Page 19 - 1876-04

despre institutiunea juriloru, ce o cunoscu can6nele Legea de comercia. pulu candu s’a ecsecutatu ordinulu. Si in acestu
biaericei nbstre, despre competenti’a forului judiciariu (Urmare). casu va fi liberu a socoti dreptulu stipulatu de
supremu a decide cause apellate după § 166 alu Stat. provisionu, respective dreptulu de provisionu prev'e-
§ 375. Comissionariulu, care fara autorisa-
org. aducuudu canbne câ argumente. La aceste mi diutu in §-lu 377, precum si spesele ordinarie ale
se respunde: ca citatele nu suntu ad rem, ca făcu tiunea comitentelui va da aconturi sbu creditu unei comissionului.
a trei’a persbne, va face acbst’a pe propriulu seu
yorba in yentu, ca suntu mistificatiuni etc., fara a Candu comisionariulu totu-odata cu darea avi-
contu.
mi-se aduce vre unu argumentu in contra. sului despre eesecutarea ordinului nu va numi pe o
Amu afirmatu: ca de si redactorele „Telegr. Candu inse după usulu comercialu alu locului pers6na tertia câ cumperatoriu, respective câ ven­
rom/ este preutu, totuşi câ redactoru pentru delicte de transactiune vendiarile se voru efectua pe cre­ diatoriu,. atunci comitentulu va fi autorisatu a con­
private comisse prin foi’a lui, sta suptu competinti’a ditu, atunci in lips’a unei dispositiuni contrarie din sidera de cumperatoriu, respective de vendiatoriu, pe
judiciului de pressa. Mi se respunde, ca cu acbst’a partea comitentelui, comissionariulu va fi autorisatu insusi comissionariulu.
am voitu se scapu pe amiculu meu intimu Red. de a da pe creditu produsulu vendiarei. § 382. Candu comitentele va revocă ordinulu
sub responsabilitatea inaintea consistoriului metrop., Candu comissionariulu fara autorisatiune va fi si. candu acbsta revocare va sosi la tempulu cerutu
carele ne ar’ genă. — vendutu pe creditu, atunci, si dbca comitentele nu in primirea comissionariului, adica pana candu ace­
Amu afirmatu, ca in consistoriulu metrop, se va apropa vendiarea pe creditu, va fi obligatu a i sta nu va fi predatu spre ecspeditiune avisulu de
afla presbiteri mai cu seama din tempulu sc61ei platf pretiulu de vendiare in calitate de platnicu. eesecutarea ordinului, atunci comissionariulu nu va
vechi, ceeace b fapta si nu vatemare. Mi se res- Candu comissionariulu va probâ, ca la o ven­ mai fi autorisatu a se intrepune elu insusi câ cum­
punde, ca cu acbst’a voiescu a detrage din vbdi’a diare pe bani gafa pretiulu ar’ fi fostu mai micu, peratoriu, respective câ vendiatoriu.
Consistoriului metrop. si a’i pune pe acei veterani atunci va plaţi numai acestu pretiu, br’ dbca pre­ (Va urmâ.)
in comparatiune cu nefericiţii sc61ei nbue, pe cari tiulu in cestiune va fi mai micu de catu pretiulu
i asiu aduna eu in t6ta septeman’a in clubulu meu, limitatu, atunci va bonifică inca si diferinti’a in
spre a le da instrucţiuni si lectiuni. sensulu §-lui 370. Noutati diverse,
Amu scrisu: ca a vorbi despre cualificatiunea § 376. Comissionariulu va fi responsabilu de
membriloru, ar’ duce prb departe si nu iamu cua- plăţile sbu de celelalte obligaţiuni ale contractan- — ( M a r t i alu). Suntemu invitaţi a publica
lificatu Dici bine nici reu. Si totuşi mi-se imputa, telui seu, candu elu se va fi supusu acestei condi- escrierea de concursu la locuri fundationali in in­
ca cu acbst’a i asiu fi discreditata. — tiuni, sbu candu astfeliu va fi usulu de comerciu stitutele militari de crescere si cultura in Yien’a
Amu disu, ca am’ scrisu in „Telegr. rom.* in loculu stabilimentului seu comerciale. din partea Comandei militari c. r. din Sabiiu nr.
mai nainte si despre consistoriulu metrop. din 1873, 1599, pe basea rescriptului ministeriului c. r. de
§ 377. Comitentele este dbtoriu a indemnisâ
fara ai potb arata deplina multiemire; si cine ar' pe comissionariulu de tbte debursarile de bani si resbellu din 27 Martiu a. c. desp. 6 nr. 1152.
fi potutu fi multiamitu cu propunere de conclusu, Petitiunile provediute bine au se fia date la mi-
de tbte prestatiunile necessarie sbu utile pentru ef-
prin carea se-se dechiare reposatulu Archipastoriu nisteriulu imp. de resbellu celu multu pana in 30
fectuarea affacerei. Intre aceste se numera si bo«
S i a g u n ’ a apr6pe cualificatu dea fi dusu in cas’a nificatiunea pentru intrebuintiarea magazineloru si Iuniu a. c.
nebuniloru? Mi se respunde la acbst’a dela Sibiiu: Părinţii sbu tutorii, cari voru (si se vre totu
a medialoru de transportu ale comissiouariului, pre­
ca pentru atare abusu si atacu din parte’mi s’au cum si munc’a bmeniloru lui. romanulu), câ fii loru se se primbsca in vreunu
asteptatu poternica intrevenire, alias biciulu ale- institutu militariu de cultura, indata se si tramita
Comissionariulu va potb cere afara de acbsta petitiunea si atestatele recerute: ca e patriotu din
gundului mitropolitu asupra cutezantiei mele si a
„Telegrafului rom.*, carele ar’ fi stătu de vr’o pentru transactiune inca si unu dreptu de comis- monarchia; prin unu medicu militariu graduatu
cativa ani sub absolut’a mea dispositiune; apoi se sionu (provisionu) care, in lips’a unei stipulatiuni atestatu de destoinicia corporale; ca e vaccinatu;
precise, se va defige conformu usuriloru de comerciu bona portare; carte de botezu si testimoniu de cu-
prov6ca corespondentele la anii 1873 — 1874 si la
o brosiura despre congrese, ce o-asiu fi portatu in in acelu locu. Comissionariu, care se va supune noscientiele ce possede, pelunga ce are se scie ger-
responsabilitatei pentru obligaţiunea contractantelui manesce intr’atata, catu se pbta invatia si intielege
secretu si asiu fi luatu respunderea facia de tribu-
nalulu de pressa. Ore nu sciţi, dloru corespondenţi, (star delcredere) va potb cere pentru acbsta unu in acbsta limba. Vom publica si concursulu, pana
provisionu separatu (dreptu de delcredere). atunci recomandamu imbraciosiarea culturei militari
ca pene la mdrtea lui S i a g u n a elu au dispusa de
„Telegr. rom.*, br după m6rtei commissiunea testa- Dreptulu de comissionu de ordinariu numai mai pre susu de t6te, ca asta ne va fi vbdi’a si
mentaria tipografica pene adi ? De ce ati tacutu pana atunci se va potb cere, candu se va fi effectuatu influintia. — In nr. ven. vomu publica si con­
acum de brosiura? dbr ca-ce nu ’i sciţi originea? transactiunea. cursulu.
Candu am’ pasitu in publicu cu tractatulu meu, Candu transactiunea in caşuri de consemnatiuni — R e v o l t a d e t i e r a n i d i n c a u s ’ a
miain’ justificatu procederea ast’a, cu datin’a lumei (comissionu de a vinde) va fi devenitu neecsecuta- c o m m a s s a t i u n e i . Pana aci eramu dedaţi a
civilisate, aratandu, ca si biseric’a ndstra prin sino- bila far» culp’a comissionariului, atunci comissio­ primf sciri despre revolte numai din Secuime; se
dalitate recunbsce acea publicitate. nariulu, candu va restitui marf’a, va potb cere unu vede inse, ca au inceputu a se inferbenta si sân­
La acbst’a mi-se respunde dela Sibiiu cu unu dreptu de provisionu, dbca usulu localu va admitte gele romaniloru. Romanii din comun’a Piscbintiu
quousque tandem si cu Nr. 93 al’ Telegr.-rom., acestu dreptu. (Tischintiu) in corn. Huned6rei, tienendu-se asupriţi
prin care se da „Telegrafului* tocmai din partea § 378. Candu comissionariulu va realisâ in-, prin sententiele judecatoresci si prin modulu cu
care era se le impartia territoriulu ei intre foştii
comissiunei tipografice unu astfelu de verdictu, ce chibrea cu conditiuni mai favorabili, decatu cum i
domni privilegiaţi si intre locuitori, a datu afara
se uSitase numai in tempulu strictei censuri de se prescrisese de comitente, atunci avantagiulu do-
pe comuna si pe gendarmi, din care causa s’a si
pressa, punendui strage si lacatu la gura. Ba se benditu astfeliu va fi numai in favorulu comi­
comandatu una compania de ostasi din garnisbn’a
mira si se indignbza dloru, ca după o atare mustrare, tentelui.
cum a mai potutu esi la lumina tractatulu meu, pe § 379. Candu mărfurile se voru află in pă­ dela Orasthia. Acf „Kelet* intrbba oftandu pe
care nu au potere alu refrange. strarea comissionariului sbu candu elu va potb dis­ ministeriu: Candu te vei mai indura se te mai o-
Nu credu, Dle redactoru, se nu fii de acordu pune de ele, mai cu sbma prin conosamente, înscri­ cupi si cu proiectulu legei agrarie pentru Transil­
cu mene, candu dicu, ca procederea corespondentelui suri de incarcare sbu prin bilete de depositu, atunci vanii? Candu? Respundemu noi: La diu'a de
nu se pdte numi unu metodu comvenabilu de a comissionariulu va avb privilegiu (dreptu de gagiu) S a n t u - A s t b p t a . Câ’i si d6re capulu pe ungu­
tracta in publicu cestiuni obiective; ca-ce asteptu asupra marfuriloru consemnate, pentru debursarile reni de ardeleni. Ardeleniloru glontiu in capu si
se mi-se respunda cu principia, candu susutienu unu ocasionate lui prin acea marfa, pentru provisionulu fune de gfitu, câ’i mai eftina, precum s’a observatu
principiu, si cu alte argumente legali, candu aduce seu, si pentru avansele si împrumuturile date de deunadi la Budapest’a in comissiuuea ce se ocupa
asemenea argumente, nu inse cu amenintiari, cu bat­ elu sbu pentru obligaţiunile contractate altumintrb cu proiectulu codicelui criminale (Vedi „Lloyd").
jocuri, cu si6pte si cu cate alte mixte composite. de elu pe basea marfuriloru in cestiune, in fine — C a r a c t e r u d e s u b p r e f e c t u . Stri-
Tractatulu meu ce se refere la competinti’a pentru tbte creantiele resultandu din contu-corentu gamu din t6te părţile, ca se devasta pădurile. Mai
in treburi judiciali bas. câ si celu ce a urmatu sbu din affacerea de comissionu. deunadi se dete focu paduriloru intre Siardu si St.
după aceea in privinti'a administraţiei bas., au Pe basea acestui privilegiu, care va remanb in Pauru in comit. Clusiului. Jupanulu subprefectu
potutu se db ansa numai la nesce dissertatiuni ne- vigbre si candu comitentele se va fi declaratu de (szolgabiro) Cs'szâr insciiintiatu prin locuitori despre
cessarie si instructive, br’ nu la polemii personali, falitu, comissionariulu va potb prelevă compensa- acelu periculu dise: „Atata e totu? Bine ca nu
cumu face coresp. Dtale. Candu ai cetitu Dta trac­ tiunea drepturiloru sale cu prioritate inaintea co­ s’a intemplatu ceva mai reu.“ (Scire officiala după
tatele mele, de siguru nu te*-ai simtitu indemnatu mitentelui sbu a creditoriloru lui. Acbsta disposi­ „Kelet*), Ce scandalul
a face vre o nota, precum faci la respunsulu din tiune se statubza si in privinti’a creantieloru inca — F o c u r i l e bra au inceputu se devaste in
Sibiiu, unde dici: „se ajute Ddieu, câ in cause de neplatite, resultandu din affacerea de comissionu. primavbr’a acbsta mulţime de comune asia, in catu
aceste (fâra indoibla personali) nici-unu romanu § 380. Candu comitentele nu-si va împlini unele Societăţi de assigurare stau in cumpănă, se
se nu mai fia inpinsu si strimtoratu de a recurge mai primbsca sbu nu asicurare. Unele incendiuri
obligaţiunile sale aratate in §-lu precedente, atunci suntu causate prin mani criminale de tetiunari,
la neci o gazeta si cu atatu mai pucinu la cele
comissionariulu va fi autorisatu a se indemnisâ prin mai multe inse suntu effectu alu unui fatalismu,
străine.* Langa acbsta nota asiu mai adauge: se obiectele de gagiu cu observarea dispositiuniloru din
ferbsca Ddieu pre ori ce gazeta romana de a mai alu indolentiei, negrijei, nauciei aprdpe inespli-
§§-ii 305 si 307. cabile.
servi unei astfeliu de polemii personali.
§ 381. Candu ordinulu va avb de obiectu — ( I n c e n d i u ) . Unu telegramu din Tergulu
Nu tractate, câ a le mele, pe cari cu zelu si
cumpărarea sbu venderea unoru mărfuri, cambia Muresiului aduce scirea, ca in 12 Aprile la 1 6ra
cu cugetu curatu le-am’ supusu criticei opiniunei
sbu charthii de valbre, cari au pretiu la bursa sbu după prandiu a isbucnitu acolo unu incendiu, care
publice, ci metode de scrieri, câ ale cerespondente-
in piacia si candu comitentele nu va fi dispusu ajutatu de ventulu ce batea, a duratu pana a d6u’a
lui, au stricatu multu publicului nostru.
altumintrb, atunci comissionariulu va fi autorisatu di la 6 bre demanbti’a si a prefacutu in cenuşia
La meritulu lucrului, de si pucinu atinsu de
a furnisâ obiectele, pe cari avea se le cumpere elu 85 case mai tbte de pbtra si cu cate unu etagiu
corespondentele, inca trebue se vinu spre chiarifi-
insusi in calitate de vendiatoriu, si va fi autorisatu si vr’o 200 de alte edificie laterali. Pompierii din
care. Trecu preste basnele copilaresci unde mi-se
a opri pe sbm’a sa obiectele, ce după ordinu avea Gluaiu, Reginu, Ludosiu si Clusiu-Monostoru veniră
făcu complemente de: mare canonistu-juristu, eru-
se le venda. intru ajutoriu cu trenu separatu. Toţi aceşti pom­
ditu etc. si vinu acolo, unde dice: ca despre dele-
In acestu casu obligaţiunea comisionariului de pieri abiâ in 13 Aprile potura se stingă foculu cu
gatiune au fostu vorba in consist, metrop. numai
a da contu se va referă numai asupr’a constatarei, deseversire. Daun’a este enorma si d’ocamdata ne­
la unu casu de procesu divortialu.
ca in privinti’a preciului socotitu s’au observatu li­ calculabila.
(Va u r m â . )
mitele pretiului da bursa sbu de piacia de pe tem­