Page 21 - 1876-04

Gazat’a cae de 2 on: J î.a si Dumineca,
v 80 prermmero la pontele c. si r., si pe la
r
Fâi'a, candu concedu ajafo ’nle. — Pretiulu: Anala miX. DD, corespondenţi, — Pentru serie 6 or,
J
pe 1 arm 10 fi., pa /a 3 fl. v.«. Tieri eaterne 12 fl. Tacs’a timbrala s 30 cr. de flacare pu­
7, a. pe anu acu sâu 2 / gHHm moa. sunaidria. blicare.
J
a
Sr. 28 iraiioyn 22|I0 Aprile 1876.

Invitare de prenumeratiune acâsta cestiune inca e pusa la ordinea dilei, si „Ye voiu da probe la loculu si tempulu seu.* A-

^| j la inca sub cuventu, ca sultanulu nu s’a tienutu de ceste cuvente memorabili le-a pronuntiatu Domnulu
{J9 8(
parol’a data cu cea mai mare solemnitate in favâ- mai antierti in unulu din acele caşuri neplăcute,
„Gazet’a Transilvaniei" rea populatiuniloru christiane supuse lui. Ajuto- de care s’au intemplatu multe in aceşti cinci ani

pre patrariulu II a. c. cu pretiurile de susu. riulu deocamdată numai morale si pecuniariu pe din urma. — In totu casulu, cele de antaiu lovi­
Cu avisurile poştali e mai usiâra si mai se- care’lu dă astadi Russi’a insurgentiloru din Bosni’a turi a le invasiunei din ori-care parte, au se le
si Hertiegovin’a, este pe facia, manifestu, la lumi- primâsca romanii cu pepturile loru, fia si cu sa­
cura abonarea cu adressa acurata.
n’a dilei. Si apoi âta, ca depesiele secrete din crificiu de 10—15 mii, de bravi âstasi; si numai
'Sept. 1870 publicate in Memorial diplomatique *) atunci Europ’a va afla cu cale a interveni.
Bgxcuresci 3/15 Aprile....................N’am se spunu lumei, ca Russi’a inca de atunci împărţise Din acâsta situatiune politica si din acelea
ve scriu nimicu nou de aici; telegrafulu, diariale arme si bani intre bosniaci si le poruncise că se sentimente ale Domnitoriului ve poteti esplica multe
care esu de siese-ori pe septemana, alârga totu- se e x e r c i t e d i e b ă r b ă t e s c e i n a r m e . Asia fenomene din viâti’a nâstra naţionala, care de altu-
deauna înaintea corespondentieloru; preste acâsta dâra Bosni’a si Hertiegovin’a se prepara de s i e s e mentrea v’aru fi neintielese. Ati cititu si auditu
DY. sunteti asia dicundu, vecini cu capital’a Ro­ a n i sub protectiunea secreta a Russiei! Ati ve- de diverse abusuri in administratiune. Mai antaiu
mâniei, ve aflaţi âresicumu in antecamer’a ei. diutu dâra, ca corniţele Andrâssy, pe atunci mini­ aflaţi, ca ori-cate se fia acele, totu suntu mai pu-
Omenii mergu si vinu de aici acolo si indereptu; stru presiedente alu Ungariei, disese catra arnba- cine că de ex. cele din Ungari’a si Transilvani’a.
ve vedeţi, vorbiţi, ve saturaţi curiositatea. Aflaţi sadorulu turcescu din Vien’a: Nu vomu suferi că Ati vediutu cumu unele diaria avea passiunea de a
multe lucruri adeverate, totu-odata inse pentru DY. Russi’a se calce tractatulu; suntemu decişi a paşi le arunca mai totu pe umerii Domnului. Las’, ca
misteri6se. Eu v’am spusu si alta-data, ca acesta la mesuri extreme (adeca a i se oppune cu ar­ constitutiunea face responsabili n u m a i pe mini­
inca este lucru firescu. 'Ori-catu le place romani- mele !). Asia vorbise c. Andrâssy; dâra corniţele ştrii, si chiaru pe legislatiune, dâra apoi cumu de
loru de aici vorb’a multa, totuşi, dâca stau in jocu Beust ei jucase fest’a, -Iu pacall si blamă, ca-ci nu pricepu âmenii, ca atunci candu Capulu unei
secretele patriei loru, ei sciu se ta ca, se observe elu că ministru de externe lasă pe Russi’a se-si familii este ingrijatu diu’a si nâptea, că se-i asi­
legile discretiunei, se respecte mai pre susu de fote faca pe voia. gure averea si mosi’a i n t r â g a de rapacitatea ve-
interessele vitali a le patriei. Asia de ex. pentru După fote aceste a mai remasu, că Russi’a se ciniloru, ii este impossibile de a se ocupa de mul­
lumea din afara este pana in diu’a de astadi unu declare că mane: „Am castigatu Basarabi’a in an. tele detaliuri, de amerunte. De aici vine, ca ocu-
misteriu retragerea dlui 'Yas. Boiere'scu dela mini- 1812 cu sângele meu dela turci; poterile europene patiunea principala a Domnului, care primâdia pe
steriu, cu cateva luni inainte, după care apoi ur­ nu avea nici-unu dreptu se annulledie tractatulu fote celelalte, a fostu si este organisatiunea, des-
mase dn. GL Cantacusinu, si asia ministeriulu vecliiu meu si alu Turciei din acelu anu si se dâ Basa­ voltarea si înmulţirea poterei armate, deşteptarea
cu t6ta maioritatea de care se bucură, mergea spre rabi’a valachiloru. Suntu decisu se mi-o iau in­ spiritului militariu, ajutatu de sentiementele patrio­
destrămare. Veul apoi curiâs’a catastrofa in mi- dereptu.* Apoi in aceeaşi di se-si infunde regi­ tismului. Pucinu lucru vi se pare acesta? E s t e
niatura a dlui Titu Maiorescu, despre care se scie mentele pe territoriulu romanescu. Astadi c. An- t o t u l u , pentru naţiunea nâstra c o n d i t i u n e a
chiaru din comunicatiunile sale confidenţiale, ca se drâssy este ministru de externe. Situatiunea ce u n i c a s i s u p r e m a d o e x i s t e n ţ i a. Domnulu
crediuse ministru celu pucinu pe siepte ani, in care s’ar’ crea in modulu acesta prin Russi’a, ei va im­ pâte avâ acea mare consolatiune, ca cei mai mulţi
periodu speră se transforme fota instrucţiunea pu­ pune datori’a indiecita de a se tienâ de parol’a oficiri ai armatei s’au petrunsu de patrioticele sale
blica si prin trensa pe societatea romanâsca intrâga, data in a. 1870, prin urmare va trebui se declare intentiuui. Ce va dice apoi Kir Jordache si Kir
după tipulu si asemenarea consorţiului seu dela Russiei bellu si se’i âsa prin Bucovin’a înainte la Yasilache, candu li se voru cere b a n i pentru apa-
Iassi. Visu interessante, din care’lu deşteptă sena- Iassi, se alerge spre a ocupa si lini’a Focsianiloru, rarea patriei, se va vedea la momentulu data; mi­
tulu intr’unu modu forte neplacutu. Este minu- si câpital’a României, sâu celu pucinu se concentre se pare inse, ca in casu că acesta se va face cu
natu poporulu acesta: candu ti s’ar’ pară mai iute corpuri de observatiune la Brasiovulu DY. si dumnealoru procesau scurtu, că ori unde si ori-
multu ca dârme, ca n’aude si nu vede nimicu din in Secuime, se imbarce si alte truppe pe Dunăre candu este patri’a in periculu; âra dâca nu voru
cate se intempla cu elu, atunci se scutura una 15 ’afctra.^ 1 01 ® 1 vrea se intielâga, voru apuca calea Brasiovului,
buna si resforna totu ce nu’i convine. întrebarea este la loculu seu: Ya suferi Ro­ precum au apucatu odiniâra părinţii si moşii loru,
Cea mai mare grija, de care este agitatu pu- mani’a cu manile incrucite rapirea Basarabiei, in- inse cu acea diferenţia, ca asta-data in locu de a-i
bliculu romanescu in momentele de facia, nu e vasiune dupla, sâu pâte si tripla? Si dâca nu va compătimi, ii voru scâte baiatii intre fluieraturi din
schimbarea ministeriului, catu mai vertosu casulu suferi, la care invasiune se se oppuna mai antaiu? tiâra. Trebue se sciţi dv., ca in acâsta tiâra se
unoru evenimente bellice, in care s’ar’ pofo prea Era in casu de a sta cu manile in sinu, se se ex­ afla multe mii de âmeni in adeveru bogaţi, cari
usioru că se se încurce si Romani’a. Suntu si aici pună la pericululu flagrante, că partea ce va re- s’au folositu de fote conjuncturile că se scurgă din
că si in Transilvani’a destui âmeni naîvi, cari nu manâ victoriâsa, se nu mai vrea a esl din tiâra, averea tierei catu s’au potutu mai multu in cassele
credu ca Romani’a că tiâra n e u t r a l a se fia trasa ci se o tractedie că supusa, că subjugata, precum loru Wertheimiane, fara inse că se sacrifice de
la dantiulu sangerosu, pentru-ca dicu ei, ne apara o tractase Russi’a dela 1848 pana la 1854 si buna voia nici macaru unu banu pentru patri’a
tractatulu dela Parisu din 1856. O sancta sim- Austri’a dela acelu anu pana in 1856? Atata ve loru adoptiva; ce e mai multu, ca tocma unii că
plicitas! Mai antaiu, ca Russi’a sparse prin acelu pociu spune, ca in cercurile militari romanesci de aceia se codescu chiaru si la platirea impositeloru
tractatu in an. 1870, candu pe timpulu campaniei aici eventualitatea unei invasiuni si a unui bellu legali. Aici că si in Ungari’a, la cei bogaţi suntu
franco-germane declarase rotundu si cathegoricu, ca cruntu se veutilâdia forte seriosu, nu de acuma, ci cele mai multe restantie de miliâne, âra nu la sar-
nu mai vrea se scia nimicu de acea restrictiune d e ' 3 — 4 ani, si ’ti mai pociu adauge, ca Domnulu man’a opinca, dela care se executa totu fora cru-
rusînaforia impusa ei prin acelu tractatu, de a nu’i ar’ fl decisu a se pune in fruntea modestei sale tiare. Pâte se me insielu eu, dâra sfar’a mare ce
mai fi permigsu că se aiba flota bellica in marea armate, si mai bine a-si laşa viâti’a pe campulu facă mai deunadi dn. Stratu cu proiectele sale de
nâgra. Apoi tocma acesta este punctulu principale de batalia, de catu se mai sufere umiliri că cele împrumuturi colossali, au stătu in legătură strinsa
aiu tractatului de Parisu. Sciţi ca press’a euro- intemplate pana la 1856. Ori-catu se vede Dom­ cu preparativele bellice. Sub pretextu de mari de­
pâna alarmase lumea pe atuuci in contra Russiei; nulu romaniloru de blandu si nepretentiosu, dâra ficite, era se se faca unu imprumutu bunicellu pen­
dâra in fine diplomati’a -si muscă budiele si o facă in calitatile de bunu soldatu si comandante ageru tru scopuri curatu militarie ; se se mai prepare si
uitata. Stipulatiunile tractatului, privifore la prin­ omu se fia care se-lu intrâca. „Me consideraţi de macaru cateva parti de cale ferata catu s’ar’ potâ
• r ■ . w 4 ' • "f ' ' t ■ t '* *. t • i.. I
cipatele danubiane s’au delaturatu una după alt’a. „8trainu? Nu suferiu că se se tiena ori care altulu mai iute, spre acelasiu scopu. Camu pe asemenea
Romani’a este unificata, si turcii au esitu din Bel- „din dvâstra mai bunu romanu de cumu suntu Eu. caii -si adunara si alte staturi thesauru separatu
gradu. Ce au mai remasu din acelu tractatu ? militariu in ajunulu unei campanie. Prussi’a de ex.
Cestiunea Dunărei cu Basarabi’a, garanţiile luate pe langa ce făcuse mereu economii in cursu de ani
*) Reproduse si in „'Nene Freie Presse* din
pentru integritatea imperiului otomanu si totu-odata 11—12 Aprile si in alte diaria cu adeverata 50, in ajunulu campaniei din 1866 -si venduse in
pentru popârale ohrisuishe din acele. Apoi âta, ca spaima, Red, s e c r e t u acţiuni de caii ferate (Coloni’a-Minder)