Page 11 - 1876-04
P. 11
taia — e dedatu cu reulu, ddr’ „vai de omulu, Cam de acestea audieai in 28 Februariu după Cumperatoriulu se va insciintiâ indata de de
pre carele -lu apuca seraci’a in vestminte dom- amddiu vorbinduse printre 6meni, apoi „celi mai punerea sdu de vendiarea efectuata sub sancţiune
nesci* — dice proverbiulu romanu. mari* de buna sama sciu, ca-ce a disu unulu celui de daune-interesse.
■ j' I > ■.
Fruptele acestei legi se vedu in t6te dilele; ce i-a descoperitu casulu din ajunulu Crăciunului: § 352. Candu cumperatoriulu va intardia cu
se se caute numai „publicatiunile cele estinse de „Da nu poţi trai de elu ? — Ba potiu, ddra —, plat’a pretiului de vendiare si marf’a nefiindu inca
licitatiune in diuariulu oficiosu din Pesta si se vâ no, ddca poţi da-i pace; si laşa se dica, cene nu predata, atunci vendiatoriulu va potd, după conve-
convinge On. Publicu romanu, ca de la cari se p6t e ! “ nienti’a sa, sdu se cdra ecsecutiunea contractului si
vendu mosiele cu ducin’a, dela Romanii, ori dela Aceste le-amu scrisu, nu câ unu partinitoriu daune-interesse pentru intardiare sdu va potd se
conţi . . Baroni si naţiunea maghiara, in genere alu vinarsului nece câ se contribuiu la deschiderea vendia mărfurile sub padi’a dispositiuniloru §-lui
reaultatulu va’ fi: „că dela ei si nu de la noi*/ unui cursu de trecere si lăţire mai buna a acestei 347 din present’a lege, cerendu totu-odata si daune
cari mai t6te pica in man’a lipitoriloru judauesci. beuture ametietdrie si otravitărie, ci câ se Ve aratu intşresse, sdu in fine va potd rescinde (anulla) con-
Se luamu sdmâ numai, ca nu apare nice unu fapte implenite — după cunoscienti’a mea — afora tractulu, câ candu nu ar’ fi fostu de locu inchidtu.
numefu alu ver’ unui diuariu se nu inregistredie de lege, — câ cum argaţii cutări ar' fi dispensato § 353. Candu vendiatoriulu va intardia cu
ceva intemplaminte urmate din acdst’a lege, apoi ne rii, anarchistii legiloru. — M. — predarea marfei, atunci cumperatoriulu va potd,
vomu convinge despre bunatatea ei- Acdsta lege după convenienti’a sa, sdu cere ecsecutiunea con
strica nu numai crestiniloru in genere, ci si lui tractului împreuna cu daune-interesse pentru intar-
Isdrailu. Se ne vina in memoria cele mai de apr6pe Legea de comerein. diarea ecsecutiunei, sdu va potd rescinde contrac-
intemplaminte urmate din acdst’a lege si vomu (Urmare). tulu, câ candu nu s’ar’ fi fostu inchedtu de locu.
afiâ, ca creştinii se opunu cu tâta tari’a contra § 346. Cumperatoriulu, intru catu si ddca-i § 554. Acel’a dintre contractanţi, care va
leprei judane, cari se folosescu mai multu de acdst’a voi se cdra in loculu ecsecutiunei daune-interesse,
este posibilu in ecsercitiulu regulariu alu affaceri-
lege. — Dintre miile de interaplamiute cele mai loru sale, este obligatu a ecsamina marf’a tramisa sdu care va vrd se rescinda contractulu, va trebui
pro3pete suntu: din Curtuiusielu—Ohioru, din Bor- se avertiseze indata pe cealalta parte despre acdsta,
lui, din altu locu indata după primirea ei, averti-
si’a — Maramuresiu, din Sasoca—Beregu, cum se sandu indata pe vendiatoriulu, ddca marf’a nu va concedendu-i inca unu terminu cuviintiogu pentru
citesce ... G - r u n s t e i n S o s e f d i n Suciu-infe- ecsecutiunea ulteridra, ddca natur’a afacere! va per
corespunde ecsigintieloru convenţionali sdu legali.
rioru — cerculu Lapusiului, cott. Solnocu interioru, mite acdsta.
Ddca nu va da acestu avertisementu, atunci
Transilvania, — inca la 29 Februarip an. curente § 355. Candu se va fi stipulatu, câ marf’a
fii impuscatu prin ferestre, din uliti’a satului cea marfa se va considera de necontestata,, afara nu
mai, candu se va tracta de defecte, cari nu ge voru se se predd precisu intr’o di ficsata sdu in decur-
principala. — Acestu evreu se dice a fi nefericitu sulu unui tempu precisatu, atunci nu se va aplicâ
fi potutu con6sce la nemediatulu ecsamenu in ec
prin usur’a cea mai nepomenita de 60—240 si §-fulu precedentu. Atatu cumperatoriulu catu si
pana 300 procente mai multu de 300 di treisute sercitiulu regulariu alu affaceriloru. vendiatoriulu, ver-care din ei va potd ecsercita,
familie de economi rurali. Numele causaţoriului, inca Candu se voru descoperi mai in urma atari după convenienti’a sa, drepturile ce i se cuvinu iu
nu se scie. Lucruri destulu de triste. — defecte, atunci avertisementulu va trebui datu in virtutea §§-loru 352 si 353. Inse acea dintre
data după descoperire, ca-ce la din contra marfa
---- ------ -____________.............. 1 „A r g u s u. * parti, care va voi se persiste in ecsigerea de ecse
se va considera necontestata si in privinti’a acestoru
defecte. cutiunea transactiunei, va trebui se insciintieze in
acestu casu despre persistenti’a sa pe cealalta parte
Dispositiunea precedenta se va aplicâ si in
C e t a t e a d e b a l t a 1876. privinti’a vendiariloru efectuate pe incercate sdu indata după trecerea epocei sdu a terminului, la
In 28 Fauru a fostu aici tergu de tidra fdrte după probe ori mustre, candu se va tracta de atari din contra nu va potd cere mai in urma ecsecu-
tiunea.
debile. Tergulu de vite in acele trei dile preced defecte ale marfei tramise, cari la o risitatiune § 356. In privinti’a drepturiloru stabilite in
dente a fostu si mai debile. Banulu a ajunsu a sdu la o regularia încercare nu se voru fi potutu §-fulu precedentu se voru aplica principiale urma-
fi pasere prea rara, ca-ce si ultimii cruciari din conbsce. tdrie:
seracele punge ale dmeniloru se scotu prin ajuto- § 347, Iu t6tş caşurile, candu cumperatoriulu
riulu masineloru inventate spre acestu scopu de va contesta o marfa, ce i s’a tramisu lui din altu 1. candu, in locu de ecsecutiune, vendiatoriulu
6menii materiei. „Nu mai potemu trai,* vorbescu locu, elu nu va potd se o reintdrne indata, ci va va voi se vendia marf’a pentru contulu cumperato
pe totu pasiulu 6menii de tdta plassea, afora de fi obligatu a pune marfa la dispositiunea vendia- riului pusu la intardiare, atunci elu va fi obligatu
cei, cari tăcu si făcu — la inventiuni si insiela- toriului si a ingrigi de pastrarea ei. a ecsecuta vendiarea marfei — avendu ea pretiu in
piacia sdu la bursa — indata după împlinirea tem-
tiuni. ■ v; v Elu este autorisatu a constată prin ecsperti
Omulu seracu, care a venitu la tergu cu o defectele ce se voru vedd la primirea marfei sdu pului sdu terminului ficsatu; la din contra vendia
rea marfei nu se va considera efectuata pe contulu
vacutia, câ se-si faca parale de biru, inca înainte mai in urma. Totu asemene si vendiatoriulu este cumperatoriului. O provocatiune prealabila adres-
de a porni, a trebuitu se platdsca a casa paspor- autorisatu a cere acdsta constatare, candu cumpe sata catra cumperatoriulu intardiatu nu este neces-
tulu si timbrulu pre elu, •— care după lege ni se ratoriulu lu va fi avertisatu, ca contestdza marf’a. saria in acestu casu, ddr va trebui se se insciin-
1
pare are val6re 7 dile — ori va vendo ori ba, si Candu marfa va fi supusa stricatiunei si ddca tiedie indata despre resultatulu vendiarei;
acdsta ar’ avd 6re-care intielesu, nu intielegu inse, prin intardiare s’ar’ nasce periculu, atunci cumpe
2. candu, in locu se cdra ecsecutiunea, cum
ce ar’ însemna pasportulu datu pre aceeaşi vita de ratoriulu va potd, avendu marfa pretiu la bursa,
peratoriulu va ecsige dela vendiatoriu daune-inte
nou pre lenga siedul’a celui ce a cumperatu, totu se o vendia fara interventiune străină; dr’ neavendu
resse, atunci sum’a acestoru daune-interesse va con
pre bani si acdsta si cu timbru* ca-ce elu, după ce pretiu la bursa, atunci elu o va vinde prin inter-
siste, — avendu marf’a pretiu in piacia sdu la
merge a casa si vrd se-si duca vacuti’a la altu ventiunea unei persdne officiale in licitatiune pu
bursa — din diferinti’a intre pretiulu stipulatu ai
tergu, trebue se platdsca de nou altu pasportu cu blica. intre pretiulu de piacia sdu de bursa din loculu de
timbru, — de nu cumva intielesulu e acesta: se In acestu casu vendiatoriulu se va insciintia
se sc6tia bani catu mai mulţi !t indata de vendiarea efectuata. ecsecutiune. Cu t6te aceste cumperatoriulu va potd
ecsige si o desdaunare mai mare, candu va potd
Eri in diu’a tergului, intre altele, s’a tem- § 348. Candu marfa nu va insusi calitatile probâ o dauna mai mare.
piatu cu vinarsulu ceva posnitu. Aici la terguri, condiţionate sdu legale, atunci cumperatoriulu va
câ presta totu loculu se aducu s> vinarsuri de mai avd dreptulu a rescinde (anulla) transactiunea sdu a § 357. In caşurile §-fului precedentu fia-care
multe soiuri, — arendatorele carciumeloru de aici cere o scădere proporţionala din pretiu. Afara de dintre contractanţi va fi autorisatu, a constata cu
inse — evreu — scie multe, si p6te nevediutu — acdsta elu va potd cere din casu in casu daune- spesele sale printr’unu actu de protestu intardiarea
nu dicu aparatu, — de competenţi, in locu de a celuilaltu contractantu.
interesse.
opri pre vendiatorii de vinarsu, ddqa-i potea, a In acestu casu se voru aplicâ in privinti’a re-
§ 349. Conteatatiunea resultandu din moti-
stătu prin argaţii sei pre podulu de preste Ternava dicarei protestului dispositiunile legei cambiale.
vulu, ca marfa nu insusiesce calitatile condiţionate
ai cautandu pre dmeni, la care capetâ le luă, vinar- sdu legale, nu se va potd redica de cumperatoriu, § 358. Candu — in caşurile §§-loru 352,
stilu său -i îndreptă, se-lu inapoiezd si luandusi cru- 353 si 355 — va resulta din circumstantie, mai
candu elu va descoperi lips’a acestoru calitati după
ciarii se cumpere dela densulu, ca-ce dela străini nu alesu inse din natur’a contractului sdu din inten-
trecerea unui terminu de 6 luni dela primire, sdu
e ertatu se cumpere nemeni beutura. •*-» tiunea contractantiloru sdu din natur’a obiectului,
candu nu va fi avertisatu pe vendiatoriulu despre
In ajunulu Crăciunului trecutu a facutu cea defectu in terminu de 6 luni dela primire. care trebuie se se presteze (dd), ca ecsecutiunea
de autaiu proba, poruncindu prin afitisti’a comunala Dreptulu cumperatoriului de a urmări judici- este divisibila de ambele parti, atunci una din parti
in comuna, la neme nui ertatu se aduca beutura ariu pe vendiatoriulu din causa de defecte ae pre va potd resilîâ contractulu numai in privinti’a ace
din alte comune, de catu dela arendatorele din scrie in terminu de 6 luni dela primire. lei parti din contractu, care nu se va fi ecsecutatu
locu, capete aiurea mai eftina si mai buna, totu Prin acdsta dispositiune nu se alterdza legile de celalaltu contractantu.
atatu, si in urm’a acesteia a si paditu in capetele apeciale sdu usurile comerciali, prin care pentru (Va urmâ.)
comunei si a confiscatu vinarsulu, ce-lu aducea dme- unele feliuri de transactiuni se statuaza o prescrip- 7 ”.
nii din comunele vecine. — tiune mai mica.
Ore după care lege a lucratu si lucra jidanulu Candu responsabilitatea vendiatoriului prin con- Noutati diverse.
nostru, ca noi nu cun6scemu acea lege! — tractu se va fi stipulatu pentru unu terminu mai Mai Sa imper. si regin’a E l i s a b e t h a s’a
— „Da vomu face si noi, ca n’o se mai cum- micu sdu mai mare, atunci se va aplica acdsta sti- reintorsu din voiajulu facutu in Angli’a si in 4
paramu si bemu vinarsu de f e l i u , cu atatu mai pulatiune. Aprile resosi in Vien'a. Regin’a Britaniei Victori’»
pucinu putdrea evreului . . . . § 350. In casu de dolu vendiatoriulu nu va călătorise la Cherburg in Franci’a incognito, de
„— Asta n’ar’ fi reu . . . — Da mie -mi e potd profita de dispositiunile §§-loru 346 si 349. unde merge la Baden, unde va fi cercetata de su-
frica si de altele! — De ce? § 351. Candu cumperatoriulu va intardia cu veranulu prussianu si austriacu: dr’ in Maiu se
— Da se nu ne faca, se-i cumperamu vinar primirea marfei, atunci vendiatoriulu va potd depune astdpta imp. Russiei Alexandru la Berlinu in tre
sulu totu catu -lu va aduce in satu! — Ho frate! marfa cu spesele si pe risieo-pericolulu cumperato cere catra Ems. — Asemeni întâlniri premergu
ca ddra nu va peri lumea minteni, astăpta, ca se riului intr’unu magazinu publicu, sdu in pastrarea evenimenteloru semnalate pentru successe mai se
mai p6te si schimba. — N<5, nd, eu am disu una, unei pers6ne tertie, sdu va potd se o vendia in cure. —
cum p6te elu face de aceste — hm! — Aceste nu sensulu §-lui 347 reclamandu totu-odata si daune- Anuncin. Tienerea adunarei subdespar-
Ie pdte elu face fora soirea celoru mai mari.* — interesse pentru intardiare. tiamentului VII alu Associatiunei pentru cultur’a si