Page 22 - 1876-04

de 100 mili6ne taleri si asia cu cass’a plina plecă cetitoriu, decatu cu indatenat’a salutare a poporului „M. S. Domnitoriulu, esprimendu dorinti’a câ

in contra Austriei. Toţi barbatii de stătu ai Ro­ romanu, cu „Christosu a inviatul* Christosu, care D. Ionu Brateanu se trbea dela ministeriulu de
mâniei suntu decişi a-si apara de aci iucolo patri’a nu ne representa decatu dreptate si adeveru, lumina resbelu la celu de finantie, unde a mai fostu in
cu armele. Se pare inse, ca barbati câ Ghica, si umanitate, a inviatu si celoru din intunericu inca acbsta calitate, consecuentia naturala era ca D. Di­
Boierescu, Cantacusinu si alţii se incredu multu in le-a daruitu vibtia; inse cu ' t6te aceste adeverulu mitrie Sturza, propusu la finantie, nu mai potea se
patriotismulu locuitoriloru tierei si suntu de opi- si dreptatea sunt inca si astadi in catenele servi- ocupe acelu ministeriu.
niune, ca in casu de necessitate suprema, de peri- toriloru injuriei si ai volniciei, iu robi’a argatiloru T6ta dificultatea s’a redusu dbr’ numai in pri-
culu invederatu se voru afla bani de ajunau in tibra silei si ai violintieloru. Inse odata înviate aceste vinti’a portufoiului ministeriului de resbelu.
pentru mobilisarea unei armate de 100 de mii. fiice ale Ceriului, ele voru trai in eternu, pentru Mari’a Sa Domnitoriulu, condusu de uuu inaltu
Scopulu e acelasiu; in midiul6ce differu. ca consciinti’a despre esistinti’a loru a strabatutu spiritu de conciliere, a bine-voitu a primi t6te per-
dejâ mass’a popbreloru in tbte păturile sale, si asiâ sbnele coprinse pe lista, si s’a marginitu a cere se
ele mai curendu sbu mai tardiu Yoru avb se tri­ se incredintieze acelu portufoliu unui milit&riu, fia
EBescogierirl politice.
umfe si se domnbsca, ca-ci acbst’a este chiamarea unu generalu, fia chiaru unu colonelu ce s’ar’ de­
Diariulu francesu „Memorial Diplomat’que*,
loru. Credinti’a si speranti’a in poterea acestoru semna de d-nu Vernescu, nevoindu a impune o per-
ce apare in Paris, a publicatu dilele aceste nisce
fiice divine ne va mântui. „Christosu a înviatul* s6n& determinata, ci numai insistnndu a se afla
documente, cari au facutu mare sensatiune in lumea
C o n f e r i n t i e l e d u a l i s t i c e s’au inceputu unu membru alu ostirei, câ mai competente, in ca-
politica. Din aceste documente, cari numai cu mari
in Yien’a de nou. Marti, a treia di de Pasci s’a pulu institutiunei militare.
sacrificie s’au potutu procură, se vede apriatu, ca
tienutu o lnnga conferintia sub presiedinti’a Dom­ D. Yernescu, in urm’a consultarei cu colegii
Russi’a lucra inca de pe la anulu 1870 intru res-
nitorului, care după ce a ascultatu opiniuuile ara- sei, a declaratu, ca nu pbte primi acbsta modifi­
colarea provincieloru slave din Turci’a. In 14 Sep-
beloru parti, ar fi dechiaratu, ca in dilele prossime care si a depusu mandatulu pentru formarea noului
tembre 1870 ambassadorulu rusescu din Yien’a te­
va publică resolutiunea, ce va luă dinsulu in acbst’a ministeriu."
legraf^ consulelui rusescu din Ragus’a umatoriele:
causa de controversa. Unu telegramu dela 19 1. c. Dupa-ce coalitiunea nu reuşi cu candidaţii sei,
„Boscoviciu si Miciciu voru tramite obiectele cerute.
ne spune, ca in acbsta di s’a tienutu o noua con­ fh chiamatu general. Fiorescu spre acelasiu scopu,
Incunosciintibza despre acbst'a pe principele Nicolae
ferintia, inse Domnitoriulu, care iutr’aceste primise care presentâ alţi candidaţi din partit’a ce fusese
si intetiesce înarmarea si esercitiulu.* — Respun-
in audientia preWeukheim, Auersperg, Tisza si in la potere si care se numesce pe sine liberala con­
sulu consulelui din Ragusa către dlu Novicoff este
urma pe Andrăssy, n’a luatu inca nice o resoluti- servativa, cari se si confirmară de Domnitoriu prin
datatu dela 20 Septembre acelaşi anu si cuprinde
une in acestu respectu. — Andrăssy a facutu o decretulu din 4 Aprile asia:
urmat6riele: „Principele Nicolae tramite multiu-
propunere mediulocitbria, care inca n’a avutu nice N o u l u m i n i s t e r i u : D. gen. de div. I.
mit’a sa cordiale. Magazinele din Cernolvitiu sunt
unu efectu pana acum. Banc’a naţionale austri­ Eman. F i o r e s c u câ presid., la resbelu si interne.
pline, poporatiunea fbrte entusiasmata; se ascbpta
aca, fiindu provocata de ministrulu de financie D. generalu Christianu T e l l u la despart, fi-
cu impacienţi» ordinulu de acţiune. Intielegerea cu
maghiaru, câ se infiintieze banc’a maghiara inde- nantieloru. D. Paulu Y i o r e a n u la justiţia, d.
capii mirditi este perfecta. Chrestinii din Popovo
pendeuta, a respunsu, ca la o asemene întreprindere Dimitrie C o r n e la externe, d. Alex. Or e s e u la
si Suttorin’a sunt demoralisati in urm’a vessatiuni-
nu se va dimitte nice odata. Diu’a decidetbria se culte si instruct. publ., d. generalu Tobias G h e r -
loru turcesei. Pre langa veghiarea cea stricta din
dice a fi astadi. — Precum se vede, lucrurile g h e l la lucrări publice.
partea turciloru este cu nepotintia a-i provedb cu
au ajunsu pana la estremitate, Domnitoriulu va avb „Press’a* dice, ca cei mai mulţi din miniştrii
arme.“
se taia nodulu gordianu si dela acbst’a taiare va aceştia au luptatu pentru principiale de libertate
Pre aceste depesie a pusu man’a Chalil Beiu,
depinde multiumirea sbu nemultiumirea unei sbu si ordine in contra extremeloru.
care pre tempulu acel’a eră ambassadoru turcescu
altei parti. Camerele suntu convocate in sessiune extra­
in Yien’a si le-a tramisu marelui vîziru Aii pasi’a
Contemplatiunile de Pasci ale foiloru maghiare ordinari» pe 15/27 Aprile.
acompaniate de unu reportu dataiatu, ce este datatu
sunt pline de lamentatiuni si tânguiri. „Kelet
dela 26 Septembre si in care turculu face men­
Nbpe* scrie intre altele: „Incongiurati de t6te păr­
ţiune si de o convorbire ce avuse cu contele An- Si hi i ii în K Apriliu 1876.
ţile de inemici, fora câ se potemu celu pucinu
drâssy, care pe atunci eră primu ministru maghiaro (Capetu.)
contă pe toti locuitorii patriei nbstre, isolati in
si aspiră la postulu de cancelariu imperialu. Fiindu In tractatulu meu amu disu: ca intre p r i n ­
mediuloculu Europei, fora câ se avemu vre unu
ca eră tempu de resbelu, contele Andrăssy dise, c i p i a l e desvoltate in acelu consistoriu s’a sule-
poporu consangeanu, va trebuf se perimu pentru
ca Austriei si Turciei le jace in interessu a evită vatu si cestiunea delegatiunei in caşuri de delicte,
totu-deauna, dbca nu ne vomu castiga unu aliatu crime etc. si in p ri n ci p i u s’a primitu delega-
resbelulu, inse dbca totuşi voru fi silite a se ame­
siguru.* tiunea altui foru din alta eparchia, br’ urmandu
stecă, atunci se voru bate pana la ultim’a împuş­
Insurrectiunea in provinciele turcesei a luatu apoi la rondu acus’a amintita asupra red. „Telegr.
cătură si ultim’a picătură de sânge, pentru că rom.* s’a subsumatu acestu casu principiului adop-
dimensiuni mari. — Operaţiunile in Bosni’a suntu
Turci’a se-si recâştige teritbriele musulmane dela tatu. Care premisu sta mai apr6pe de adeveru?
acum mai numai in manile serbiloru. Principatulu
marea nbgra, bra Poloni’a se-si redobandbsca inde- Lasu se judece aci alu treile..
serbescu a tramisu insurgentiloru vr’o 25 mii de
pendinti’a. — Totu-odata se fach planulu, câ Ecca ce dice alu treilea — cum se vede tare
pusei si mai mulţi officieri din armata, cari se con­
Austri’a, Turci’a si Angli’a se nisubsca a atrage bine informatu — in nr. 2 a. c. alu „Albinei*,
ducă insurrectiunea. Se vede deci, ca in forma după unu tractatu lungu totu in cestiunea asta:
pe Prussi’a in concertulu loru, facundu-o se rumpa
Serbi’a n’a intratu in resbelu, inse in fapta da.— „ne marginimu a constata, ca consistoriulu metrop.
relatiunile de amiciţia cu Russi’a, si acbst’a se va
Totu. asia sta lucrulu si cu Montenegrulu. Soirile a purcesu corectu, candu in principiu s’a enunciatu
potb intemplâ numai dbca aceste trei poteri la-olalta pentru d e l e g a r e i n c a ş u r i d e o d i u , a f e c ­
mai recente spunu, ca vr’o 7000 de soldaţi mon-
voru oferi Prussiei mai mari avantagie, decatu cele ţ i u n e s. c. l.“ si se sustiene acolo, ca in casulu
tenegrini au atacatu trupele turcesei. Acbsta scire
ce le afla in alianti’a sa cu Russi’a. atingatoriu de red. „Telegr. rom.* delegatiunea a
se constata si din partea turciloru. — Despre lo­ fostu necessaria, ca-ce consistoriulu archidiecesanu
Diplomaţi’» austro-maghiara, vediendu ca a-
virile ce se intemplâ necurmatu intre turci si in­ ar’ fi fostu aci suspectu, ba „Albin’a* insira t6te
ceste taine descoperite voru potb se conturbe rela­
surgenţi este cu nepotintia a portă socotbla; la opiniele, ce s’au ivitu la asta cestiune in consist,
tiunile de amiciţia ce păru a esiste astadi intre
tempulu seu inregistramu numai resultatele lupte- metropolitanu.
Yien’a si Petropole, puseră in mişcare tbte mediu-
loru mai momentbse. Albanesii inca se afla in Deci premisulu meu consuna cu „Albin’a* in
locele de cari dispuuu, numai câ se paraliseze re- privinti’a celoru pertractate si enunciate despre de-
ajunu de a se rescolâ, ceea ce in totu casulu se
ulu, adeca se molcombsca pe muscalu, ceea ce inse legatiune si processulu redactorelui.
va intemplâ, dbca nu se va potb potoli fora ama-
va fi fbrte deficilu, pentru ca muscalulu n’are nici Prin urmare corespondentele dela Sibiiu retace
nare rescbl’a in Hertiegovin’a.
o lipsa de alianti’a austro-maghiara, ci din contra unu adeveru, cu scopu pbte, de a-si justifică aser-
tele asupra mea. Me miru multu, ca nu vedu acei
acbsta aliantia este desavantagibsa pentru dinsulu,
corespondenţi dela Sibiiu ai „Gazetei* si „Albinei*,
pentru ca-lu impedeca intru realisarea scopuriloru Decursulu crisei ministeriali in Bucuresci. ca ce servitiu reu făcu cu contradicerile loru con-
sale. — Dupa-ce miuisteriulu Catarglu -si dedese di- sistoriului metrop. aducundu pe publicu a crede,
Pentru aceea o aliantia sincera intre Austri’a ca acie Ddieu ce lucruri, ce justiţia ascunsa s’ar fi
missiunea in 31 Mart. (12 Apr.), Domnitoriulu o
si Rusai’a nu pbte se esiste nice odata. De aici intemplatu acolo, cari nu ar’ cutedâ se vbda lumi-
primi in 4/16, apoi chiamâ pe dn. advocatu Y e r -
se pbte esplicâ si motivulu publicării acteloru de n’a dilei si cari s’ar’ subtrage dela ori-ce discus-
n e s c u si lu insarcinâ cu compunerea unui minis-
mai susu,- pre care diplomaţii austrieci lu-cauta in siune. —
teriu nou din cele dbue partite coalisate, adeca Eta cum întuneca lucrulu nisce patimasi de
Parisu, bra noi iu aflamu in Petrupole. Russi’a
Cogalniceanu-—D. Sturdza si Brateanu Roseti. Ver- corespondenţi, pene candu eu casulu din consistor.
cauta nodu in papura, câ se scape de alianti’a mo-
nescu presentâ in alta di urmatbri’a lista de can­ metrop. l’am adusu la natur’a s’a obiectiva. Lu­
lestatoria a Austriei, inse asiâ, câ totu Austri’a se
didaţi la ministeriu: dd. Georgiu Yernescu presied. si mina ne trebue si cugetu curatul
fia cea vinovata. Me mai intrbba coresp. „ca bre de ce nu m’am
la interne, M. Cogalniceanu la externe, Ioane Ghica
i n d e s t u l i t u a -mi intemeib „parerea mea juri­
justiţia, Ioane Brateanu câ min. de resbelu, Mano-
dica* cu Stat. org............. ai cărui §§-fi mi ar’ fi
ISrasiova in 22/10 Aprile 1876. lache Costachi la lucrări publice, Dimitrie Sturdza
fostu mai indemana câ caubnele.* M’asiu potb
La prim’a revedere după serbatbrea inviarii la finantie, Eugeniu Statescu ia cultu si instruc­ margini ai respunde la ast’a curibsa întrebare, ca
nu potemu intempinâ mai bine pe publiculu nostru ţiune publ. „Monitoriulu of.* relata acum asia: bre cine me pbte oprf pe mene de a me provoca