic’a
de 1.947,298; in 1859 de 1,970,967; in 1860 ddra cu plante de nutretiu, trifoi, lucerna, napi esterna, de a se desvoltâ intr’o direcţiune favora
de 1.993,138; in 1861 de 2.015,560; in 1862 etc. **). La alu doilea locu observamu, ca acestu bila interesseloru monarchiei preste totu. Totu a-
de 2.038,235. De sub domni’a dualistica avemu cdsta fdia afla, ca ministrulu austriacu Unger, care
numeratur’a dela 1 Ian. 1870 după care numerulu *) Statistisches Jahrbuch der Oesterr. Monar-
totale alu propnlatiunei transilvane a fostu 2.101,727. chie. Wien, 1864. este placutu in cercurile inalte, ar’ fi insarcinatu
Se intielege, fara cele 4 districte rupte din corpulu **) Statistik des dsterr. Kaiserstaates von F. cu missiunea, de a jocâ rolulu de reconciliatoriu
ei. De aici se p 6te vedd gradulu moderatu in care Schmidt, Ministerialconcipist bei der Direction der spre a face possibile impacatiunea prin ori-ce me-
Cresce populatiunea. Statistik. Wien 1860, Seite 141, diulocu de transactiune. — Diariulu „EllenOr*, care