Page 17 - 1876-04

Gaaat’a osc de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prennmera la poştele c. si r., 6Î pe
Fdi'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or,
pe 1 aau 10 fl., pe */s 3 fi. v. a. Tieri esteme 12 fi. MmmM 11OT» Tacs’a timbrala a 30 cr. de flacare pu­
1
v, a. pe unu anu adu 2 /j galbini mon, turnatoria. blicare.
jl-." '
■; ■ v . • ■ ■; ■ S -wr* t
■ . . ( m-’hVrtartrwnmuiiMU'B»*^—***—*——— 1 — 1m " *—'—mmmm
m
Ir. 27, Br&siovn 16|4 Aprile 1876.
“ .................................—nr ■ ■*» n*—[ j)£ -nh. r. -.............' » ..............

Invitare de preiiumeratiune bagiulu lui Alexandru Cara-Oeorgie. Oandu vedih antaiu compuse una gramatica a limbei serbesci,
apoi, ca austriacii concentrbdia (Aprile 1854) ne- publică si una collectiune de c â n t e c e s e r b e s c i .
la
incetatu trupe la Sav’a si la Dunăre, de una parte Patriarchulu L n c i a n u M u s i t z k y si mecenatele
„Gazet’a Transilvaniei" tramise unU memorandu la P6rta, indreptatu in serbescu T e k e l i a detera literaturei serbesci im-

pre patrariulu II a. c. cu pretiurile de susu. contra Austriei, bra de alta mobilisă tbta bstea pulsu mai mare la serbii din Slavoni’a si Banatu,
Ou avisurile poştali e mai usi6ra si mai se- naţionale serbbsca si o comandă la margini spre bra Milosiu Obrenoviciu, carele nu sciâ nici se
cura abonarea cu adressa acurata. Ungari’a. Vediendu generalii noştri, ca serbulu e scria, la cei din Serbi’a lucră prin pung’a sa, cu
.iwSI e uwr,
serbu, nu scie de nici o gluma ori-candu e vorba carb ajută pe literaţi. Iu Buda si in Neoplanta
1
-g il E>UiV 1 i !? .00Y i’\ 'V; £j j yrr;: f{»j*| ţŞUiO I jj iî
t de independenti’a patriei sale, si ca in locu de sim- (Neusatz) esia cele mai multe cârti serbesci. Fon-
Studia despre Slavii meridionali.
pathii, castiga numai ura si vendetta, care s’ar’ dulu cunoscutu sub titlulu M a t i t i a s e r b s k a era
V. P r o g r e s s e i n r e g e n e r a r e a p a c i ­ potea intinde si la serbimea de dinc6ce, lasara la destinatu, că din parte mai mare a venituriloru lui
f i c a a t i e r e i . După atatea vali de sânge ver- Sav’a unu corpu de observatiune, bra cu alte trupe se se tiparbsca c â r t i s e r b e s c i , spre a se im-
satu, după infricosiat’a ruina a starei si averei po­ se trasera spre Munteni’a si Transilvanii, că se partf la cei ce sciâ carte. Cultivarea limbei sbu
porului, Milosiu Obrenoviciu cu logic’a sa cea na­ ocupe ambele principate romanesci, precum s’a si f i l o l o g i ’ a , i s t o r i ’ a n a ţ i o n a l e s i c o l l e c ­
turala a vediutu indata, ca tibr’a are necessitate intemplatu, din causa ca acolo nu se preparase t i u n e a d e p o e s i i popularie ocupă pe literaţii
imperativa de pace si linişte indelunga, pentru-câ nimeni p e n t r u n e u t r a l i t a t e a r m a t a . Ce serbiloru mai multu că ori-care alte specialităţi.
poporulu se-si p6ta restaura poterile prin labore si mai epoca plina de invetiatura practica si saluta- Ocupatiune fbrte intiblbpta p r e v e d i e t b r i a si
prin casatorii catu mai multe, bra fruntaşii popo­ ria! Serbii au facutu aceea ce făcuseră si prussia- fecunda acbsta. Serbii au sciutu si sciu ce făcu.
rului, clerulu si alţi cărturari se se apuce de cul­ nii dela 1815 pana la 1866 si respective 1870. Sciintiele si artele cele mai inaintate le adbpta,
tivarea si civilisarea generatiuniloru june. Acbsta Ei s’au p r e p a r a t u in cursu de ani c i n c i d i e c i . cumu amu dice, de-agat’a dela europeni, bra ei -si
fti caus’a unica, pentru care Milosiu, de si impinsu Au tacutu si au facutu. punu cele mai bune poteri pe acele ramuri, care
cliiaru de catra poporu, nu a voitu a se mai folosi Din neutralitatea armata se potu esplica t6te nici nu cadu in competenti’a strainiloru, nici ca
de ocasiuuile bune cate mai urinara, că se se sc61e progressele cate le facă Serbi’a in aceşti cincidieci este in interessulu loru că se cultive, adeca limb’a
cu arme in contra Turciei. Asia elu nu voi se de ani pe calea civilisatiunei. Aparati de invasiuni, si istori’a ‘ serbiloru sbu a româniloru. Cea mai
scla nici de planulu celu mare alu lui Georgie independenţi, in affacerile loru interne, cu t6te ca­ mare greutate avura si serbo-croatii cu ortografi’a
:
Negru dela 1827, după care era se apuce arme balele politico de care fusera agitati si ei din caus’a loru, pe care nu era in stare de a o fixa nici
t6te pop6rale christiane dintr’odata, ci mai vertosu celoru d6ue dinastii, totuşi le rentase timpu de a- scriendu cu litere ciriliane că serbii, nici cu cele
partecipA chiaru la asasinarea lui; nici la revolu- junsu spre a-si vedb de midiulbcele culturei, si mai latinesci că croaţii. In fine venindu barbatulu ge­
tiunea grecbsca nu a partecipatu; nici brasi in a. pre susu de tbte, de c u l t i v a r e a l i m b e i l o r u . niale Dr. L u d e v i t G a i , care -si alese Z a g r a -
1828/9 nu a voitu se faca causa comuna cu Rus- Mai pe romanesce: A sta totu-deauna incinsu cu sa- b i ’ a (Agram) de resiedintia pentru activitatea sa,
si’a in contra Turciei. Milosiu observă in totu bi’a, bra cu pusc’a la indemana, pentru-câ vecinii si dupa-ce se decise a cultiva numai unu dialectu,
timpulu domniei sale neutralitate stricta, inse cu se mai scia si de fric’a ta, se te lase in pace, că adeca p e c e l u r a g u s a n u , cu acbsta introduse
p o p o r u l u a r m a t u b i n e . Acbsta tienuta a sa se te poţi civilisa, se poţi prospera. Asia o patu unitatea limbei scrise. Diariulu fundatu de Gai in
au avutu de urmare, ca in pacea dela Adrianopole toti cati au a face cu popbra turcesci, ca-ci bla- Zagrabi’a si celelalte scrieri ale lui -si castigara
(14 Sept. 1829) si prin fermanulu din 15 Aug. stemu din ceriu au cadiutu preste t6te tierile căl­ atata auctoritate la slavii meridionali, in catu as-
1830 P6rt’a otomana confirmă de nou t6te dreptu­ cate de ele. tadi toti serbii din Dalmati'a si Montenegro pana
rile serbiloru peDtru care-si versasera sângele 12 Originea literaturei slaviloru meridionali se in Banatu scriu in acelasiu modu. Ve aduceţi bine
ani de dile, si li se restituira inca siese districte afla in epoc’a crestinarei loru; dbra documente amente, decandu archiereii afurisia pe romani, ca-ci
serbesci, care pana atunci fuseseră supuse tur- scrise in limb’a slavo-serbbsca s’au descoperitu nu­ scriu cu litere latine si „se popistasiescu"; brosiu-
ciloru. i mai din sec. alu 12-lea incbce *). Documentu de r’a protopopului romanescu Meletiu Dragiciu din Te-
Acea politica de neutralitate bine armata s’a cea mai mare importantia este c o d i c e l e d e misibra publicata in contra litereloru latine inca o
observatu la şerbi si după caderea lui Milosiu Obre­ l e g i alu tiarului serbescu Stefanu Dusian (1349 cun6sceti alaturea cu respunsulu înfocaţii ce-i dete
noviciu in urmarea desfrenariloru si a rapacitatei et 54). Sub despotismulu turcescu ori-ce cultura advocatulu Vas. Maniu dela Lugosiu (acumu in
sale (Iuniu 1839). Numai in a. 1848 principele literaria a trebuita se incete mai de totu, numai Bucuresci): Oumu s’au schimbatu bmenii! Astadi
Alexandru Cara-Georgieviciu tramise guberniului ici-colea se arată cate una urma de scrieri baseri- chiaru serbii au introdusu in scblele loru pe langa
anstriacu trupe auxiliarie in contra maghiariloru, cesci si acelea că vai de ele, atatu la şerbi catu si ciriliane si litere latine, si au inceputu a scrie,
pe cari serbimea totu-odata ia consideratu de re- la bulgari. Iu dialectulu propriu serbescu au in- care cumu ei este mai indemana. Pana in a. 1848
bellii cei mai periculoşi, atatu in contra dinastiei ceputu se scria numai in sec. trecuta. Archiman- Serbo-croatii avea numai dbue diarie; astadi au
catu si in contra popâraloru conlocuitbrie, de unde dritulu Ioanu Raici ei aruncă fundamente mai so­ prestetotu in Serbi’a, Montenegro, Austro-Ungari’a
apoi se p6te esplica si acea ura intensiva ce dom- lide prin Istori’a slaviloru anume Croaţi, Bulgari si Turci’a preste 20 politice, vreo 6 belletristice
nesce intre serbu si maghiaru. In Februariu 1849, si Şerbi, tipărită, nu in Turci’a, unde o ar’ fi arsu, si alte cateva de specialităţi, cumu pedagogice, e-
pre candu curgea negotiatiunile intre Vien’a si St. că buna-bra in Transilvani’a Chronic’a lui 0. Slncai, clesiastice, economice, militarie. Academiile de sci-
Petropole pentru venirea trupeloru rusesci in aju- ci la Vien’a in 4 volume 1792—95, adeca tocma intia, cea din Agram si cea din Belgradu făcu re-
toriulu Austriei, Alexandru -si chiamă acasa 6stea pre candu lucră barbatesce si călugării din Blasiu stulu. Cine vrea se scia mai multe despre litera­
sa. Serbi’a nu dete ajutoriu d i r e c t u nici chiaru la istori’a nbstra; atatu numai, ca noi aveamu si tura serbbsca le p6te afla in Oeschichte der sud-
Montenegriniloru, ori-candu aceştia s’au batutu cu pana atunci mai mulţi chronicari cu logofetulu slavischen Literatur, compusa de renumitulu eruditu
turcii (1852—3). In bellulu orientale, care se U r e c h i a in frunte si cu nemuritoriulu Di mi t r i e Schafarik, publicata in a. 1864 la Vien’a de Iire-
incepă in Romani’a la 1853, Serbi’a brasi nu facă C a n t i m i r u . Dositheiu Obradoviciu (f 1811) cek. Mulţimea documenteloru istorice publicate de
pe voi’a Russiei, care pretendea că se se sc61e in fostulu dascalu alu fiiloru lui Oeorgie Negru a şerbi ar’ merita cu totulu alta attentiune din par­
contra Turciei. In acelasiu tempu naţiunea si gu- cultivatu limb’a serbbsca si mai multu. Acestuia tea istoriciloru romani. Munteni’a si Banatulu au
berniulu ei au respinsu cu t6ta energi’a inca si urmă Dimitrie Davidoviciu 1814—22, care publi­ stătu odeni6ra in stricte relatiuni cu Serbi’a si pre­
pretensiunea Austriei, care caută pretexte diverse case — totu la Vien’a, cea de antaiu gazeta ser­ ste totu cu serbii meridionali. Mare de documente
că se-si bage cateva regimente in Serbi’a. „Voiu bbsca si unu Almanachu. Alăturea cu elu lucrase relative la romani s’au scrisu in limb’a slava.
iienea cea mai stricta neutralitate, ca nu-mi place Vuk (Voicu) Stefanoviciu-Caradgiciu, care celu de
se manancu cerasie cu domni mari din acelasiu Sperandu ca împărtăşirile făcute pana aci­
lea din vibti’a slaviloru meridionali voru fi aruncatu
castronu; de aceea nici voiu merge cu Rusai’a;
*) Monumenta Slavorum, edit. corn. Pucic. ceva lumina preste evenimentele de astadi, inchiamu
dbra me juru, ca nici pe austriaci nu’i voiu suferi Viennae 1858. — Srbski spomenici. Belgradu cu atata cercetările nbstre fragmentarie. H>.
că se calce pe pamentulu Serbiei/ Acesta fă lim- 1858-62.