Page 2 - 1876-04

cunoscutu gub numele de şerbi si serbocroati, are 1868 nu mai au astadi nice o valdre, Ca fundulu parechis, si cu tote aceste acolo domnesce discor-
unu trecutu istoricu asia de interessante, incatu noi regiu, care in sinulu Transilvaniei a sustatu secuii di’a, acolo nemultiumirea si acolo conspiratiunile
romanii amu face fdrte bine, ddca ne-arau inaltia de ani, in sinulu Ungariei nu pdte se subsiste secrete si pe facia. Dinsulu accepta deci proiectulu
mai pre susu de certele banatico serbesci eclesias- nice unu deceniu, ca in fine statuii] maghiaru nu despre regularea fundului regiu cu atatu mai ver-
tice si ne-amu ocupa cevasi mai de apr6pe de isto- pdte se recundsca alte interesse, alte drepturi isto­ tosu, cu catu scia, ca-universitatea natiunei sasesci
ri’a loru chiaru in interessulu nostru. Acea parte rice sdu naturali, nice alte privilegie si prerogative s’a crediutu odata asia de poternica in stătu, in­
a trianghiului illiricu, care mai tardiu a fostu cu­ decatu interessele, drepturile si prerogativele ma­ catu a voitu se pună ministeriulu in stare de
noscuta sub titlu de regatu serbescu, fusese ocu­ ghiarismului. acusa. !;
pata de legiunile Romei inca din epoc’a lui Octa- Astadi fraţii sas" ar rumpe-o bucurosu cu po- G f u i d o B a u s z n e r n a fostu, potemu dice,
vianu Augustu. Mai tardiu la acea regiuue, care litic’a de duoi bani in trei pungi si s’ar intorce la nu numai eroulu dilei, ci preste totu eroulu, care a
astadi se dice principatulu Serbiei, Romanii ii de- politic’a cea sanetdsa a principiloru, inse este cam escellatu in lupfa acdat’a. Dinsulu dise înainte
tera numele de Moesia superiore. Secuii intregi au tardiu, dedrace au perdutu deja ce voiau se salveze de tdte, ca după ce unu ministru maghiaru, a
fostu colonisate acele regiuni de catra imperatori prin devotamentu si alipire necondiţionata catra cărui suprema detoriutia este, de a veghîâ câ le­
si aparate de legiunile loru pana in epocele fatali maghiari. Cu tdte aceste inse ei au facutu totuşi gile se se respecteze, a dechiaratu cu ocasiunea
ale mariloru migratiuni de genţi barbare. De aici unu pasu pre acdata cale si in acdsta direcţiune. interpellatiunei lui Trauschenfels, ca va presentâ
se explica usioru, pentru ce locuitorii acelei parti Deputaţii loru, cari sub tdte guvernele, cate s’au camerei unu proiectu de lege, care se redice căl­
din Triânghiulu illiricu s’au numitu mai tardiu perondatu dela 1867 si pana ia d-lu Tisza, erau carea de lege la potere de lege, si dupacea ca­
V a l a c h i . Hunii, Ostgotii, Longobardii si alţii oportunişti si portatorii şlepului maghiarismului, mer’a a luatu cu plăcere actu despre acdsta dechia-
devastaseră acele tieri câ nesce orcane furidse. Pe astadi au devenitu naţionali roşii si luptători reso- ratiuue, — asiâ dinsulu scie din capulu locului,
la 550—60 d. Chr. Mesiile drasi veniseră sub luti ai supremaţiei maghiare. Si naţiunea sasa aici ca situatiunea in care se afla dinsulu acum, candu
doîhni’a imperatiloru bizantini. La inceputulu vd- a casa de o parte aplauddza si aprdba acdsta noua vre se-si redice cuventulu contra Unui proiectu de
cului alu 7-lea le calcasesa Avarii. Pe la a. 638 atitudine a representantiloru sei, dra pre de alta lege, care vre a înfrânge dreptatea si adeverulu,
imperatulu Heracliu cbiamase in ajutoriu asupra parte da voturi de blamu si arunca cu tina in nu este nice-decatu de invidiatu. (Larma mare,
loru pe unu poporu slavu, precum se crede, din acei deputaţi ai sei, cari au remasu fideli politicei strigări: La Ordine! Ddca este asiâ domniloru,
tidr’a cunoscuta astadi sub nume de Graliti’a. Acelii de oportunitate, sdu mai bine politicei maghiardne. continua Bausznern, atunci trebue se observu ba-
poporu a fostu celu serbescu, care ajută că se in» Deductiunea logica ce o potemu face din acdsta remi atat’a, ca acea procedere servesce de dovada,
franga poterea avariloru, apoi remase in tidra, si schimbare este, ca deputaţii natiunei sasesci chiaru ca in acdsf a camera celu pucinu in unele cestiuni,
sub protectiunea imperatoriloru bizantini amestecan- nice atunci n’ar lucrâ contra intresseloru acestei lipsesce cu totulu respectulu catra lege si sentiulu
dtise p’intre coloniile antice romane, se intinse suc- naţiuni, candu cu unu protestu solemnu ar parasf de dreptate, (strigări: La ordine!)
Cessive preste regiunile dela riulu Morav’a si Ibar, camer’a pestana si ar veni acasa. Unu singuru După ce presiedintele invită atatu pre camer’a,
pana in munţii Dalmaţiei si pana la marea adria- momentu mai este, Care le pdte inca justifică pen­ câ se fia mai indulgenta, catu si pe oratoru câ se
tica, apoi multu mai tardiu Si din c6ce de Dunăre. tru unu tempu dre-care remanerea pe bancele de fia mai pucinu vehementu, — dlu Bausznern con­
In decursulu seculiloru a urmatu si amestecarea deputaţi in camer’a pestana, si acel’a este momen- tinuă si se provocă necontenitu la legile aduse in
prin Casatorii. Ceilalţi slavi incepura se numdsCa tulu desbaterii proiectului de lege despre impar- favdrea fundului regiu, la cuventulu de ondre alu
Valacbi pe toti locuitorii amestecat! in modulu ace­ tirea territoriale a Transilvaniei. Deca apoi si unguriloru si dise: ca nu pdte se crdda, cumca re-
sta. După cativa secuii limb’a romandsca dispari! arondarea municipieloru se va face fora respectu presentantii cavalerescei naţiuni maghiare voru potd
mai de totu, inse numai dupa-ce a exercitatu in- si privire la interessele vitali ale natiunei loru, se se face aderinti ai principiului „Poterea pre*
fluintia decisiva asupra dialectului serbescu, dandu’i atunci dieu nu sciu ce ar mai potd asceptâ depu­ merge onorei". O naţiune, care nu-si tiene ondrea
avuţia mai mate de vocale, precum alte dialecte taţii sasi si cu dinsii naţiunea sasdsca dela camer’a mai pre susu de tdte, este de nimic’a, este o na­
slave de nord-vestu nu o au, ceea ce face câ lim­ dlui Oolomanu Tisza. Representatiunea districtului ţiune prepedita; dra pre de alta parte nu este
b’a serbo-cfoatica ae fia mai seridsa si mai usiâra Brasiovu a disu in protestulu seu contra regularii mai pucinu adeveratu, ca naţiunea, care nu-si tiene
de pronuntiatu. Ddra amosteculu de sânge mai fundului regiu, ca dela 1867 si pana astadi, na­ cuventulu de ondre, si arunca ondrea in mocirla.
avii si unu altu effectu f6rte batetoriu la Ochi. ţiunea sasdsca n’a primitu alfa dela camer’a ma­ (Sgomotul strigări: La ordine!) Presiedintele pro-
Serbo-croatii adeca se diatingu multe de celelalte ghiara, decatu numai si numai lovituri si atacuri. vdca pre oratoru a du Vetemâ, ci a vorbi la obiectu,
popdra slave in calitatile loru fisice si spirituali. Ddca acdst’a e adeveratu, atunci ce o inddmna si inse dlu Bausznern observă, ca si-a inchiatu discur-
In acestu poporu afli mulţime de 6meni adeverati indreptatiesce pre naţiunea sasdsea, câ in venitoriu sulu si votdza pentru proponerea amicului seu
athleti, de potere extraordinara, coragiosi, infocati, se ascepte vre unu bine dela camer’a si guvernulu Kapp. i ' .
de imaginatiune aprdpe italiana, iubitori de liber­ maghiaru? — Nu vremu se ne facemu adVocatii Indata după dinsulu luă cuventulu dlu mini­
tate câ nici unu altu poporu Slavu, amatori de mu- poporului sasescu, dedrace dinsulu are advocaţi des- stru de Tisza, care dise intre altele, ca tocmai
sica si de cântece, câ si romanii, ddra si fanatici, tulu de prudenţi si circumspecţi, inse câ publicişti acele legi, la cari se provocara deputaţii sasi, dicu
si căutători de v e n d e t t a , câ italianii. Câta dif- imparţiali ne damu si noi părerea asupr’a acestei aprietu, ca in Transilvani’a numai acele legi spe­
ferentia intre serbo-croati, slavaci si ruteni! Se ne cestiuni, si acdst’a o facemu cu multa sinceritate ciali se se respecteze, cari sunt favorabile liber­
insemnamu bine aceste note caracteristice; dra mai si cu pucina circumspectiune, inse intr’unu stătu tăţii si egalitatii de dreptu. Inse privilegiele sa-
departe se rationedie anthropologii si ethnografii constitutionalu si liberalu nice nu avemu trebuintia siloru nu cadu nici-decum in acdata categoria de
asupra caracterului serbescu. de a fi circumspecţi in asemeni cestiuni. legi. La compunerea proiectului de lege din cestiune
(V a urm â.) După acestu preludiu lasamu se urineze aci oratorele n’a avutu alfa in vedere, decatu princi-
unu micu tablou despre lupfa ce s’a desvoltatu in piulu egalitatii de dreptu. Dsa nu pdte da sasiloru
camer’a din Pest’a intre sasi si maghiari cu oca» din Transilvani’a unu asemene testimoniu dd pau­
Saşii in dieta s2 sasii a casa. aidneâ desbaterii proiectului de lege despre regu- pertate, precum lî-au datu chiaru deputaţii loru,

Proiectulu d-lui Tisza despre regulareâ fundu­ larea fundului regiu. dicundtl, ca acestu poporu este asiâ de slabu, in­
lui regiu a treditu pre fraţii noştri sasi din ame- Indata la inceputulu discussiunei generali de- catu va trebui se pidra indata ce va ajunge pre
tidl’a politicei de oportunitate, ce dinsii o inaugu­ putatulu sasu Gustavu K a p p a facutu in numele aceeaşi base de dreptu cu popdrele collocuitdrie.
rară inca in presdrâ inaugurării sistemului dualisticu. seu si a altoru 14 deputaţi sasi propunerea* câ Din contra dsa crede, ca poporulu sasescu va trai
Nimicirea autonomiei marelui principatu Transil­ onorab. camera se respingă proiectulu dlui Tisza si va înflori sub scutulu legiloru generali, câ si
vania, fusiunea acestei tiere cu regatulu Ungari’a, si se-lu indrumeze, câ in tempulu celu mai scurtu sub scutulu privilegieloru de pana acum. — Ast-

adeca perderea totului, fora a caatigâ ceva, n’a se prelucra si presente camerei unu nou proiectu feliu s’a continuatu discusiunea pana in fine. De­
causatu fratiloru sasi nice cea mai mica dorefe de pre langa respectarea dispusetiuniioru legiloru esi- putaţii sasi, afara de Wăchter si Fabritius, s’au
capu, dedrace ei s’au interessatu numai de sustiene- stenti si anume a §§-loru 10 si 11 din articlulu abtienutu dela desbaterea speciale.

rea cuibului loru, din care causa el nu numai ca de lege 43 creatu la 1868 si a §-lui 88 ârt. de
au contribuitu in forma si in fâpta la ştergerea lege 42 dela 1870.
ASrasiovu in 1 Aprile (20 Marte) 1876.
transilvaniei de pre faci’a pământului, ci in rup» După acdăt’a se redicâ indata deputaitilu gu-
In numerulu precedentu notificaramu pe scurtu,
tulu capului au alergatu la Pest’a, câ se faca acolo vernamentalu Aladaru M a k r a y si dise, ca naţiu­
ca in 27 Marte s’a inchisu prin rescriptu domnescu
politica inalta in favdrea vechieloru loru institutiuni nea maghiara sente astadi la desfiintiarea fundului
prim’a sessiune a camerei deputaţilor u si in diu’a
si intru conservarea intacta a cuibului loru. Casti- regiu totu acea bucuria si satisfactiune, Ce o semti urmatdria 28 Marte s’a deschisu a dou’a sessiune.
gaudu dinsii dispusetiunile §§-loru 10 si Îl din la anulu 1836, candu se aduse legea despre rein- Astadi mai avemu inse se adaugemu, ca in acdsta
articlulu de lege despre uniunea Transilvaniei cu corporarea partiloru adnexe, si la 1867, candu a doua sessiune deputaţii abiâ au mai avutu oca-
Ungari’a, creatu la anulu 1868, au crediutu, ca guvernulu maghiaru enunciâ, ca uniunea Transil­ siune de a se mai intdrce odata prin corriddrele
si bufetulu camerei si s’au vediutu apoi necessitati
au castigatu totulu, si pentru aceea pana in tern- vaniei cu Ungari’a este fapta complinită. Dinsulu
a-si lua sanetate buna pre vr’o trei septemane,
pulu din urma au urmatu cea mai stricta politica scie, ca acolo, unde esistu .privilegie* nu pdte se de6race inca in diu’a nemediulocitu urmatdria, a-
maghiarona. Inse operatulu dlui Tisza li-a doveditu, fia libertate. Fundulu regiu este acelu pamentu deca in 29 Marte, camer’a ai-a amanatu siedintiele
ca cuventulu de ondre, promissiunile din anulu binecuventatu de natura, care in Ungari’a nu afla pana in 20 Adrile. — După amanarea siedintieloru