Page 15 - 1876-04

desbatere; totu omulu eu mente sanetâsa si dreptu! Se imbracisiamu dreptu aceea cu totii idea si- § 360. Candu marf’a s’a predatu eumperato-
credentiosu allu basericei si religiunei salle se putd ! ! n6deloru cu animu si cu sufletu; se facemu totu riului câ se o vtidia ştiu se o incerce, atunci se va
convinge despre legalitatea si necessitatea loru, — ce se ptibe, câ se ne repunemu pre teremulu sino- presupune acceptata, dtica, pana la eespirarea ter-
inse din incidentulu articlului lui Aenobarbu si in dalitatii, câ numai aci vomu potti fi tari — si minului stipulatu ştiu usitatu, ştiu dtica in urm’a
sperarea, câ cu celle scrise de mene, de si nu se vomu inaintâ cu paşii cei pretende dela noi spiri- provocatiunei din partea vendiatoriului, cumperato-
vă. face mai multu, se vâ tienti celu pucinu cursuhr tulu tempului modernu. —- riulu nu va fi datu o declaratiune contraria.
lucruriloru in evidenţia mai cbiara, mi am pro-pusu Ioanu P. P. pp. Candu marfa nu se va fi predatu cumperato-
— pre langa t6te accupatiunile officitise si aface-; riului si dtica elu nu va fi datu o declaratiune con­
rile familiarie ce me imprestira — a dâ acestu traria pana la eespirarea terminului stipulatu ştiu
eebo depre malulu stangu allu Somesiului micu si De l e n g a O l t u in 4 Aprile 1876. usitatu, atunci cumperarea se va considera de ne-
secundandu prin densulu lui Aenobarbu a dâ es- Albin’a intre impregiurarile actuali, a deve- inchitita.
pressiune vina dorintiei neastemparate de a vedti
nitu un’a dintre institutiunile cele mai impartante In lips’a unui terminu stipulatu ştiu usitatu,
catu mai ingraba unu nou convocatoriu la sinodulu
ale poporului romanu, ca-ci ea intre altele, are de vendiatoriulu va potti provocă declaratiunea cumpe-
diecesanu din Gherla. — scopu principale, a procură poporului tieranu me- ratoriului după eespirarea unui terminu corespun-
Incidentele oe obvinu pre neaşteptate in ttite diultice banali necessarie pentru purtarea si desvol- diatoriu circumstantieloru. Candu cumperatoriulu nu
ramurile admistratiunei basericesci, — neregulari- tarea economiei, a deaceptâ in poporu spiritulu de va da indata declaratiunea ceruta, atunci obligaţiu­
tatea in aceste, defectu6s’a organisare a sctileloru economia, a redicâ creditulu realu si astfeliu a pro- nea vendiatoriului se stinge.
confessionali, referintiele intre poporu fi cleru si movti interessele economiei naţionali (§ 1 in sta-« § 362. O cumpărare cu mustra ştiu proba
intre gradurile diferite ale fecieloru basericesci, tutu). Pana in catu a corespunsu Albin’a pana: este inchitita neconditionatu, inse vendiatoriulu este
perderea pre nesentite a drepturiloru speciali alle acum acestei missiuni, are se decidă opiniunea pu­ obligatu a da marf’a asemenea mustrei ştiu probei.
altora, innedusirea foruriloru protopopesci si altele blica. Ohiaru din acestu motivu, noi amu fi doritu, § 363. Candu cumperatoriulu nu va potti pre­
nenumerate t6te striga in gur’a mare tienerea si­ câ la adunarea gen. tienuta in 28 Martiu a. c. se
santa mustr’a ştiu prob’a, ce i se va fi predatu, a-
ntideloru, — Conservatoriulu s. nostre religiuni si fi pârtiei,patu acţionarii in numeru cu multu mai tunci se va presupune, ca marf’a este asemenea
naţiuni. considerabile, decatu cum au participatu.
mustrei ştiu probei.
Institutiunea mai pre susu de catu omentisca Din computulu presentatu adunarei gener. s’a
§ 364. Vendiarea se va consideră inchitita cu
a sintideloru a fostu radimulu celu mai potente alu constatatu unu venitu curatu de vr’o 32,000 fL
conditiune suspensiva, candu contractanţii voru fi
basericei creştine, „Unde suntu doi ştiu trei adunaţi Din acelu venitu curatu, afora de procentele obve- convenitu, câ vendiatoriulu se ptita după convenieu-
intru numele meu, acolo sum eu in midiuloculu loru“ nittirie pentru fondulu de reserva si pentru fondulu ti’a sa resiliâ oontractulu.
— dice Mantuitoriulu. de garanţia alu reuniuniioru de creditu etc., si
In lips’a unei alte stipulatiuni dreptulu de
ilcca neccessitatea restituirei sintideloru, ticca afara de tantiemele pentru consiliari 10°/ , pentru resiliare va trebui ecsercitatu in terminu de 3 dile
o
ceea ce urgittiza tienerea loru cu atatu zelu. In- Directore 4% ai pentru officialii institutului 2°/ ,
0
stitutiunea sintidale a basericei — Si la inceputula s’au fipsatu procentele si dividendele pentru acţio­ după inchitirea contractului.
seu togma de la apostoli, inceputulu ei e contem- nari cu 9°/ , tir’ restulu de vreo 900 fi. s’a im- § 365. In urm’a ecsercitarei dreptului de
0
puranu cu inceputulu crestinetatii; apriatu o partitu conformu statuteloru pentru scopuri de resiliare contractulu -si perde effectululu seu legale.
spune actista scriptur’a unde scrie despre alegerea cultura. In acestu casu cumperatoriulu va restitui ob­
celoru 7 diaconi dicundu la faptele apost. IY 2. S’a essaminatu cu scrupulositate, cărţile, com- iectulu cumperatu, tir’ vendiatoriulu va restitui pre-
„Dreptu aceea celi doisprediece chiamandu pre puturile si starea institutului, si resultatulu s’a tiulu de vendiare. Candu obiectulu cumperatu nu
mulţime etc. . . . le“ socotiţi dreptu aceea dintre aflatu multiumitoriu. se va restitui nice de cum, ştiu se va restitui in
voi fratiloru 7 barbati avendu mărturia buna . . . S’au modificatu statutele, conformu n6uei legi stare deteriorata, atunci cumperatoriulu va inttirce
si le plăcii cuventulu la tbta mulţimea si alesera daun’a resultata din actista.
comerciale. S’au defiptu marcele de presentia pen­
pre Stefanu" etc.. Deci cene va potti negâ, ca de tru consiliari si s’a alesu comitetu de revisiune. § 366. Vendiatoriulu nu va potti ecsercitâ
aci-si iâ inceputulu alegerea fecieloru basericesci? drepturile sale derivate din reserv’a de resiliare in
Pre candu de o parte ne aflaramu satisfăcuţi
Actista institutiune asia dicundu apostolica nu- contra acelei pers6ne, care cu buna credintia va fi
de resultateîe operâtiuniloru acestui institutu ro­
numai ca au statoritu-o sânţii apostoli pentru sene manu, nu potemu in interessulu institutului a nu apucatu a acuira obiectulu dela cumperatoriu; in
si pentru tempulu primitivu, ci a si impusu con­ ne descoperi si unele dorentie, care amu voi se se acestu casu vendiatoriulu va potti reclamă dela cum-
tinuarea ei in cantinele apostolice pentru ttite tem- realiseze in tempulu celu mai de apr6pe. Acestoru paratoriu numai daune-interesse.
purile si vticurile urmat6rie, pentru ca in pravila dorentie in parte s’a datu expressiune parte in a- § 367. Dreptulu de resiliare se ptite stipula
la glav’a 37 se ronduesce regulat’a tienere a sin6- si in favorulu cumperatoriului, elu inse lu va potti
dunarea gen. parte in una conferenţia confidenţiale,
deloru dicundu: „Episcopii de dtiue ori in unu anu tienuta in 29 Martiu a. c. ecsercitâ in decursulu terminului mentionatu in §-lu
se faca sintide, se ptirte grigia pentru lucrurile si 364 numai dtica va potti restitui obiectulu cumpe­
S’a propusu adeca, cu ocasiunea modificarei
tocmelele creştinatătii.“ ratu in aceasi stare, in care lu primise.
statuteloru, câ officiolatiloru se li se dâ tantieme
Cunoscundu apoi sânţii părinţi importanti’a mai mari de 2°/ , dtir’ aoest’a nu s’a potutu face
0
actistei institutiuni salutarie, nu numai ca s’au tie- cu aceea ocasiune, din cause justificate, deci amu C a p u III. D e s p r e c o m i s s i o n u .
nutu strinsu de dtins’a, convocandu sin6de de cate dori dtira, câ se ii se inmultitisca macaru lefile in § 368. Inchitirea unei transactiuni comerciale
ori aducea lips’a cu sene si o poftea actist’a inte- ceva modu, ca-ci ecuitatea cere, câ acelia, cari se va considera de unu actu de comissionu, candu
ressulu besericei si alu legei crestinesci, si insasi muncescu in interessulu institutului, cu diligentia, se va fi ecsecutatu de cineva in propriulu seu nume
a statoritu prin sintidele primeve si au indetoratu pe acuratetia si conscientiositate, se fia si remuneraţi dtir’ din ordinulu si pentru contulu altuia (alu co­
toti următorii la convocarea si tienerea sintideloru. după ostenele. mitentului). Acel’a, care va avti professiunea de a
Asia tienerea regulata a siu6deloru o ronduesce intre ecsercitâ asemenea afaceri, se considera de comis-
S’a observatu si unu inconveniente prea ba- sionariu.
altele multe:
tatoriu la ochi, adeca, ca advocatulu seu fis-
a) Sinodulu Nicenn la inceputulu soclului 4 in culu Albinei, e totu-odata si membru alu consiliu­ Prin afacerile, pe cari comissionariulu le in-
can. 5, dupace aduce inainte mai multe lucruri, lui cu votu decisivu. Acest’a nu se mai practistiza chia cu pers6ne tertie, elu singuru dobendesce drep­
ce vinu in cadenti’a sinodului, adauge dicundu: la nece unu institutu de asemene natura. S’a a- turi si devine obligatu; intre comitentu si intre
Pentrucâ de unele ca acestea s’au socotitu se se trasu atenţiunea consiliului asupra acestei ano­ perstin’a tertia nu se născu nice drepturi, nice o-
faca sabore de dtiue ori intr’unu anu etc. malii, si credemu, ca in scurtu se va delatura si bligatiuni.
b) Sinodulu dela Antiochi’a, tienutu in dilele actista banuitila. Candu afacerea, după ecspresulu ordinu alu
lui Constante fiiulu lui Constantinu celu mare, in S’a facutu amentire in conferenti’a din 29 comitentelui, se va fi inchititu pe numele seu, a-
canonulu 20 dice. „Pentru trebile basericei de dtiue Martiu a. c. si despre membrii esiti din consiliu tunci nu va fi afacere de comissionu, ci va fi unu
ori in anu trebue se se faca sinodu intru ttite e- inlocuiti successive prin alţii. Aici apoi, chiaru in mandatu.
parchiele a patra septemana de Rosalia si a 10 di interessulu bene intielesu alu institutului, ne permit- § 369. Comissionariulu va ecsecuta afacerea
de Optovre. — temu a ne a c c e n t u â dorenti’a, ca facia cu totu cu ingrigirea unui comerciante cum se cade, cu pa-
di’a interesseloru comitentelui si in sensuîu ordiuu-
Spre a aretâ valtirea acestui canonu se pro- respectulu si increderea ce avemu in membrii ac­
lui, elu va fi obligatu a transmite comitentelui soi­
vtica pravil’a ntistra si la can. 8 alu sinod, constan- tuali ai consiliului, ne ar’ placti se vedemu figu-
rile necessarie, in specialu va fi obligatu a-lu in-
tinopolitanu, din Trula, la can. 2 alu sinodului dela randu intre membrii aceluia din locu elemente ceva
sciintia indata de ecsecutarea ordinului, in fine va
Nicea, la ce mai potemu adauge si noi totu din mai eterogene, va se dica, se fia acolo, represen-
fi dtitoriu a da comitentelui contu de afacerea
pravila can. 4 alu sinodului laudicenu, can. 6 alu tanti si unii factori, cari au contribuitu materialu
in cestiune, si a-i prestâ cea ce are se reclame pe
sinodului niceuu alu II. si altele nenumerate: t6te si moralmente in modu considerabilu la intemeiarea
basea affacerei.
aceste cantine nu au impusu numai tienerea sintide­ institutului. In catu scimu noi, factorii din ces-
loru, ci au aretatu si lips’a tienerei acelor’a, ca-ce tiune suntu representati la resiedinti’a consiliului, Candu comissionariulu nu va procede in con­
sin6dele după cuprinsulu canonului 37 alu santiloru numai prin unu membru, ca-ci 3 inşi successive au cordanta cu ordinulu, atunci comitentulu nu va fi
apostoli au de scopu „portarea de girgia pentru demisionatu. Yideant Oonsules!!! m. m. obligatu a considera afacerea câ inchitita pentru
trebile si lucrurile crestinatatii, tira după can. 19 contulu seu, si va potti ecsige daune-interesse in
alu sinodului dela Calcedone sinodnlu diecesanu are ver-ce casu.
detoria* a impedecâ tocmelele cele rele. § 370. Candu comissionariulu va fi vendutu
Lege» de comerciu.
Pote vâ dice ceneva, ca cantinele concilialoru cu unu pretiu mai micu de catu celu limitatu, a-
(Urmare).
ecumenice pentru sintide diecesane au fostu statorite tunci elu va fi obligatu a bonifica comitentelui di-
pentru tempurile vechi, acumu inse nu potu avti C a p u I I . O s e b i t e s p e c i e d e c u m p e r a r e . ferinti’a de pretiu, dtica nu va potti probă, ca o
valtire, ca s’au schimbatu tempurile. E dreptu, inse § 359. O cumperare pe vediute ştiu pe în­ vendiare cu pretiulu limitatu ar’ fi fostu imposibila,
nu s’a schimbatu baseric’a, acesta e totu una cu cercate s’a inchititu cu conditiunea concesa liberei si ca ecsecutiunea vendiarei a salvatu pe comiten-
cea d’in tempurile cantineloru. — Astadi, jude- vointie acumperatoriului si statuandu câ cumperato- tnlu de dăuna.
candu dreptu, lips’a sintideloru se pare a fi mai mare riulu se primtisca obiectulu numai după ce elu -lu Candu comissionariulu va fi trecutu preste
decatu in acele tempuri, candu creştinii aveau mai a vediutu ştiu -lu a incercatu. Actista conditiune pretiulu limitatu pentru cumperare, atunci comiten­
multu zelu si ardtire catra baserica si religiune. in casu de dubiu are potere suspensiva. tele va potti refusâ cumperarea, câ candu nu s’ar’