Page 18 - 1876-04

ISl'asiovu in 15 Aprile 1876. nice poterile europeue nu voru fi in stare a mai an. de cate 200 fi. v. a. Aceste motive au indem-'
Natur’a surridiente, in vestmentu de bucuria sustiend pe Turci’a in vidtia, de6race insurrectiunea, natu pre comitetulu centralu alu ass. lit. din Sibiiu,
ca au delegatu din sinulu seu in d6ue ronduri pre
ne manifesta reinviarea sa; beseric’a creştina ne in locu se se reducă, iti dimensiuni totu mai mari.
d. Zaharie Boiu a solicita si a esopera la ven. ord.
spune, ca credintiosii ei se afla astadi in ajunulu T6ta Europ’a este convinsa, ca rescol’a din Turci’a
metropolitanu aprobarea transactiunei făcute, inse
celei mai mari dile, ce s’a serbatu si se serbdza va pune capetu Turciei si atunci cestiunea orientale cu dorere pana in din’a de astadi far» efectul
in acdst’a beserica, in ajunulu dilei, in care are se se va presentâ in t6ta golatatea sa. Nu voiescu cu acdst’a ocasiune a atinge mo­
se bucure si veseldsca totu sufletulu crestinu, pen­ Agentulu rusescu Wesseliczki, care fu insar- tivele, care retienu pre ven. ord. metropolitanu dela
tru ca este diu’a inviarii salvatorelui, este diu’a, in cinatu se negocieze cu generalulu Rodiei in numele decisiunea meritoria asupra acestei canse, — spre
care lumin’a si adeverulu a triumfatu asupra in- insurgentiloru, după aceea se astdrna declaratiunea a convinge inse atatu pre ven. ordinariatu, catu si
pre veneratulu sinodu despre necessitatea conseryarei
tunercului si a ruptu catenele tiraniei. Deşi inse insurgentiloru inainte poteriloru europene, fh chia-
acestui institutu, lasu se urmeze aci: estrasulu din
poporulu romanu din monarchi’a austriaca mai sufere matu in fuga mare la Petrupole.
protocolulu gen. de classificatiune, preste numerulu
inca in catusiele unei supremaţie condamnate de In Romani’a ministeriulu Catargiu si-a datu eleviloru, cari au frecuentatu aedsta sc61a dela a-
adeveru si dreptate, totuşi cuvine-se, câ la aedsta demissiunea. Noulu cabinetu se va potd formâ nu­ nulu 1860 pana astadi facutu după naţionalitatea
mare di se imbrace si dinsulu vestmentu de serba- mai după întrunirea camereloru. D. Yernescu fii si confessiunea acelora." (Tabdll’a o publicamu aici
t6ria si intaritu prin credinti’a ce o are in pote­ chiamatu la palatu si D. J. Brateanu. numai in una suma generale pe toti trecuţii 17
ani. Red.)
rile sale, in vitalitatea sa, se dti locu bucuriei si Processulu de Simonia, intentatu in Aten’a
Sum’a generala: de pe 17 ani; romani 1081,
sperantiei, ca diu’a, in care se se rumpa si ca­ contra unoru foşti miniştri, s’a inchiatu. Nicologu-
maghiarii 113, germani 29, armeni 33, slavi 9,
tusiele acestei supremaţie, nu mai p6te se fia de­ los fh condamuatu la 10 luni, dra Yalasopulos la
evrei 32, sum’a 1297.
parte. Christosu crucifiptu, pironitu, impunsu cu unu anu de inchistire; cestu din urma mai fu inca
După confessiune: gr. cath. 739, gr. or. 342,
suliti’a in c6ste, incununatu cu cununa de spini, condamnatu si la o mulcta banale de 52 mii rom. cath. 157, ev. reformaţi 27, rel. mosaica 32,
depusu in mormentu si veghiatu de servitorii fari- drachme si in tempu de 30 ani se fia lipsitu de sum’a 1297.
seiloru, totuşi a inviatu; poporulu romanu traiesce ou6re. Trei episcopi au de a plaţi in fondulu „După care remane in vdi’a Ven. Sinodu si Or­
si pre langa t6te lovirile ce se indrdpta asupra lui, seraciloru suma indoita, cu care au coruptu pe dinariatu archidiecesanu, ca aflava cu cale a mai

elu totuşi va trai. Precum in natura, asiâ si in miniştri. traganâ decisiunea asupra proiectului de conser­
varea acestei scoli cu poteri unite? —
vidti’a pop6reloru, ce este dejâ betranu si putredu
G a b r i e l e M â n u , m/p.
se preface in pulvere si cenuşia si face locu altoru
In ajunulu sinodului archidiecesanu din Sibiiu. presiedintele comit, scolariu.
elemente pline de vigâre, pline de vidfcia. — Pof­
ti mu deci poporului romauu serbatori fericite! D e e s i u 7 Aprile 1876.
Conferintiele dualistice in Yien’a s’au inchiatu; Istori’a scâlei principale — de 4. clase din S i b i i u in 5 Apriliu 1876.
miniştrii maghiâri s’au intorsu acasa fripţi si opă­ Lapusiulu ung., a unicului institutu de educatiune In Nr. 22 din 30/18 Martiu 1876 alu pre-
si invetiamentu pentru poporulu rom. din părţile
riţi, fora nice unu successu fapticu. Deşi se observa tiuitului diurnalu, ce redigeti, publicaţi o coresp.
septemtrionale ale Transilvaniei, s’a descrisu de ne-
cea mai stricta tăcere despre decursulu acestoru ne- din Sibiiu îndreptată in contra pers6nei mele, in
numerate ori in foile publice, si dela infiintiarea
gotiatiuni, totuşi atat’a se scia, ca fla-care parte ei din an. 1856—7. s’au implutu de scrisori, co- care mi-se atribue intentiuni vatematdrie si dejosi-
si-a folositu ttite armele numai câ se ajunga la respondintie, transactiuni protocollarie si archivele tdrie pentru tractatulu meu din Nr. 100 alu „Teleg.
rom." an. 1875.
acopu, inse chiaru pentru acdst’a, ca fia care parte ordinariateloru din Grherl’a si din Sibiiu; de 6ra-ce Onorea-mi atacata me silesce a me apera, si
a voitu se invinga si se triumfeze, n’a invinsu in aedsta setila cu unu edificiu maretiu, solidu, de optu ecuitatea mi-permite a pararea pre aceea-si cale, pre
odăi, s’au infiintiatu prin concurinti’a poporului ro­
fine nice un’a. Ungarii n’au lassatu nice catu e care sumu vatematm Speru dbr’ ca mi-veti publica
manu de arabe confessiunile din distictulu Lapusiu-
negru sub unghia dela pretensiunile loru, dra nemţii urmat6riele: —
lui si o parte însemnata a Chiorului, — si de
inca nu li-a facutu nici cea mai mica concessiune cumva guvernulu de atuncea nu ar’ fi botesat’6 de Asiu fi-asteptatu, câ D. coresp. se dti garanţia
si asia lucrurile se afla astadi in unu stadiu si deutsch-catholische Schule, p6te aceea sc61a aru fi celoru scrise de densulu cu numele suu deschisu,
mai complicatu. Miniştrii maghiari, vediendu in- sustatu si pana astadi totu prin ajutoriulu concen- precum’ am facutu eu in susucitatulu tractatu, unde
capatinarea nemţi loru,. voiescu a-si luâ refugiulu la tratu alu poporului, solvindu impositulu de cate 1 nu-numai nu me am’ sfiitu a mi-dâ parerea mea
cr. după 1 fi. de contributiune. publicului, ci totu-odata amu provocatu pe vercine
Domnitoriu, câ dinsulu se taia acestu feliu de nodu a me critica si a mi-indrepta parerea mea, in catu
Acdst’a 8c61a inse in urm’a unui pretestu e-
gordianu, inse nemţii dicu, ca este nepatrioticu a va fi greşita.
nergicu de catra sinodulu eparchialu alu Lapusiului
aduce pe Domnitoriu intr’o asemenea situatiune si Si credu a consimţi cu orice omu intieleptu
din 1859 si-a straformatu titlulu, — după retra­
a-lu fortiâ se iti partita pentru regele Ungariei gerea poporului gr. or. dela sustienerea ei — din si ne patimasiu, candu dicu — precum am’ disu
contra imperatorelui Austriei, sdu pentru imperato- sc61a germana, in setila principala gr. catolica, si acolo — ca datin’a lumei civilisate, de a tracta in
rele Austriei contra regelui Ungariei. Nemţii cauta dela 1860 incâce s’au sustienutu numai prin de- publicu de afacerile corporatiuniloru, produce pro-
inse unu espedientu multu mai nimeritu; ei nu nariulu oferitu de catrşi poporulu gr. c. alu Cercului gressu. —
Lapusiu si alu comuneloru din Chiâru, in care pri- Eu am tractatu de unele principia si opiniuni,
voiescu se bage persân’a Domnitoriului in acestu
vintia pentru bunavointi’a, si zelulu nationalu intru Cumu am’ dechiaratu, fara a avd in vedere morun -
jocu, ci voiescu numai se rtige pe domnitoriu, câ
spriginirea acestei, scoli, avemu se ne sprimemu tisiuri, ori câ s’au efeptuitu sdu nu opiniile con-
cu privire la neintielegerea ce esiste intre ambele ttita multiamit’a vice-capitanatului dela Siomcuta si sistoriului metropolitanu; am’ tractatu despre com-
guverne, se convtice unu senatu imperialu, care se judiloru processuali. din cerculu Monasturului. petenti’a foruriloru bisericesci in caşuri judiciali,
restilve aceste cestiuni. Ya se dica, pana astadi Acdst’a setila prin staruinti’a ven. ordin, din despre delegatiune cu privire si la automi’a diecesei
nemţii si ungurii, fraţii siamesi, nu se potura im- Gherl'a a fostu capatatu sub Ministrulu b. Etitvtis in jurisdictiunea sa; si câ se fiu mai instructivu,
pacâ. Bine ar fi ddca s'ar mai intempla odata si 5000' fi. dela stătu impartiti pre 5 ani, — ddra am’ premisu unu casu, despre carele s’a tractatu
abid ni se solviră ddue rate anuale si ajutoriulu in consistoriulu metropolitanu, anume: acus’a unui
după dorinti’a ntistra.
ulterioru — deja incuviintiatu — s’a subtrasu. — Episcopu asupra redactorelui „Telegr. rom." pentru
De pe campulu insurrectiunei se comunica o pretinsa vatemare personala prin pressa, si apoi
Acestu passu alu guvernului ungurescu ilu va re­
sciri totu mai favorabile pentru rescolati. Se dice greta poporulu romanu pentru totu-deuna. mi-amu motivatu opini’a mea cu legi si ca­
adeca, ca la Unacu insurgenţii ar fi reportatu o Cu t6te aceste acestu institutu ajutoratu si de ntine, asteptandu a fi combatutu drasi cu asemene
victoria strălucită asupra turciloru; ar fi pradatu proni’a divina a sustatu si mai susta si astadi cu argumente si pe facia, precum se procede in ttita
lumea civilisata.
2500 mertie de bucate, 150 pusei si munitiune. — doi invetiatori si 4 classe, după ce adunarea gen.
Fortulu Nicsiciu, care pentru insurgenţi este de a Associatiunei Transilvane i-au acordatu atatu in Par’ ca din ttite părţile romane ne strigamu:
Deva, catu si In S. Reginu o stibventiune anuala de ni trebue mai multa lumina, — se nu lenevimu,
mare insemnetate, este aprtipe de a capitulâ, pentru se nu stamu indiferenţi — se ne inpartasimu
cate 200 fi. v. a.
ca turcii sunt impedecati de a provedd garnison’a ideele in publicu — si se ne indreptamu erorile,
Dela an. 1860 ă’au facutu de nenumerate ori
de acolo cu proviantu. — se progressamu pre orice terenu etc.
încercări — după dorinti’a poporului — pentru
Alta scire telegrafica din 9 Aprile spune, ca dresr-care-va transactiuni intre inteliginti’a romana Oumu se unescu cu aceste esclamatiuni justi­
intre Sodov’a si Topol’a truppele turcesci au impus- de ambe confesiunile, câ acestu institutulu se se ficabile acele idei, după cari se nu indrasnimu a
vorbi si critica opiniile auctoritatiloru, se nu indras­
catu asupra soldatiloru austriaci dela confinie; loco­ conserve si pre viitoriu cu poteri unite si pre curau nimu a ne da părerile asupra celoru ce se făcu in
tenentele primariu Zeuger a provocatu pe turci se actu sunt si in gimnasiulu gr. c. din Naseudu trei
professori gr. or., asie se se aplice si la acdst’a cutare consistoriu, bune-rele, ca-ce alsumintrea ful-
incete d’a puşca, inse aceia n’an incetatu, si asia geru, trasnetu vâ ajunge pe celu ce cutdsa a se
scdla docenţi si de confessiunea gr. or. participaudn
a comandatu si dinsulu focu, impuscandu cu feciorii atinge de infabilitati!
fia-care din binefacerile si fo!6sele scdlei in pro-
sei vr’o 8 turci. portiunea sufleteloru si a cancurintiei. S8-se comparti, Dle Redactoru, cele ce am scrisu
Serbi’a n’a intratu inca in acţiune, in3e diu’a Acestu principiu s’a adoptatu unanimu si in eu in tractatulu meu, cu cele ce mi responde co­
nu mai pâte fi departe, detirace ttite sunt gafa, adunarea mixta tienuta in 6 Iuliu 1874 si proto- respondentele din Sibiiu. —
numai prim’a impuscatura mai lipaesce. Consul, ctilele luate s’au susternutu respectiveloru ordinariate Eu am susutienutu, câ consistoriulu metrop.
austr. princ. Yrede fâ intempinatu la esirea din spre inalta incuviintiare, — totu-de-odata s’au e- nu este competente a judecâ despre delicte private
disu intr’unu punctu, câ in casu de incetârfe, po- comisse prin pressa; mi se respunde, ca aedsta este
teatru cu musica de pisici de catra şerbi. —
sessiunea acestei scoli se trdea in proprietatea As­ injuria, insulta, calumnia si discreditare asupra
Foile rusesci nu mai tratdza pe Turci’a câ pre :consistoriului. —
sociatiunei p. literatur’a si cultur’a pop* rom. —
unu „omu morbosu", ci vorbescu deja de dinsa, câ Aceste motive au indemnatu si pre barbatii zeloşi Am’ scrisu despre siguranti’a perstinei in justi­
de unu omu mortu dicundu, ca nice diplomaţi’», adunaţi la Deva si S. Reginu a acorda subventiunea ţia, care» nu se p6te detrage dela forulu seu firescu,