Page 14 - 1876-04

banc’a ungurâsca se nu fia decatu o filiale a sa. perl in tenipulu celu mai de aprăpe, âra armele D o m n u l u m e u !
„Peşti Naplo" dice, ca acâsta affacere n’a facutu cumperate in strainetate se afla dejâ pe cale catra Dupa-ce s’a descoperitu crim’a cea mare co-
nice unu progressu, ăra „Hon" adauge, ca facia Serbi’a. Tăte suntu gafa, numai dechiaratiunea de missa de oficiariulu Dr. Ertl si s’a denumitu dn.
de incapatinarea austriaciloru miniştrii maghiari resbelu mai lipsesce." — Altu diariu maghiaru generalu Alexandru G u r a n u de capu alu insti­
voru trebui se-si iâ refugiulu lâ alte mediulâce mai „Kelet Nâpe" spune, ca in Serbi’a nu se mai vor- tutului c. r. geografica in Yien’a, unele diaria de
drastice, deorace după parerea lui „P. Lloyd* nice b6sce altu-ceva decatu de resbelu si de momentulu, ale năstre au facutu prea bine, ca folosindu-se de
unn ministru maghiaru nu pâte paşi inaintea ca­ in care va avă a se incepe acţiunea. — Principele ocasiune au relevatu si virtuţile militari ale roma-
merei cu unu proiectu, precum este celu alu bancei Milanu are de cugeta se parasâsca Belgradulu, pen­ niloru, numindu pe doi trei romani ajunşi iu
naţionale austriaco. — Totu asia sta lucrulu si cu tru că se scape de manifestatiunile poteriloru eu­ armat’a acestui imperiu la inaltâ ranguri ostasiesci.
cestiunea vamale. Pana acum nice in acestu respectu ropene." Alţii i-si inaltia in modulu celu mai exageratu nu
nu s’a esoperatu unu resultatu definitivu. O intie- In Sabatiu in Serbi’a s’au adunatu vr’o 1000 numai virtuti de care possedu, dâra si de acelea,
legere se p6te constată cu privire la mărfurile de voluntari, cari au de cugetu a 8e provedâ cu de care n’au nici idea. S’a observatu, ca noi in
coloniali, la feru si otielu; cu privire la lana si arme din depositulu de arme dela Mitrovitiu si asemenea caşuri suntemu pre modeşti, In acelasiu
bumbacu esistu inca mari diferintie. In acâst’a apoi a trece Sav’a si a incepe resbelu pe socotâ- tempu inemicii existentiei năstre ne denâga mai
causa s’a formatu de catra ambele parti o comis- l'a loru. multu că ori-si ce, virtuţile militari. Mi-ar placă
siune de esperti, care are de a da respunsuri des- De pe pampulu insurrectiunei se comunica, ca se-i vediu pe ei, ce mai ostasi bravi s’ar’ face,
lucitâria la diferitele intrebari, ce i se punu din in 4 si 5 1. c. a avutu locu o lovire la Duboviciu candu naţiunea loru ar’ fi maltractata si tirauita
partea ministriloru si a referentiloru vamali. si Isaniciu, cu care ocasiune turcii, la numeru 2000, precum a fostu si mai este a nâstra. Ori-candu
— Unu diuariu nou din Yien’a „Correspon- ar fi perdutu 120 morţi si vr’o 200 răniţi. — statulu si monarchulu au recunoscutu meritele unui
dinti’a prov. austriaca" aduse o telegrama din Bra- La insurrectiunea, ce s’a intinsu si asupr’a cercului romanu si au voitu a se folosi de calitatile lui
siovu, după care comitetulu de acţiune de aici ar Bihaciu, iâu parte si sclavii mohamedani. — Dia- spirituali si fisice, acesta fh gata de a trece prin
fi decisu, că la casu candu s’ar acceptă legea despre riulu „P. Lloyd" constata, ca in 25 1. tr. vr’o focu si prin apa spre a satisface aşteptările. 11-
regularea fundului regiu se se însceneze o emigra- 80 de soldaţi turci din cas’a de blocare dela Vi- lustrii domni generali Traianu Do da si Alexandru
tiune a poporului sas.su din Transilvani’a in Cis- lecu au navalitu asupr’a satului crestinu Yic.oviciu, G u r a n u au mai avutu antecessori generali din na­
laithani’a. Noi cei de aici nu scimu nimicu despre care in totu decursulu rescolei a remasu credin- ţiunea nâstra in armat’a imperiale. Oolonelulu Kray
unu conclusu de asemenea natura, si in dileie nâ- tiosu guvernului turcescu, — si acolo au omoritu (Craiu) br. de Craiova, despre care se vorbesce in „Poe-
stre nice nu se pâte admite o asemenea emigrare. vr’o 7 persăne, intre cari copii si batrani cărunţi, mation", că de comandante la regimentulu I, rom.
O a.şemene scornitura n’are altu scopu, decatu a si capetele acelor’a le-a implantatu pe coperisiulu din Transilvaui’a, fusese romanu nascutu in Banatu,
agită spiritele si, dâca s’ar potâ, a face si o pres- casei de blocare. Totu-odata au rapitu vr’o 26 pentru rarele sale merite decoratu cu ordinulu celu
siune asupr’a regulatoriloru fundului regiu, cari inse vite cornute si 4 cai. mare alu Măriei Theresiei, inaltiatu Ja rangu de
nu voira se bage in sama astfeliu de intimidări, — Alegerile de senatu in Romani’a au esitu preste baronu, ăra sub imperatulu Franciscu I denumitu
deârace legea despre regularea fundului regiu este totu in favărea partitei naţionale liberale. Pentru General en Chef contra lui Napolenu I in Itali’a.
dejâ sanctionata si se va pâtâ esecutâ catu mai aceea se dice, ca ministeriulu Catargiu va demis- — Generalulu de artilleria P e t r u D u c a , man’a
curendu, deârace in camera s’a publicata. siona si va veni Brateanu la guvernu. Dlu I. drâpta a aceluiaşi imperatu, era romanu din acea
— In Ungari’a superiâra in tienuturile locuite Brateanu fh chiamatu mai de multe ori la palatu, parte a Macedoniei, de unde se tragu si familiile
de slavaci inca s’a interdisu advocatiloru de a mai unde a conferitu cu Domnitoriulu. Diariuîu „Ro- Şina, Dumba, Grabowsky, Siaguna, Deacu-Pescariu
baga la judecătorie scripte in alta limba, afara de rnanulu" scrie despre acestu incidentu urmatăriele: 8. a. Generalii M o g a s i C a l l i a n i , cunoscuţi
limb’a statului. Din acâsta causa advocaţii slavaci „Dlu Iuonu Brateanu, avendu onărea de a convorbi prea bine din anii 1 8 4 8 — 9 -si au pe consân­
si nemţii din comitatulu Turotju-Sant-Martinului cu capulu statului, ne-a datu o scire, pe care cu genii loru collaterali pana in diu’a de astadi in
au facutu representatiune la presiedintele tribunalu­ fericire o facemu cunoscuta natiunei. — Am disol- sinulu natiunei năstre. — Generalulu V a s i 1 i e
lui, provopandu-se că advocaţii noştri la dispuseti- vatu senatulu — i-a disu Mari’a Sa — pentru că M u n c o s i u totu romanu (in pensiune la Praga).
unile legii si la usulu de pana acum, care arăta se se deschidă drumulu legale alu reintrării in re- Se mai afla si alţi generali de naţionalitate romani,
evidentu, ca in acele tienute s’a portatu in limb’a presentatiunea naţionale. Alegerile voru fi libere; a le caroru nume inse au disparutu din memori’a
maghiara numai o parte din siese, precandu cele­ am dorit’o, o dorescu si respundu, ca voru fi li­ nâstra, pâte si din a parintiloru noştri, pre catu
lalte cinci parti ale processeloru s’au portatu in bere." O singura dificultate mai esiste neinvinsa tempu ferecaţi in lantiurile sierbitutei nu ne fusese
limb’a slavaca. Totmodata acei advocaţi, in frunte intre Domuitoriu si capulu partitei liberale, si aceea permissu nici macaru a vorbi despre densii *).

cu Dr. Paulu Mudroqu, pre care lu cunâscemu inca este couventiunea comerciale inchiata cu Austro- Unu v o l u n t a r i u v e t e r a n u .
din unu processu de pressa alu diariului „Federa- Ungari’a. Domnitoriulu cere dela Dlu Brateanu si
tiunea", in cara dinsulu a figuratu că aperatoriu partit’a Ba, că se primăsca conventiunea, inse a-
Unu echo depre Somesiulu micu la articlulu lui
inaintea curţii de juraţi din Sant-Martinu, unde căsta cerere cu greu va potâ dlu Brateanu s’o im-
Aenobarbu.
ajunsese Iuon Porutiu pentru articlulu seu despre plinâsca, deărace dela inceputu si pana la finitu a
Necessitatea sinodeloru la romanii greco-catho-
tofaleni, — au dechiaratu, ca se voru folosi de fostu contrariu pronunciatu alu acestei conventiuni.
lici pre di ce merge devine totu mai imperativa.
tăte mediulâcele legali, pana candu se voru convinge In Franci’a camerele s’au constituitu definitivu. — Unu indiferentismu si nepăsare facia cu acâsta
de nou, ca legile ungureşti n’au pentru slavaci In comissiunea bugetaria s’a alesu G-ambetta de institutiune salutaria e condemnabile,si totuşi araru
nice o valăre. Cumca nu voru ajunge la nice unu presiedinte. Starea de assediu s’a redicatu. se mai afla cate unu barbatu, care se resuscite idea
amorţita a sinâdeloru diecesane. —
resultatu cu gravaminple loru, acâst’a o sciu dinsii In S p â n i ’ a 5 Aprile. — Proiectulu de con-
prea bine, inse celu pucinu li remane convicţiunea, stitutiune s’a pusu in discusiune in camer’a depu- In tempulu mai recente s’au tentatu paşii
qa dreptulu la care n’au renunciatu, nu p6te fi inca tatiloru. dein partea ordinariatului diecesanu dein Gherla,
ci pre catu de ferbente eră dorinti’a comune, de
perdutu.
Acestu proiectu propune a se redica numerulu a realisâ idea conceputa, pre atatu de multe si
Complicatiunea lucruriloru in Orientu iâa pe di senatoriloru dela 200 la 300. mari se vedu a fi fostu obstaculele ce s’au oppusu
ce merge dimensiuni totu mai mari, situatiunea de­ „Diario espanol* si „Politica" semnalăza con­ la implenirea acestei dorintie sânte. — Aenobarbu
vine totu mai seriâsa si mai critica. Chiaru si ciliabule ultramontane si carliste la Bayona, in sco- ne aretase prin articlulu seu, câ pana unde au po-
diariale turcofile, cari pana acum vorbiau despre pulu de a provoca desordine in Spani’a cu ocasiu- tutu inaintâ încercările făcute. O faima sfasiatâria
şerbi si preste totu despre insurrectiunea slava nu­ nea cestiunei actuale religiăse. de anima au fostu pentru noi cele-ce s’au spusu
in acelu articlu, si dorerea animei năstre nu vă
mai cu unu feliu de dispretiu si cu o manifesta- „Le Constitutionnel* informâza, ca comissiu­ află alinare, pana candu vomu crede â se fi facutu
tiune de ura si urgia, chiaru si acele diaria su nea internaţionala compusa de delegaţi francesi si tăte cele potentiâse spre realisarea acestui scopu
acum necessitate a recunâsce gravitatea situatiunei spanioli se va intruni la finele lunei lui Aprile la gublimu; — si dâca nu vomu reessi neci pana a-
si a-si intârce mantâu’a după ventu. Bayonna spre a regula diferite afaceri contentiăse tunci, — ne va lenisci cellu pucinu conscienti’a-
Intr’o correspondintia din Belgradu publicata intre Ispani’a si Franci’a in urm’a resbelului car- ne curata, câ inatitutiunile moderne alle regimului
in diariuîu „Pester Lloyd" afiamu urmatâriele: listu. presente, punendune stavile si pre acâsta cale, vreu
a impedeoâ cu totulu înaintarea baserirei, religiunei
„Dispositiunile ce le-a luatu ministrulu de resbelu O scire dela Aten’a 4 Aprile anuntiâ mai den* si a culturei; atunci ne vomu convinge, ca blaste-
din Şerbi’a mai vertosu in dileie din urma, ne făcu nadi, ca vaporulu Agrigenta alu societăţii Trinacria mulu soclului modernu a inchisu romaniloru toti
a crede, ca. in tempulu celu mai de aprâpe va se mergendu la Brindisi s’a inecatu aprăpe de capulu paşii ce potu se le mai intinda canduva ceva
erumpa resbelulu. —■ Ministrulu Calieviciu s’a obli- Malâe in urm’a unei ciocnituri cu vaporulu englesu mangaiare; atunci ne vomu , incredentia, câ tăte
gatu inaintea omladinistiloru, ca in curendu se va Bylten Bootle si ca trei-deci si trei persăne s’au elementele s’au conjuratu in contra si asupra nâ­
stra. —
declarâ resbelulu, Cabinetulu serbescu a mersu inecatu. O alta scire mai posterîăra totu dela A- Tienerea sinâdeloru a fostu ventilata de băr­
asiâ departe pe calea catra resbelu, incatu ei este
ten’a face cunoscutu, ca pe bordulu acelui vaporu baţii noştri cu atatu zelu si ardâre in deceniele
cu nepotintia de a se mai reintârce, âra asemeni se află si d. de Radovici, ministrulu Germaniei la trecute, in catu mai câ nu ar’ avă opu de alta
barbati, cari in âr’a a d6ue-spre-diecea se fia in Aten’a si fostu consulu generalu in Bucuresci.
stare său se voiăsca a inscenâ retragerea, nu se afla *) Yedi mai multe in Istori’a regimentului II
in Serbi’ă. — Imprumutulu nationalu se va acco- de G. Baritiu,