Page 23 - 1876-04

si la can6ne si alte legi ? Se teme corespond. de li! M e r c u r e a in 18/4 1876. rea transportului. Nu este inse autorisatu a socotf
canâne ? Prim’a 6ra, candu Ve potu impartasi ceva din o chiria mai mare de catu pe cea tocmita.
Dbr’ ignoranti’a ce se manifestbsa in acea în­ părţile nâstre spre a lua notitia in pretiuitulu Provisionulu de transportu va forma obiectulu
trebare ine silesce a reflecta: antaiu, ca in tracta- diuariu, ce redigeti, cu durere numai o intemplare iberei învoieli, dr’ in lips’a ei se va defige prin
tulu meu espresu amu citatu § 166' din Stat. org., durerbsa sum in stare a Ve comunica: Comuna usulu localu.
pe basea caruia amu afirmatu, ca consist, metrop., n6stra Ludoaiu a serbatu st. serbatori ale Pasciloru, Candu se va fi stipulatu intre destinatore si
care este a 3-a instantia după art. VI Statut, org., ! intru cea mai adenca întristare, ca-ce in diu’a — intre comissionariulu de transportu din capulu lo­
in cause juridice este competente a decide căuşele jresp. duminec’a Pasciloru la 3 bre după amddi a cului a priori spesele de transportu, atunci se va
a p p e l a t e si appelabili; a dbu’a reflectesu, ca a- eruptu in gradin’a unui locuitoriu, din paiele, ce ootd socotf unu provisionu de transportu numai,
fara de ac8lu citatu, in totu Statut, org., care se se aflau acolo, foculu, care favoritu de unu ventu ddca se va fi stipulatu ecspresu.
ocupa de organismulu bas., nu se Ta aflâ vre-o vehemente in 2 / bre a prefacutu 29 case si cu § 388. Pentru chiria, pentru provisionu, pen­
:
2
alta urma despre competinti’a in judiciu a consist, t6te edificiale economice in cenuşia asia, incatu neci tru spese debursarie, in fine pentru avansurile fă­
metrop., ci din contra art. VI promite „ca dispo- urma de ele n’a mai remasu. Locuitorii abd au cute asupra marfei, comissionariulu de transportu
sitiuni s p e c i a l i voru indica obiectele, in privin- remasu cu vidti’a si hainele de pe ei. Erâ pe aci, va avd privilegiu asupra marfei, pe catu tempu a-
ti’a caror’a cursulu instantieloru se schimba", cari câ si vidtia de 6meni, copii, se fia de plânsu, inse, ceste voru fi in detenţiunea sa, sdu pe catu tempu
dispositiuni pana adi nu s’au adusu. — multiamita lui Ddieu si staruintiei unoru bmeni, elu va fi in stare a dispune de ele; in privinti’a
Spuna-mi dbr’, dlu coresp., unde va afla in in specie patrolei de gendarmi, care in Ys bra ecsercitarei acestui dreptu se voru applicâ disposi­
Stat. org. norme despre delegatiune, institutiunea după erumperea focului, s’a aflatu din Mercurea tiunile §§-loru 379 si 380.
juriloru, despre crime si delicte bas. si procedura venindu, la faci’a focului si cu un’a energia lău­
Candu comissionariulu de transportu se va servf
in judiciu si alte asemene acestor’a? In canbne se dabila si espunerea vietiei au contribuitu la domo­ de unu comissionariu de transportu intermediariu,
afla aceste norme. Dâr’ de ce atatu despretiu ca- lirea elementului infricosiatu. atunci celu din urma va fi obligatu a ecsercitâ
n6neloru? D6r’ nu sci dlu corespond., ca canbnele Daun’a se urca la 14—15,000 fl. v. Asecu- drepturile celui d’antaiu si in specialu va fi obli­
suntu fundamentulu Stat. org., prin urmare cea ce ratu n’a fostu neci unulu dintre nenorociţii. De­ gatu a ecsercita privileginlu lui.
lipsesce in Stat. org. trebue se suplinimu din ca­ osebita energia a doveditu in specia domnulu no-
nine, câ din isvorulu legalu, dr’ nu din ventu si tariu cnmunale El ia P o p u , preotulu George Candu predecessorele va primi creanti’a sa dela
din capulu fia-caruia? Numai unu ignorantu p6te Reu si juratulu din Gusu Nicolae Stroia. — subsecuentu, atunci creanti’a impreuna cu privile-
vorbi cu atat’a despretiu de can6ne si de „carti- Bas. Gr. Inspectoru c. giulu voru trece asupra subsecuentelui in analogi’a
cic’a de canbne" a restauratorului constitutiunei prestatiunei seversite. Acbsta regula se aplica si
âcia cu carausiulu, candu va fi indemnisatu pe co­
nâstre bas. si a fundatorelui Stat. org., la cari
missionariulu de transportu intermediariu.
cârti m’am provocatu eu in tractatulu meu. JLegea de comercin.
’Mi obiectdsa mai incolo corespondentele, ca § 389. Candu nu se va fi stipulatu altmin-
(Urmare). tre, atunci comissionariulu va potd effectuâ elu in-
asiu fi in contra-dicere cu mene, pentru-ca concedu
consistoriului archidiecesanu dreptulu de delegare, § 383. Dispositiunile acestui titlu se voru susi transportulu. In acestu casu va întruni in
nu inse si consistoriului metropolitanii. applicâ si atunci, candu unu comerciantu, care nu sene pre lunga drepturile si detoriile sale totu-odata
ecsercitdza aceste transactiuni de ordinariu in ope­ si drepturile si obligaţiunile carausiului; fiindu au­
E greşita obiectiunea ast’a pentru aceea, ca
raţiunile sale de comerciu pe numele seu, ddr’ din torisatu a luâ pre lunga spesele si provisi6nele din
ds’a nu vede deosebirea ce o amu facutu intre de­ §-lu 387, inca si chiri’a.
legarea unui foru protopopescu in i n t r u l u e p a r ­ ordinulu si pentru contulu altuia. § 390. Se prescriu in tempu de unu anu
o h i e i si delegarea unui consistoriu din a l t a epar- TITLULU IV. Comissionulu de transportu
chia, prin care se scbte delicuentele preotu cu to- (expedarea). acţiunile in contra comissionariului de transportu
baseate pe faptulu de perdere totale a marfei sdu
tulu afara de jurisdictiunea eparchiei si se vatema § 384. întreprinderea transporturiloru de măr­ de lips’a din marfa, sdu de deteriorare, ori de con­
autonomi’a acestei’a, pe carea canbnele si Sta. org. furi se considera de o comissiune de transportu,
semnare intardiata a marfei. Acestu terminu in
(art. III) o sustienu npviolabila. — candu unu individu o va ecsercita pe propriulu seu privinti’a actiunei pentru perdere totala începe cu
Ei, ddr’ cine despretiuesce can6nele, nu le cu- nume inse pentru contulu altui’a prin carausi sdu diu’a, candu consemnatiunea marfei ar’ fi trebuitu
nâsce, si cu celu ce nu le cun6sce indesiertu este prin corabieri. Comissionariu de transportu se nu- se fia effectuata, in tbte celelalte caşuri inse din
a mai vorbi de atari lucruri. mesce acela, care din ecsercitiulu acestoru transac­ diu’a, candu s’a effectuatu consemnatiunea.
In fine se mai afirma, ca red. „Telegr. rom.", tiuni face professiunea sa habituala. Se stingu si obiectiunile baseate pe faptulu
câ unu officialu bas. reinane sub jurisdicti’a baser. § 385. Candu comissionariulu de transportu de perderea. marfei, de lips’a din marf’a sbu de in-
„câ toti redactorii foiloru officiali din t6ta lumea", nu va procede cu ingrigirea unui comerciantu cum tardiarea consemnatiunei, ddca avisarea acestoru
cum intaresce On. Red. in nota. — se cade, atunci va fi responsabilu de tbta dauu’a fapte nu se va fi tramisu comissionariului de trans­
Nimene nu a negatu, ca unu officialu bas. sc. intemplata in detrimentulu marfei, cu ocasiunea portu in intervalulu terminului de unu anu.
presbiteru nu ar’ sta sub jurisdicti’a basericdsca. receperei si a ingrigirei ei, sdu care se va fi in- Aceste dispositiuni nu se voru applicâ in casu
Yorb’a inse a fostu de delicte private alias de o templatu din culp’a carausiului ori a comissiona- de dolu sbu fraude din partea comissionariului de
vatemare de on6re, comisa asupra unei pers6ne prin riului intermediariu de transportu alesu de elu, transportu.
pressa. In privinti’a ast’a in t6ta lumea este com­ sdu in fine, care va fi advenitu in generale cu
§ 391. In privinti’a drepturiloru si a obli-
petente judecat’a statului, fia diurnalulu officialu ocasiunea ecsecutarei transportului, ou care se va fi gatiuniloru comissionariului de transportu se voru
sdu neofficialu. insarcinatu. applicâ dispositiunile titlului precedentu, candu nu
Pote-voiu acusa pentru o vatemare de ondre Candu comissionariulu va fi convenitu „a priori" voru fi dejâ stipulate prin titlulu presentu.
d. e. pe „Budapesti KMdny* la ministeriu, sdu cu destinatoriulu in privintia speseloru de transportu, § 392. Dispositiunile titlului presentu se voru
pe „Ellenbr* la dlu ministru presiedinte? de si- atunci in lips'a unei alte stipulatiuni, va garantă
guru nu, ci la judecat’a competente. pentru procederea comissionariului intermediariu de applicâ si atunci, candu unu comerciantu va între­
transportu si a carausiului, pe care lu va fi insar­ prinde afaceri singulari de trasportu, fara câ acdsta
Si in catu este vorba despre pretinsulu deliotu
cinatu cu ecsecutarea transportului. intreprindere se formeze ocupatiunea sa habituala.
comisu de catra „Telegr. rom." asupra onârei unui (Ya u r m ă ) .
Episcopu, apoi se-mi ierte dnii corespondenţi dela § 386. Candu fara causa importanta comis­
Sabiiu, candu dicu, ca in privinti’a ast’a precum sionariulu se va abate dela modulu si feliulu de
persdn’a unui Episcopu este privata, asia si delic- ecspeditiune ce i s’a indicatu de destinatore, atunci Escriere de concursu
tulu este privatu, asia si acti’a este de natura pri­ va fi responsabile de fia-care accidentu chiaru si
vata, precum chiaru „Albin’a" sustiene. Numai ddca face numai atunci, candu comissionariulu de p e n t r u l o c u r i s t i p e n d i a l i (burse) in in­
ignoranti’a va potb identifica pe persâna officiala transportu va potd probă, ca accidentulu si daun’a s t i t u t e l e d e e d u c a t i u n e s i c u l t u r a m i ­
cu institutiunea officiului, numai sclavulu si ioba- ar’ fi advenitu si candu ordinulu s’ar’ fi ecsecutatu l i t a r e .
giulu au privitu in domnulu si mai marele seu pe in tocmai. Cu începerea anului scolasticu 1876/7 vinu
absolutulu seu judecatoriu si legiuitoriu. § 387. Comissionariulu de transportu va potb de a se ocupa in institutele de educatiune si cul­
E tempulu dbr’ câ se ne emancipamu de ser- exige afara de provisionulu seu încă si reimbursa- tura militare urmat6rele locuri stipendiale:
rea tuturoru speseloru si a debursariloru ce voru
vilismu si se venimu la adeveratulu liberalismu si 1. ) Unu locu, stip. Baronu Brady pentru fii
constitutionalismu; asia cugeta 6menii scdlei n6ue, fi fostu necessarie sdu avantagibse pentru effectua- de religiune catolica, născuţi in Irlandi’a, eventualu
asia ar’ trebui se judece si cei din scbl’a vechia.— pentru fii de officieri de origine irlandesa si
mare, chiaru conformu dorintiei ce are, i se des­ in lips’a acestor’a pentru fii de oficieri sbu in
De aceea incheiu cu acea observatiune dure-
r6sa, ca nu amu asteptatu, câ romani, se audimu chise in numitulu diariu ocasiune n6ua si ampla genere de barbati meritaţi de armata.
de a si-le apara din respoteri. In adeveru, ca le
adi in diurnalele n6stre, cum unii dmeni -si bătu 2. ) Unu locu stip. I u l i e Brudermann pentru
jocu de 6menii scâlei n6ue, numindu’i nefericiţi, si stă multu mai bine acolo si in „Telegr. rom.", copii din famili’a B r u d e r m a n n si neaflandu-se
adeca pe ndu’a generatiune inteligenta a ndstra, decatu in „Gazeta". Ddca totuşi noi deschidiendu unu atare aspirantu, pentru unu copilu de părinţi
si colbnele nâstre pentru discussiuni de a c b s t a
care au sacrificatu averi si poteri spre a-si casciga seraci, dâra legitimi din comun’a Hlitteldorf lângă
cunoscientie ndue, si a fi folositori natiunei si ba- natura, amu corespunsu la dorintiele unoru barbati Vien’a.
totu asia de seriosi câ si dn. Borcea, totu asia de
sericii loru. — Seamana acea espectoratiune ne 3. ) D6ue locuri stip. majoru Dell pentru fii
precalculata cu expositi’a din csmitetulu Associatiu- inspiraţi si zeloşi pentru vibti’a religi6sa a natiu­ de officieri de religiune evangelica.
nei din 15 Ianuariu 1876 *). nei nâstre, — amu facut’o acbsta, o marturisimu, 4. ) Unu locu stip. Hermann & Hensel pen­
cu abatere dela vechi’a n6stra maxima, asia dâra
Dr. I o a n n B o r c e a m/p. tru fii de oficieri de geniu.
prin esceptiune dela regula. Deci, fora a ne de-
mitte catu mai pucinu in meritulu cestiuniloru, 5. ) D6ue locuri stip. majoru Krauss pentru
cari stau in discussiune, intr’unu altu nr. vomu fii de ai militariloru obligaţi din IX regimentu de
*) Pre candu acdsta replica a dlui Borcea în­ arata cuventele nbstre pentru care urmaramu asia; husari si in lips’a acestor’a, pentru fii de militari
cepuse a se publica in „Gazeta", dta ca in nr. 31 ne vomu permitte totu-odata a reflecta si la unele din celelalte regimente de husari său din infan-
et 32 alu „Albinei" esi una a trei’a combatere, allusiuni a le dlui Borcea, pe care credemu ca teri’a ung.
ârasi fbrte seridsa, a doctrineloru dsale; prin ur­ le-amu intielesu bine. Red. „Gaz. Trans." 6. ) Unu locu stip. I a c o b u d e Schellanburg