Page 12 - 1876-04

literatur’a poporului rornanu, convocata la Câmpeni t i u n ei. Mare meritu -si castiga toti acei barbati Nr. 1051—1876. 2-3
pe 24 Februariu a. c. din caus’a inundarei apeloru erudiţi, cari propaga cunoscientie de aceste. Escriere «le concursu.
si a caliloru rele fh impedecata, ca-ce numai pu- —• (Invoidla telegrafica). Telegram’a simpla Pentru postulu de forestieriu archidiecesauu
cini s’au adunatu, din care causa nu s’a potutu or-
de 20 cuvinte din Romani’a in tdta Bucovin’a, si prin acdst’a pana in 15 Maia a. c. st. nou se
ganisa, ci cei presenti au hotaritu a se tiend o alta 80 chilometrii dela frontiera in Ungari’a costa 2 escrie concursu.
adunare totu in Câmpeni in 20/8 A p r i l e an. c., lei; pentru mai incolo in Ungari’a si Austri’a 3 Cu acestu postu este impreunatu unu salariu
adeca Joi după Pasci, la care cei, cari se intere-
lei; dr’ la biurourile telegr. ale drumuriloru de feru anuale de 800 fi. v. a.
sddia de cultur’a si liter’atur’a poporului rornanu se mai adaugu 50 bani la orce depesia si acesta Dela concurenţi se poftesce, câ pre langa con­
cu tdta on6rea se invita spre a luâ parte. —
dela l-a Aprile a. c. pe temeiulu invoielii directiu- cursu se-si astdrna atestatele de cualificatiune si
Rosi’a 2 Aprile 1876.
niloru telegr. a României si Austro-Ungar. din 6 anume: atestatu, ca au absolvitu cursulu silvanis-
S i m e o n e c a v a l e r u d e B a l i n t h m/p. Ian. a. c. — ticu la ver-o academia silvanistica, — atestatu de­
— ( L i m b a ? ) Cu ocasiunea desbateriloru die- — ( E x p o s i t i u n e u n i v e r s a l e i n P a ­ spre prax’a, ce o ar’ fi facutu pana aci câ fores­
tali, cari au decursu asupra inspectorateloru scolas­ r i a u ) e proiectata si defipta pe an. 1879. Admi­ tieriu, atestatu despre portarea morale si politica,
tice cunoscutulu vresmasiu juratu alu romaniloru rabile potere expansiva are naţiunea francesa, care si in urma: ddca unii dintre concurenţi, unii nu
br. Bl. Orbân si unu popa din Ungari’a infruntara după catastrofa dela Sedanu si depurarea celoru voru fi romani de naţionalitate, atunci celu pucinu
pe ministeriu in termini asprii, ca de ce nu im­ 5 milliarde adi se si decise a suprinde lumea cu se scia vorbi si scrie bene limb’a romana, — con­
pune limb’a maghiara cu forti’a in tdte sc61ele ne- una expositiune. Ingineriulu Henricu G - i f f o r d se cursele astfeliu instruite pana la terminulu susu
maghiare elementarie, adeca si la copilaşi de 6—8 si occupa cu construirea unui balonu giganticu nu- aretatu voru fi de a se aşterne la acestu Consistoriu
ani. Apoi tiranuti de aceia mai cutddia a flecari mitu „Parisu", de 20 mii petiâre si va redica in metropolitanu.
despre despotismulu rusescu. 6re ce ar’ dice acei aeru la inaltime de vro 400 metri cate 100 per- Concursulu de o camdata se escrie numai pre
fanatici, candu ar’ veni nemţii sdu muscalii câ se sdne, va fi mai mare decatu t6te aerostatele de unu anu de proba, denumirea definitiva a respec­
le faca loru intocma? pana acum, chiaru si decatu „Mamutulu" din A- tivului va depende dela cunoscientiele silvanistice
tiH itîCktt rivrafn nnfntid^ r , • •< ii , ' rr L I . ,.. 0 si abilitatea, ce va dovedi in anulu de proba. Obli-
— In frumâs’a ndstra „Familia" dela Buda- merica si va costa 50 mii franci a fara de masi-
pest’a nr. 12 cetimu intre altele, ca unuia dintre nele de vaporu fi instrumentele de suire si cobo- gamentele fiitoriului forestieriu voru fi: se vighieze
funcţionarii de naţionalitate romana din Maramu- rire. Navicul’a de place de feru suptiri si usi6re cu tdta conscientiositatea pentru conservarea, culti­
resiu i se făcură observatiuni de catra mai marele va fi de 15 metri patrati si unu suisiu va dura varea si manipularea paduriloru după legile silva­
3
seu pentru ca citesce foi romanesci, ca-ci prin a- cate / de dra, incatu pe di potu sbura in aeru nistice, pre acele se le meteze si mapeze.
i
cdsta si-ar’ compromitte carier’a. Sciri de natur’a cu elu la una miia persdne sub decursulu exposi- Din siedinti’a Consistoriului metropolitanu gr.
acesteia nu ne surprindu intru nimicu. Suntemu tiunei. cath. de Alb’a-Iuli’a tienuta in Blasiu la 25 Mar-
tiu 1876.
dedaţi prea de multu cu acesta specie de tirania. (MiBiliogrstfia.) „ H i g i e n ’ a s i S c b-
Pana pe la 1840 studenţii romani pe la cetatile I V , f6ia pentru sanetate, educatiune si instrucţiune Consistoriulu metropolitanu gr. cath.
unguresci nu cutediâ se-si vorbdsca limb’a loru ma­ de Dr. P a u l u Y a s i c i u , in Temisi6ra cuprinde de Alba-luli’a.
terna cu voce mai tare, de catu numai incetu, câ in nr. 2 art. „Votiv’a tabla", obiectulu fbiei, omu-
se nu-si audia pe diu dosu epithetele de vankuj lu; conditiunile si incitameutele de viatia ale omu­ De arendatu.
olâh, tolvaj olâh, Hora, Ktoska etc. In periodulu lui; Fisica; Are poporulu nostru lipsa de medici si
absolutismului austriacu (1850 — 1860) unii func­ medicine; Planuln de lectiune si scâlele poporali Cas’a din prundu in suburbiulu Scheiu sub
ţionari romani era permutaţi din staţiune in sta­ inferidre după art. de 1. 38 din 1 8 6 8 ; Higiena, nr. 1104 care consta din 3 odăi mari, 1 cuina,
ţiune, ddca vedea la ei „Gazet’a" si „F6iV sdu Articule esite din motivu si zelu de a folosi popo­ 2 pivnitie, 1 siopronu mare, 1 camera si care are
vreuna carte romandsca. Curatu asia este si astadi rului. In nr. 3 contiunare; procederea pedagogica si o gradina mica, se va arenda prin licitatiune pe
in comitate; mulţi, cari ar’ avd midiuldce mate­ si scopulu educatiunei. c i n c i a n i dela S. Mihaiu 1876 incolo.
riali, nu cutddia se prenumere la diaria romanesci, Licitatiunea se va tiend in 98 Martici
( O p e r e l e l u i „ C . C o r n . T a c i tu"), ţese
câ se nu fia porecliţi de dacoromanisti luaţi la 1876 st. vechiu la 10 bre înainte de ameadi in
g6na, permutaţi sdu chiaru destituiţi. Acdsta este de licenţia sustienuta la 27/2 1876 de Dem. Po- Cas’a pentru siedintie a comitetului parochialu dela
p i l i a n u , Craiov’a, tipografi’a naţionale, Opusculu
si caus’a principale, pentru care in cathaldgele re- baseric’a Sf.. Ni col au, suburb. Scheiu.
dedicatu Professoriloru facultatii de litere si filoso-
dactiuniloru se vedu funcţionari asia de pucini. Ce Informatiuni mai deaprdpe da epitropulu I. A.
e dreptu, acesta nu e vreunu escessu de curagiu, fia din Bucuresci, in speciale Dlui Decanu alu fa­
cultatii A. Tr. ILaurianu si D. G. M. F o n- Navrea in suburb. Scheiu. 2—3
ddra n’avemu ce face, au mai patit’o si alţii, tocma
si maghiarii pre candu ii incalecasera austriacii. t a n i n u , dir. liceului din Craiov’a, si cuprinde
sinopsea analelorn si historieloru lui Tacitu in 115
— „Marmaros" din 1 Aprile ne aduce inte- pag. intr’o limba corecta, opu bine prelucratu. Pretiurile piacei
ressant’a descoperire, ca baseric’a cea calvindsca din
in 7 Aprile 1876.
cetatea Sighetu fusese pana in sec. alu 17-lea ro­ — Una înscientiare* Amu ondre a
mandsca de ritulu orientale, ddra s’a luatu dela ro­ aduce la cunoscienti’a d-niloru prenumeranti, cumca Mesura Prfiliulu
mani si s’a datu calviniloru, dupa-ce trecuseră si dela „ E d i t i u n e a a Il-a c o r e c t , s i a m p l i f i ­ opcoioa uuDtmuiu fl. cr.
dintre aceştia mai mulţi la calvinia, dra bieţii ro­
c a t a " a cuventariloru basericesci (acomodate pen­ ' D O I , i j f
mani au remasu fara nici o baserica, in catu era i i fruntea . G 30
siliţi se mdrga in serbatori pe la satele vecine. tru orce tempu) dreptulu de editura stradandulu C D Granu J midiulociu 6 —
70
Adeca tocma câ in Transilvani’a in acelasiu seculu. dnului I o a n e S t e i n din Clusiu, tipărirea acestei Mestecatu de diosu 6 80
4
Dealtumentrea Maramuresiulu si alte comitate astadi editiuni se continua cu tdta grab’a — asia, catu from6sa 3 70
unguresci, locuite de romani, se tienea pe atunci terminanduse cu finea lui Aprile an. cur. pre 1.5 Secara . de midiulocu . 3 52
• r - H
totu de Transilvani’a. Maia fia-carui prenumerante i se voru potd tra- I Ordiulu frumosu 3 80
_ de midiulocu . 3 60
~~ In comitatulu Beregu (Ungari’a) drasi mai mite exemplariale prenumerate de a dreptulu dela frumosu 2 94
omorira pe unu jidovu camatariu. Consecentia a editura. Pretiulu unui exemplariu pentru prenu­ O Ovesulu j (jg idiuiocu . 2 83
m
legei recente unguresci despre uşura. : . Porumbulu > • • • 3 15
meranti este 1 fi., dra pretiulu de bolta va fi 1 fi. Meiu • • « 3 37
— Diariulu „Buzeulu" committe erdre grdsa 20 cr. O Hrişcă • * » • • — - - - - -
candu pune numerulu jidoviloru din Romani’a la Nazerea • • • 5 65
Prenumeratiuni cu pretiulu de 1 fi. se mai A .
600,000; ca-ci datele offlciali nu arata mai mulţi Lintea 7 28
decatu 240,000, dra majoritatea acestora apasa a- potu face pana la f i n e a lui Aprile ori de a drep­ w Faseolea • t • • 2 83
15
supra Moldovei, Prea preste mesura mulţi si ata- tulu la librari’a d. I. Stein in Olusiu, ori la autoru Sementia de inu « « * 13 1 42
Cartofi
tia, ceea ce recunoscu chiaru si jidovii cei mai ci- in GherTa, s
f Carne de vita . — 36
vilisati, cari chiaru din alu loru interesau bine in- Inscientiaau totu-odata pre On. publicu, cumca 1 Chilo | „ de rimatoriu 48
tielesu au inceputu se agitedie pe sub ascunsu in dela acdsta librăria se potu capeta din operele * „ de berbece . .
contra ulteriorei migratiuni a jidoviloru din Russi’a f Seu de vita prospetu 30
mele: 100 Chilo — i
si Q-aliti’a, cari pe langa ce’i compromitu si le făcu 1 * # „ topitu
1. Cuventari basericesci tom. II cu pretiulu de
neplăceri fdrte mari, apoi ii si costa bani grei,
pentru-ca mulţime din ei vinu goli, flamendi, ne­ 1 fi. 50 cr.
curaţi, in catu se ingretiosiddia chiaru densii de 2. Cuventari funebrali adu locaşuri de mdrte Cursurile
aspectulu loru celu scarnavu ăi de acelu mirosu cu 1 fi. 20 cr.*) ia bursa in 7 Apriliu 1876 stă asia:
nesuferita. Apoi -si făcu si concurrentia fdrte mare Amenddue tomurile cu pretiulu redusu la 2 fi. Galbini imperatasci — -~- 5 fl. 50 / i a.
i
ei intre ei, din care causa nu potu se subsiste prea 30 cr. Napoleoni — — — 9 n 34 p n
mulţi la unu locu. In catu pentru poporulu chri- Augsburg — — — 102 Tf 25 i» Jf
stianu, singurulu midiulocu s i g u r u de aparare in Gherl’a 30 Martiu 1876. Londonu — — — 116 n 95 » r
contra loru este c a r t e a , cultur’a, civilisatiunea I o a n u P a p i u , Imprumutulu nationalu — 70 » 15 n n
intieldsa asia, câ se fia identica cu moralitatea i n-
preutu la instit. corectoriu reg. Obligaţiile metalice vechi de 5% 66 tf 20 p
s o c i t a d e m a r e p r u d e n t i a si de vidtia labo- Obligaţiunile rurale ungare 74 V — # i)
ridsa. „ „ temesiane 74 n — n *
— Diariale cele mari din Bucuresci publicară *) D. I. S t e i n prin imbraciosiarea editării „ „ transilvane 74 n 25 19 *
cativa articli fdrte interessanti esiti din pene de me­ acestui opu -si deschide unu isvoru nesecatu de ve- „ „ oroato-slav. 85 i> — n Tf
dici illustrii despre crescerea si descrescerea popu- nitu, fiendu valdrea lui interna prd recomendabile Acţiunile bancei — — 869 y> — »
latiunei, starea sanetatiei, c o r r e g e r e a g e n e r a - vdr cărui preutu si crescinu. R. „ oreditului — — 151 rt 30 n X
—_______:___________
1 u.:i - ah ->V
Eedactoru respundietoriu Si Editorii Editiunea: Cu tipariulu Iui
I A C O B U M U B B S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENBICU.