Page 13 - 1876-04

T U I S I L T J U m i

Gaaet’a eso de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se preattmera la poştele o. si r., si pe h
Fâi'a, candu concedu ajatâriale. — Pretiulu: Anula ULM. DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
pa 1 anu 10 fl., pe 7i 3 fi. v. a. Tieri esteme 12 fl. Taca’s timbrala a 30 cr. de fiacore pu­
l
v. a. pa ano anu sân 2 / galbini mon. {wUSţ^ria.
s blicare.
Sr. 2® Bruierii 13|1 Aprile ii 1876.

Ce vi se pare inse, ca in acelasiu tempu Georgie tulu Russiei va considera si tracta de r e b e l i i pe
Studiu despre Slavii meridionali. Negru de cateori se lovi cu celalaltu corpu turcescu, toti serbii cati se voru mai scola cu arme in contra

IV. Audiendu turcii despre scolarea serbiloru, de atatea-ori -lu bath de-lu sfarmă. Indata după Sultanului „confederatu* alu seu. De acf incolo
se porniră si cei din Bosni’a si Macedoni’a in trupe acele victorii Georgie se puse in relatiuni mai bietulu Georgie Negru amaritu in sufletulu seu,
numerâse si bine armate asupra loru. După cateva strinse cu Montenegru, cu scopu câ se continue ca-ci -si vedih patri’a sacrificata de nou la alte
bătălii mai mari si scaramasie nenumerate cate s’au lupt’a in proportiuni mai mari, pre candu âta, ca scopuri politice străine, iri 15 Octobre 1813 di-
intemplatu intre şerbi si turci in doi ani, in fine acelu corpu turcescu, care bătuse âstea oligarchi- mittendu âstea sa fidela, se refugiă in Austri’a, de
serbii sc6sera pe turci din tiâr’a loru, afara numai loru şerbi,'era p’aci se apuce si pe a lui Georgie unde apoi trech la Hotinu in Basarabi’a.
de garnisân’a cea numerâsa din cetatea Belgradu. pe din dosu. Atunci densulu parasitu de Franci’a De acf inainte turcii tractara Serbi’a de nou
Serbiloru le fii greu numai pana ce apucara dela si de Austri’a, care se incaierasera de nou (1809), câ pe una tiâra subjugatu, si ori-ce încercare de
turci munitiune multa, arme bune si cateva tunuri; se vediil necessitatu a recurge totu la ajutoriulu a scutura jugulu tiraniei -lu innecâ in bai de
de acf încolo victoriile urmara neincetatu pe partea Russiei, pe care credea ca-lu si merita, dupa-ce se sânge. A cu mu abia vediura si oligarchii-serbesci,
loru. Ce se intempla inse? Lui Georgie Negru, tienuse cinci ani numai cu poterile natiunei sale in groşi la capu cumu era, ca conlocuirea cu turcii
. _ Ţ ;if (V D fi ii d AA ' nl' A a ^
câ la toti belliducii victorioşi ei veni mancarimea contra turciloru. Bellulu curgea de nou intre Rus- pe acelasiu territoriu este absolutu impossibile. Mi­
câ se se faca dictatoru. Tocma nedreptu nu avea si’a si Turci’a. In 1810 adunarea poporului alege losiu, fiiulu unui omu saracu, anume Tesco (Theo-
G-eorgie in starea de civilisatiune in care se aflâ ârasi pe Georgie de comandante supremu alu âstei doru), nascutu in a. 1784, prin urmare cu 18 ani
pe atunci serbii si intre cumplitele pericule in care serbesci, âra comandantele supremu alu armatei ru­ mai teneru decatu Georgie Negru, -si castigase re­
era patri’a si naţiunea; ca-ci dâca are locu vreo­ sesci -lu recunâsce iu modu officiale in acea cali­ nume gloriosu in cateva bătălii si mai pre susu de
dată dictatur’a, adeca concentrarea potestatiei in tate, apoi i se tramite si ajutoriu de trupe rusesci. tâte prin heroic’a aparare a comunei Ravani in a.
man’a unui singuru omu, apoi acesta se face regula Acuma Gerorgie curătîndu a t r e i ’ a â r a tiâr’a de 1813 Acelu serbu bellicosu, cunoscutu mai tardiu
in dile de periculu supremu. Ce a dîsu Georgie turci, merită de a fi supranumitu a trei’a âra li- cu numele O b r e n o v i c i , imprumutatu dela tata-
catra şerbi? A d u n a r e a p o p o r u l u i se decidă beratorulu patriei sale. Iu 1811 poporulu -lu pro­ seu vitregu, anume O b r e n , de si compromisu greu
de bellu si de pace; dâra dâca va decide bellu, se clamă de nou comandante supremu, âra pe senato­ in ochii turciloru, remasese si după 1813 in tiâra,

’mi dă t6ta potestatea in man’a mea. Primaţii, rii, cari s’au intorsu acasa din castrele turcesci, ii ce e dreptu, mai multu retrasu si pitulatu. Serbii
fruntaşii din comune nu se invoira. Vedi adeca, insârcină cu administrarea affaceriloru civili. Se­ -si puseră ochii pe acesta, apoi alegundu-lu de co­

indata după doi ani a si inceputu se-si ridice ca- natulu inse nici asia nu era indestulitu si nu potea mandante supremu, in dominec’a Floriiloru din an.
pulu una specie de aristocraţia fârte curiâsa. De se audia de numele lui Georgie Negru. Pentru câ 1815 se şcolara de nou toti câ unulu, acumu inse
acf se escara certe mari intre şerbi, care tienura se-lu restârne, senatorii se punu pe conspiratiuni si pe langa parol’a, ca se nu dă si se nu iă pardouu,
unu anu intregu si avura de resultatu, ca primaţii gruppandu-se inpregiurulu lui Milosiu Obrenoviciu, ci se pârte bellu de exterminare totala, adeca se
puseră in câstele lui Georgie unu senatu de 12 inşi. se decidu a se scola cu arme in contra celuia; imitedie intru tâte exemplulu turciloru. Unu anu
Intre acestea turcii aflandu pe sub mana de dis- dâra Georgie lovesce pe rebelii sub murii Belgra­ de dile a duratu macelulu celu mai selbatecu, in
sensiunile serbiloru, in Dec. 1806 năvăliră de nou dului si le sbulbera âstea. Acuma Georgie comitte care serbii — neajutati, ci inca asupriţi de pote­
in Serbi’a cu potere mare. Primaţii adunandu iute una din errorile politice capitali. Elu adeca nu se rile mari, au fostu mai preste totu învingători,
cetele loru reu disciplinate si comandate de cati îndestulă a erta câ bunu patriotu pe toti inemicii pana ce in fine sultanulu umilitu in nemarginit’a
toti, esira in contra turciloru, aceştia inse’i bătură si adversarii sei, ci cu ocasiunea compunerei de sa trufia, se înduplecă a recunâsce pe Milosiu de
la d6ue locuri infricoaiatu si le sparsera âstea in- nou a senatului, in maioritatea lui alese pe cei mai v o i v o d u alu Serbiei, cu rangu de viziru; dâra
trâga. In acele dile serbii incepura se crdda, ca înfocaţi adversari ai sei. Scopulu lui Georgie era poporulu -lu alese in 6 Novemb. 1817 de domnu
suntu perduti pentru totu-deauna. Dâra Georgie nobile, adeca reconciliarea, dâra se insielă amaru. (Cnâzu, principe), hereditariu alu seu. Din acelu
1
operandu intieleptiesce cu âstea cata-i mai remasese Ce e dreptu, elu doi ani avă liniate, adeca pre anu datâdia autonomi’a Serbiei si libertatea popo­
credentiâsa, apuca pe turci in campi’a Misiarsk si’i catu timpu a mai decursu bellulu russo-turcescu; rului seu, care apoi in cei 50 de ani se perfectionă
bate de’i sfarma, âra dopa aceea iu 23 Februariu ca-ci dupa-ce scosese pe turci din tiâra, s’a retrasu successive pana la gradulu in care se vede in dilele
1807 luâ chiaru cetatea Belgradu cu asaltu. Atunci in neutralitate si a traitu la Topola pe mosiâr’a sa. nâstre. —
naţiunea resuflă de nou, cu singur’a esceptiuue a In a. 1812 Russi’a amerintiata de invasiunea lui In ulteriâr’a istoria bellica si politica a Ser­
senatului, care nu potea se sufere progressele lui Napoleonu I inchiă iute pacea dela Bucuresci cu biei nu ne mai demittemu, ca nu avemu candu si
Georgie. Acesta ârasi perdiendu-si tâta patienti’a, Sultanulu (28 Maiu). In catu pentru şerbi, in acea unde, âra scopulu nostru este ajunsu si cu atata.
imitA iu miniatura pe Bonaparte si sparse senatulu pace se stipulă numai atata, ca sultanulu se le dă Se cunâsce adeca din acestu trecutu alu poporului
de 12 manandu pe membri la nevestele loru. A- amnestia generala; dâra si serbii se restitue tur­ serbescu, ca ori-candu elu s’a petrunsu de absolut’a
tunci oligarchii catraoiti, folosindu-se de impregiu- ciloru tâte fortaretiele vechi, âra pe cele nâue fă­ nece8sitate de a da peptu cu tâta poterea turcâsca,
rarea bellului russo-turcescu, care se incepuse de cute de ei inşii, se le derime. Naţiunea serbâsca a si datu, fara a cere permissiunea diplomaţiei eu­
nou, decidu in 11/23 Maiu 1807 câ se supună se se administre ea pe sine, dâra ia scâterea con- ropene. Astadi acelu poporu va face totu aseme­
patri’a loru protectoratului rusescu si tramitu de­ tributiuniloru se aiba.a se amesteca si turcii. A- nea, dâca va afla cu cale; dâca nu, va mai amana
putaţi la St. Petropole. Imperatulu Russiei nu ceste conditiuni de pace insemnâ, ca serbii au fostu pana la alta ocasiune venita si mai bine. Au si
astâpta câ se-lu râge de dâue ori, ci tramite la sacrificaţi de catra Russi’a. Serbii ingrijati fârte, serbii destule defecte, dâra bravur’a militaria, fa-
Belgradu pe unu plenipotente alu seu in persân’a alergara in susu si in diosu câ se midiulocâsca mo­ natic’a iubire de naţionalitate, limba, patria, reli-
upui patriciu greeu anume Rodofinicos; dâra in dificarea acestoru conditiuni. Atunci Russi’a le giune, aceste calitati cumpanescu pe tâte celelalte.
locu de a întinde serbiloru celu mai micu ajutoriu respunse: Dati’mi mie tâte cetatile si fortaretiele
practicu, la inchiarea de armistiu din 1808 intre tierei; incorporaţi tâta âstea vâstra la âstea mea,
Brasiovu in 12 Aprile 1876.
turci si ruşi, opresce pe şerbi de a se mai bate cu si apoi sub aceste conditiuni eu ve voiu apara de
turcii, âra in Constantinopole propune sultanului câ turci. Adeca cu alte cuvente: schimbaţi despotis- Negotiatiunile dualistice in Vien’a n’au ajunsu
se impartia ambii protectoratulu preste Serbi’a. mulu turcescu cu alu meu. Serbii au respinsu a- inca la nice unn resultatu. Atatu nemţii, catu si
Urmarea fti, ca sultanulu comandă indata in an. ceste conditiuni. In Iuliu trupele turcesci au esitu ungurii stau mortisiu pre langa pretensiunile loru
1809 dâue corpuri de armata in Serbi’a, ca-ci di- din tiâra. Serbii după aceste tramisera ageuti la de paua acum. Conferintiele ministriloru sunt se­
cea cumplitulu Mahmud: Eu asia intielegu protec­ Sultanulu si la Vien’a, câ se lucre pentru asecura- crete, inse cu tâte aceste foile officiâse din Buda-
toratulu. Oligarchii serbesci, cari causasera acestu rea autonomiei loru. încercări desierte si neferi­ pest’a sciu se comunice cate ceva de starea lucruriloru.
nou desastru, adunara ârasi 6ste cu tâta celeritatea cite. Pana la anulu turcii ârasi calcara tiâr’a. In Proiectulu bancei naţionale austriaco, prelucratu in
possibile, fusera inse ârasi batuti cumplitu, in catu Iuliu 1813 Georgie âra-i lovf; senatulu inse de- caus’a bancei, ce o ceru ungurii, fu respinsu de
cei 12 senatori au scapatu de furcile turciloru nu­ mandă câ se depună armele, âra consululu rusescu catra ministrulu de financie ungurescu, deârace in
mai in castrele rusesci prin fug’a cea mai rusînâsa. din Belgradu declară serbiloru verde, ca impera­ sensulu acelui proiectu banc’a austriaca voiesce, câ