Page 16 - 1876-04

fi ecsecutatu pe contulu seu, afara, ddca comissio­ *j* J o a n e M a r g i n e a n u , jude reg. la Tri- la poteri, ca voru a aduce ia resonu pe agitatori,
nariulu va declara totu-odata cu avisulu de cum- bunalulu din Bistritia, si socia s’a Eufrosina, apoi cari au acitiatu rercbla si in Bosni’a cu mari di­
perare, ca este gata a bonifică diferinti’a. fraţii Joanu si Nicolau si sororile Maria, Laura si mensiuni. Dela Sarajevo aduce „Cor. pol.“ sciri
Comitentulu, care va avb intentiunea de a re- Cornelia, anuncia cu anima franţa de dorere cumca autentice, despre crudimile, cil cari incepura si bos­
fusa cumperarea, câ pe un’a ce nu sa efectuatu iubitulu loru fiiu respective frate EMILIU S. MAR- niacii a tracta pe turci. In Chledna aprinseră
pe contulu seu, va fi obligatu a declara acdst’a GINEANU theologu in dieces’a de Albaiulia a re-
comissionariului fara intardiare indata la primirea pausatu-astadi la 10 6ro a. m. in bratiele parin- insurg. bosniaci mai multe sate si arsera de viu
avisului de cumperare, la din contra cumperarea se tiloru sei in etate de 21 ani in Bistritia după unu pe unu gendarmu turcu, o femea si 4 copii la
va considera aprobata. morbu mai indelungatu — Fia-i tieren’a usiora! Pernavoru, si 2 zapcii in Grahovo. In Pasnitza
§ 371. Oandu marf'a, ce s’a transmissu co­ Archeologicu. F a s t e l e c o n s u l a r e l a dedera focu la 200 case, 200 6meni ii arsera si la
missionariului, va presenta la predare stricatiuni sdu R o m ’a. — Săpăturile ce se făcu la Rom’a spre 1 zapciu eî taiara capulu si nasulu, represalia pen­
lipse latente, atunci comissionariulu sub sancţiune a legă planulu Forului cu alu templului Antoninu si tru cranceniele turcesci. La posturi. — —
de daune-interesse va fi obligatu a ecsercita drep­ aFaustinei, au datu locu la descoperiri archeologice „Golos“ inse si „Viedomosti" din Petro-
turile comitentelui in contra comissionariului de de cea mâi mare importantia. S’a descoperitu unu
transportu sdu in contra carausiului, a ingrigi de fragmentu frumosu din celebrele faste consulare, pole asecura pe slavii meridionali, ca ddca ei se
dovedile necessarie pentru probarea starei, in care din cari jumetate se afla deja la Capitoliu. Acdst’a simtiescu destulu de tari a combate pe turci, Rus-
a sositu marf'a, si va fi obligatu a insciintia indata e o pagina intrdga din acele faste, care da seri’a si’a le garantdza neutralitatea celorulaite poteri. E
pe comitentulu. conauliloru ordinari si a sufetiloru, ce s’au succedatu destulu se conchidemu, ca resbellulu e inevitabile
in o perioda de 6 ani (dela 755 — 760 a. R.)
Comissionariulu va potd se constate starea mar- cu serbii. Ddr’ turcii in 5 Aprile la Malivuk au
fei prin ecsperti, si dbca marf'a ar’ fi supusa de- Acdsta descoperire este cu atatu mai pretiâsa impuscatu si asupra austriaciloru, cari au respunsu
teriorarei si prin intardiare s’ ar’ nasce unu peri- cu catu 8ervesce a complectă fragmentulu ce posede asemene. Ce \a esi de aici, urm’a va alege.
culu, atunci va potd se o venda in sensulu para­ Capitoliulu ai care da seri’a conauliloru dela anulu
grafului 347. 761 înainte. Numele suntu gravate pe o pdtra ma­
siva ce trebuia se servdsca câ captusidla pentru vr’unu
§ 372. Candu la marfa voru adveni atari Nr. 1051—1876. 3—3
deteriorări, cari ar’ da motive de temere pentru edificiu: ceea ce confirma opiniunea emisa de ar-
cheologi ca acele faste au fostu scrise nu pe plate Escrfere de concursu.
total’a ei devalvatiune, si dbca din caus’a insuficien-
isolate ci pe blocuri de marmura ce serviau la con­
tiei tempului nu se va mai pot6 cere dispositiunea Pentru postulu de forestieriu archidiecesanu
comitentelui, sbu candu comitentele va intardia cu struirea templeloru. prin acdst’a pana in 15 Mai81 a. c. st. nou se
transmitterea dispotitiunei, atunci comissionariulu S’a mai gasitu la Forulu romanu o basa de escrie concursu.
va potd vinde marf’a conformu dispositiuniloru §- statua imperiala. Numele ce eră gravatu pe ea Cu acestu postu este impreunatu unu salariu
lui 347.. eră stersu; remane numai, pe un’a din feciele la-
terarie, dat’a dedicatiunii cu numele unui subpre- anuale de 800 fi. v. a.
Acelasiu dreptu -lu va avd comissionariulu in
fectu de cohorta. Totulu indica, ca acea statua Dela concurenţi se poftesce, câ pre langa con­
t6te acele caşuri, in care comitentele, de si după
fusese dedicata unuia din imperatorii, a cărui me­ cursu se-si astdrna atestatele de cualificatiune si
natur’a lucrului va fi autorisatu la acdsta, nu va
moria a fostu condamnata de Senatu si a cărui anume: atestatu, ca au absolvitu cursulu silvanis-
dispune de marfa. -ofnişei
nume a fostu stersu de pe t6te monumentele pu­ ticu la ver-o academia silvanistica, — atestatu de­
§ 373. Comissionariulu este responsabile de blice. (Yoc. Cov.) spre prax’a, ce o ar’ fi facutu pana aci câ fores­
stricatiunile advenite marfei pe tempulu, candu ea tieriu, atestatu despre portarea morale si politica,
eră incredintiata padiei sale, ddca nu va potd proba, si in urma: ddca unii dintre concurenţi, unii nu
ca stricatiunea nu s’a potutu preintempinâ prin in- j^PUT* Cu inclifiarea trimestru­ voru fi romani de naţionalitate, atunci celu pucinu
lui I din a. a c e s t a d e s c h i d e m u a b o n a -
grigirea unui comerciante, cum se cade. se soia vorbi si scrie bene limb’a romana, — con­
m e n t u n o u p e a l u I t -lea p. Aprile—Iuniu la
Comissionariulu numai atunci va fi responsa­ cursele astfeliu instruite pana la terminulu susu
bile de neefectuarea asecurarei, candu va fi pri- „GAZET’A TRANSILVANIEI" aretatu voru fi de a se aşterne la acestu Consistoriu
mitu dela comitente insarcinarea de a asecura. metropolitanu.
cu 2 fi. 50 cr., dra pe 9 luni, Apr.—Decemb. cu
§ 374. Creantiele, resultate dintr’o afacere Concursulu de o camdata se escrie numai pre
7 fi. 50 cr. v. a.
inchidta de comissionariu, nu se voru potd reclama Celu mai simplu si mai usioru modu de abo­ unu anu de proba, denumirea definitiva a respec­
de comitente dela debitoriu, decatu numai candu se tivului va depende dela cunoscientiele silvanistica
nare este cu Assemnatiuni poştale.
voru fi cedatu lui. si abilitatea, ce va dovedi in anulu de proba. Obli-
Evenimentele devinu drasi in patri’a nâstra,
Ddr’ creantiele de acdsta natura, intru catu si impregiuru de noi atatu mai critice, cu catu acele gamentele fiitoriului forestieriu voru fi: se vighieze
ele nu voru fi fostu cedate, facia cu comissiona­ popdra, care au fostu tienute pana acum in jugulu cu tdta conscientiositatea pentru conservarea, culti­
riulu si facia cu creditorii lui, se voru considera sierbitutei, ajunse la conscienti’a de sine, scutura varea si manipularea paduriloru după legile silva-
de creantie ale comitentelui. mai cu energia fdrale si se incdrca a-si recâştiga nistice, pre acele se le meteze si mapeze.
libertatea. Este impossibile câ crisele actuali, poli- Din siedinti’a Consistoriului metropolitanu gr.
tice-nationali, si cele economice sociali se lase nu­ cath. de Alb’a-Iuli’a tienuta in Blasiu la 25 Mar­
mai pe intelligenti’a natiunei nâstre indiferenta; tiu 1876.
dra mai pre susu de tdte, dualismulu austro-ungu- Consistoriulu metropolitanu gr. cath.
rescu, alu cărui terminu se apropia de expirare, si de Alba-luli’a.
— Se scrie, ca la Augustu va binevoi Mai.
alaturea cu elu cestiunea orientale, care după cinci-
Sa imperatulu si regele a veni la Sabiiu. dieci do ani de peripeţii se apropia de a sa desle-
— Pentru începerea drumului de feru catra gare, trebue se interessedie pe fia-care diu noi cu De arendatu.
Predealu s’au dusu inginerii cu experţi pentru de­ atatu mai multu, cu catu acilea este chiaru si
semnarea si rescumperarea pamenturiloru de lipsa. existenti’a ndstra in jocu immediatu. Cas’a din prundu in suburbiulu Scheiu sub
— Cu o r d i n i Austriaco fura decoraţi Despre mulţime alte cestiuni a le dilei, care nr. 1104 care consta din 3 odăi mari, 1 cuina,
tocma mai mulţi demnitari turcesci in Constanţi- astdpta discussiuni matore, totu in interessulu exi- 2 pivnitie, 1 siopronu mare, 1 camera si care are
nopole. stentiei ndstre, vomu avd ocasiune a vorbi in de- si o gradina mica, se va arenda prin licitatiune pe
— In Budapest’a se intempia lucruri extra- cursulu anului. c i n c i a n i dela S. Mihaiu 1876 incolo.
ordinarie cbiaru si in sfer’a justiţiei. Cine ar’ fi Cu nr. trecutu se inchieâ patrariulu I Licitatiunea se va tiend in #8 Martiu
mai crediutu in Europ’a civilisata? Ungari’a n i c i si la cei, cari inca nu prenumerara pe patrariulu 1876 st. vechiu la 10 bre înainte de ameadi in
p a n a in diu’a de astadi nu are c o d i c e p e n a l e alu II sdu pe anulu intregu, de adi incolo nu li Cas’a pentru siedintie a comitetului parochialu dela
(Strafgesetzbuch). Asia acuma se desbate in com- se va mai expsda Grazet’a. DD. restantiari de pena baseric’a Sf. N i c o l a u , suburb. Scheiu.
missiune unu proiectu de codice. Cele mai ferbinti acum se binevoidsca a nu mai intardia cu tramit-
Informatiuni mai deaprbpe da epitropulu I. A.
discussiuni decurseră âsupra p e d e p s e i c u m6rte. terea restantieloru. — Kedactiunea. Navrea in suburb. Scheiu. 3—3
Cestiunea este: Se se pastredie adu nu pe viitoriu
pedbps’a cu mbrte. Maioritatea votâ pastrarea ei.
Apoi veni intrebarea despre modulu curnu se fia Post’a BiOliSâ ne anuncia sciri totu bel- Cursurile
omoriti criminalii condamnaţi la m6rte, prin g u i - lic6se. „EllenOr" dice in nr. din 8 Martiu, ca cu
1 o t i n a sdu pe furci cu funea. Maioritatea decise, la bursa in 11 Apriliu 1876 stă asia:
pertractările dualistice se afla totu unde au fostu
câ se se mai pastredie catuva timpu executarea pe Galbini imperatesci — — 5 f. 58 cr. y,. a.
septeman’a trecuta: „Ori învoire, care multiemesce
furci, pentru-ca: costa mai pucinu decatu quilotin’a. Napoleoni — —■ — 9 99 46
Ungari’a, „dice,“ ori desfacerea, care sustiene drep­ 19
— In 6 Aprile se pertractâ totu in Buda­ Augsburg —■ — — 103 n 20 n
pest’a caus’a criminale alui S i g i s m u n d u S z a - turile Ungariei. Unu ce alu treile n’are locu/ Si Londonu — — — 118 n 75 19 ff
l a y ; unulu din barbatii cei mai invetiati ai ma- „EilenGr* e diariu strinsu officiosu. Imprumutulu naţionala — 69 11 60 19 »
ghiariloru, fostu membru alu curtiei de apellu, Press’a Serbiei declama resbellu cu Turci’a Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 65 * 70
0 n 19
apoi inaintatu consiliariu de secţiune in m i n i s t e - care are 30,000 soldaţi concentraţi la Nisch lenga Obligaţiunile rurale ungaro 73 *> 25 fi H
r i u l u j u s t i ţ i e i . Acelu omu falsificase si pusese „ „ tomesiane 73 n —
Serbi’a. Organele omladinei nu se mai indoiescu fi 19
in circulatiune in a. 1871 politie (cambia) pana la „ * transilvane 71 n — 19 n
numeru de 137, dintre care mai multe coprindea despre prorumperea resbelului, pentru care s’au „ „ croato-slav. — 19 — 19 19
sume dela v. a. fi. 800 pana la 2500 fi. Curtea armatu pana in gutu. Apoi P6rt’a inca vre a Acţiunile bancei — — 863 n — 19 19
-lu condamnă la temnitia pe cinci ani. Simptoma umili pe şerbi, pentruca ei au fostu agitatorii si „ creditului — — 142 19 60 19 19
terribile a corruptiunei din dilele nâstre! ajutătorii insurectiunei, si vre a tramitte ultimatu

Eedactoru respundietoriu si Editorii Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N t J . IOANE GOTT si fiiu HENRICO.