Page 10 - 1876-04

geograficii militariu din Vien’a, a tradatu pentru — Sciri mai recente din Petrupole spunu, ca Astadi limb’a ni-se eschide din loculu sau
competinte si este restrinsa intre cei mai limitaţi
bani scumpi Germaniei si Russiei planulu de mo- tiarulu Alessandru nu va abdică in forma si in
termini. Drepturi civile, politice si sociali amu avd
bilisare si alte secrete ale armatei austriaco. Acestu fapta, inse starea sanetatii -lu fortidza, că cele mai
numai de nume. Caus’a basericdsca nu sciu cumu
officieru nedemnu de postulu ce l’a ocupatu in si- de aprdpe siese luni ale anului curinte se le pe- o-amu descrie, că se-o potemu numi celu pucinu
uulu acelui institutu, fu descoperitu, fu prinsu si trdca in strainetate intr’o clima mai dulce si. in tolerabila. Starea materiala e de totu debila dela
datu in manile justiţiei militari, care va avă se-i acestu restempu va concrede conducerea affaceriloru cei mai de susti pana la cei mai de josu. Si
dicteze pedeps’a meritata. Inse o asemenea fapta de stătu in manile Aiului seu Constantinu. Pentru apoiu in lips’a acestei’a, care atatu de greu
apasa atatu clerulu catu mai alesu pre bietulu
de inalta tradare, unu âsemene actu, ce aruncă o liniscirea spiriteloru se mai adauge inse, ca impe-
poporu storsu in decursulu secliloru si datu astadi
nâgra umbra asupra institutului din cestiune in ratorele Alessandru s’a ingrigitu, că sant’a aliantia
in man’a lipitoriloru jidovesc!, potemu 6re inaintâ
specia si a asupra corpului de officieri austriaci in intre cei trei imperatori se nu se altereze, ci se se spiritualmente? . . De securu in astfeliu de impre­
genere, nu s’a potutu repară numai prin simpl’a sustiena si mai departe bunele relatiuni cu Berli- giurari ori care romanu adeveratu vă dice, că tre­
pedepsire a culpabilelui officieru, ci a trebuitu se nulu si Vien’a. — Ddca inse aceste bune relatiuni bue in angustulu terenu, ce ni-a mai remasu atatu
se faca o scimbare essentiale cbiaru in person’a totuşi se voru conturbă prin vr’unu evenimentu ne- de periclitatu, se l u c r a m u c u p o t e r i u n i t e ,
diriginte, in siefulu acelui institutu. Siefulu de mai prevediutu, atunci imperatorele Alessandru nu pdte că pe acel’a se-lu potemu celu pucinu conservă si
cultivă, si apoi mai tardiu se-lu potemu si dilată.
inainte alu institutului fu, ce e dreptu, usioru dela- fi de vina.
Cine se dubitdza, ca in astfeliu de impregiurari
turatu, inse mai grea fu aflarea acelei persăne in încercările relative la pacificarea provincieloru societăţile literari potu se ni promoveze statulu
sinulu armatei austriaco, in care Domnitoriulu si rescolate in imperiulu semi-lunei, nu ducu la nice nostru inapoiatu si decadiutu? Caus'a ndstra nu e
statulu se-si p6ta pune increderea, ca pre venitoriu unu resultatu. Generalulu austriacu Rodiei a avutu desperabila. Suntu esemple istorice, in cari poporu
'1 .
secretele armatei si preste totu interessele statului o convorbire in Suttonn’a cu capii revolutiunei din si mai nefavoritu de sdrte si mai despoiatu de
drepturi a suferitu secii in câtuşi mal grele, ddf
nu se voru stradă, nu se voru mai vinde. Si acea Hertiegovin’a, inse aceştia n’au voitu, se dice, a
nu a desperatu si a invinsu. Inse cumu? La tdta
persăna s’a aflatu in generalulu romanu Alessandru primi nice o propunere de pace. Armistitiulu des­
intemplarea nu altumentrea, decatu prin intim’a
G u r a n u , care fu pusu in fruntea institutului geo- pre care s’a vorbitu, n’a avutu nice unu caracteru unire a cugeteloru si fapteloru sale spre ajungerea
graficu militariu, spre a-i repară nu numai vedi’a seriosu, dedrace soirile mai ndua spunu, ca insur­ scopului comunu. turnai unire in cugete si simţiri
si ondrea, ci spre a-lu redica drasi la inaltimea genţii au reportatu la Unacu o ndua victoria asu­ si punerea acestora in fapte ni trebuescu ndue si
cbiamarii sale. Acdst’a este o noua proba despre pra trupeloru turcesci. Acdsta victoria a reinviatu atunci amu cascigatu. Ddca individi cu singurateci
si societăţi cu societăţi se voru intruni in cugete
credinţi’», fidelitatea si devotamentulu romanecu insurrectiunea. Tienutulu Grahovo s’a rescolatu in-
si simţiri si aceste se voru manifestă in fapte,
pentru Domni.toriu, Dinastia si Patria. Yoru fi tregu. Cerculu Bihaciu, care pana acum s’a tie-
ddca se voru ajutoră, ddca intru adeveru se voru
fostu mulţi alţi generali nemţi sdn maghiari, ba­ nutu passivu, inca a intratu in acţiune. interesă de caus’a comuna si se voru luptă cu ab-
roni său conţi, cari voru fi amblatu se ocupe acestu In Montenegru a ajunsu drasi la potere par- negatiune in contr’a obscurantismutui si sărtei de-
postu de incredere si dinstinctiune, inse cu tdte tit’a roşia, care cere resbelu, dra in Serbi’a popo- sastrdse, — caus’a si yenitoriulu este cascigatu! . .
aceste nice unulu nu potu fi preferitu înaintea ta­ rulu ascdpta cu impacientia diu’a sântului George, Societatea literaria-basericdsca „ A l e x i - S i n -
lentului, virtuţii si caracterului unicului generalu care se dice a fi destinata pentru intrare in acţiune. c a i a n a * a teologiloru romani din Gherl’a, cu a-
romanu ce se afla iiy armat’a austriaca in activitate. Tdte diariale serbesci, fora deosebire de partita, cdsta ocasiune vine asi implini un’a dintre cele mai
sacre detorintie, ce pastrdza facia de On. „ S o c i e ­
Ondre generalui Guranu, care prin portarea si fap­ condamna si blastema politic’a monarchiei absbur-
t a t e p e n t r u l i t e r a t u r ’ a s i c u l t u r ’ a r o ­
tele sale, prin meritele ce si-le castiga si distinc- gice si mai vertosu politic’a ungurdsca ce o repre- m a n a d i n B u c o v i n a * , care donandu pre sam’a
tiunea ce i se face, — castiga vddia si face ondre senta contele Audrâssy. Dilele trecute s’a dusu o bihliotecei acelei’a, precumu in anii trecuti asie si
si natiunei sale..,., deputatiune de comercianţi la principele, că se cdra in acestu anu, mai multe opuri. edate de dens’a,
i
— Despre negotiatiunile dualistice din Vien’a desluciri asupra situatiunei. Acdsta deputatiune ar plene de cunoscientiele cele mai frumdse si princi­
piale cele mai intielepte si salutari, dorindu prin
diurnalele nu prea potu află multe, dedrace s’a de- fi disu intre altele: „Noi suntemu gafa de resbelu
tdte aceste, că Societatea „ A l e x i - S i n c a i a n a *
citu a se observă cea mai mare taina pana la si voimu resbelu, pentru ce se mai amana ddra in­
se inflordsca, se progressedie si se de poporului con-
definitiv’a res61vere a toturoru cestiuniloru flotante. trarea in acţiune ?“ crediendu mangaitori intielepti, preuti buni, bine-
„Corresp. politica* vrd inse totuşi se scia, ca in Foile rusesci inca au parasitu positiunea de semtitori, cari se-lu descepte mai curendu din le­
conferintiele ministeriale nu se imblatescu decatu obiectivitate, ce au observnt’o pana acum facia de targia si sei predice evangeliulu luminei si moralei
numai paie gdle, dedrace in ■ urm’a urmeloru se voru caus’a insurrectiunei din Turci’a. Gazet’a de Mos- atatu in cele basericesci catu si in cele natiunale.
resdlve t6te cestiunile asiâ, precum va voi Domni­ cov’a propune, că poterile europene se fortieze pe Primdsca, dreptu acea, „ S o c i e t a t e a p e n ­
toriulu. Cestiunea vamale este resolvita, territoriulu Turci’a, pentru că se-si retraga trupele din Hertie­ t r u l i t e r a t u r ’ a s i c u l t u r ’ a r o m a n a d i n
B u c o v i n ’ a * espressiunile de intima si caldur6sa
vamalu remane comunu că si pana acum, dra in govin’a, dra provinci’a acdst’a se se anneseze Ia
multiamita si asecurarea ndstra, cumca opurile do­
cestiunea bancei s’ar fi decisu a se dă Ungariei Muntenegru, impunendu-se principelui Nich.it», că nate se voru servă cu cea mai mare scumpatato si
banca naţionale, independenta, care inse se remana se recundsca suzeranitatea Turciei. Numit'a fdia S8 voru ceti totu-deun’a cu cea mai mare plăcere
parte in^egritdria a bancei naţionale din Vien’a. si-a perdutu tdta speranti’a cu privire la pacifica­ din partea membriloru acestei societăţi si cari voru
Cestiunea dariloru de consumu inca ar fi apr6pe de rea provincieloru rescolate, dedrace Turci’a, care nu păstră pentru eternu semtiulu de adevarata recu-
a se decide in sensulu pretensiuniloru magyiare. — mai are nimicu alfa decatu detoril preste detorie, noscentia in anim’a loru facia de „ S o c i e t a t e a
p e n t r u l i t e r a t u r ’ a s i c u l t u r ’ a r o m a n a
In tdte aceste sciri nu credemu inse se fia multu nu va fi in stare a impacâ rescdl’a. „Golos* si d i n B u c o v i n ’ a . “
adeveru; mai inainte de tdte Domnitoriulu, precum „Viedomosti* dicu, de Russi’a, ca deşi guvernulu
Primiţi etc. In numele societatei „ A l e x i -
nu s’a amestecatu pana acum, asiâ nu se va a- rusescu nu pdte se dd d’ocamdata ajutoriu fapticu S i n c a i a n a *
mestecă nice de aci inainte in acdst’a galcdva, deo- fratiloru din Turci’a, totuşi atat’a va face, că nice In absenti’a presied, .■
race se pdte sci din capulu locului, ca nice intr’unu elu, nice altu cineva se nu esercite vr’o fortia a- Io anu C e r n e s c i a n u , . ,
t
casu nu va potd face pe plăcu ambeloru parti li- supra loru. Ddca slavii de sudu voru fi in stare v, presied. A n d r e i u C e n t e a ,
not. coresp.
tigante. Apoi afara de acdst’a ni se pare cam a mtim6 lu p‘' a coii rs Torciei cu atunci
‘
incredibilu, că tdte cestiunile se se fi resolvitu, se fia securi, ca Russi’a li garantdza despre neu­
sdu se se p6ta resolvi in favorea maghiariloru. A» tralitatea celorlalte poteri.
Legea camataria seu procentuale.
tunci n’amu avd se dicemu alfa, decatu ca intru
Dela plamadirea dualismului *— seracî popu-
adeveru nemţii suntu tufe, făcu sfara in tidra in­
Un’a adresa de multiamita. latiunea intregei imperatii — numai judanii s’au
ainte de tempu, inse candu vine vorb’a de da Bdu
G h e r l ’ a 29 Martiu 1876. inavutitu de pre spatele crestiniloru intr’unu mo-
ba, atunci capituldza cu — rusîne. —• Vomu vedd* du ne mai pomenitu. Trecut’au preste aceste tieri
Cine ae mai pdte dubită in mediuloculu imen*
Regularea fundului regiu a alarmatu intrdga Goţii, Hunii, Gepidii, Lombardii, Turci, Tatari si
seloru efecte ale associatiuniloru, că acele mai potu
press’â din Germani’a cea mare. „Leipziger Tage- etc. suferit’au jobagi’a cea ruşinata mulţime de
fi folositorie? Cu atatu mai pucinu ne potemu du­
blatt*, „Vossische Ztg.“, „Brannschweiger Tage- bită despre acdst’a noi romanii, cari in relatiunile secii, luptatus’au versandu-si sângele pe aceste pa-
mente, pentru apararea si santiani’a loru. Tdte a-
blatt*, Frankfurter Ztg.“ etc. t6te bătu alarmu si varie ale vieţii ndstre basericesci si natiunali po­ ceste si altele nu au fostu in stare, că se desmos-
striga in gur’a mare, ca coloni’a germana din Tyan- temu se esperiemu după impregiurari atatu efectulu cendsca pre romanu din pamentulu santu alu stra-
loru imbucuratoriu, catu si mai alesu defectulu loru.
silvani’a, care in cursu de siese secuii si-a pastratu mosiloru sei. Aceste d’impreuna cu Aprobatele si
Si deca vomu restringe intrebarea necessitatei ace-
naţionalitatea mai numai cu ajutoriulu inatitutiuni- Compilatele cele ne drepte si asupritdrie n’au stri-
lor’a tocmai la tempulu si relatiunile - ndstre pre-
loru sale municipali, astadi este aruncata in gur’a sente, precatu se potu mai nefavoritdrie, mai alesu catu totuşi atata romanului, că aedstă lege, duca-
perirei, de6race terorismulu maghiaru, dlu Tisza a la noi cei dinedee de Carpati, peptulu cărui romanu t6ria la sapa de lemnu a poporului patriotu.
nimicitu unitatea comunale si municipale a acestui ar’ potd fi atatu de nesimtitoriu, incatu se nu do- Ddr’ dcca, nu numai romanului a stricatu si
poporu germanu. — Biuroulu de correspondintia rdsca pre totu pasulu cate o societate cu scopuri strica, ci mai multu a stricatu, strica si vă strică
bune si salutari si a cărui anima ardiatdria de do- — pana vă stă acdst’a lege — acelor’a, cari au
din Pest’a, precum si biuroulu ministrului de es- facutu-o, ai au pusu-o in vidtia. Se cugetamu numai,
rulu fericirei naţionali ar’ remand neatinsa, candu
terne Andrâssy din Vien’a se incdrca din tdte po­ ca cum se află naţiunea maghiara inainte de 1848,
ar’ potd audi despre progresau catu mai imbucura­
terile a da de mintiuna reportulu din press’a ger­ toriu pre acestu terenu cu atatu mai vertosu, ca ce ante dualismu — materialuminte — si catu de
mana, inse acest’a este unu lucru sisificu, pentru trebue se dispunemu de astfeliu de arme, de cari avuta e ea adi, cu legea acea.
ca faptele vorbescu contra loru. dispunu contrarii noştri, Romanulu scie a suferi, ca nu e cea de an-