Page 24 - 1876-04

pentru fii de oficieri din fostulu. generalatu alu v a t a ; i n i n s t i t u t e l e d e e d u c a t i u n e s i acea posta s’au commisu furturi destulu de mari.
Yarasdinului si Carlstadt. c u l t u r a c . r . m i l i t a r e * , publicata in bucat’a In năptea din 8 spro 10 Aprile sosindu dela Bra­
7.) Unu locu stip. S a b b a s de Tokoly pen­ XXV a fbiei de ordinatiuni normali, care impreuna siovu 10 scrisori cu bani, una din acele incarcata
tru fii de naţiunea ilirico-serbdsca si religiunea gr. cu „ p l a n u l u d e i n v e t i a m e n t u p e n t r u s c 6- cu p a t r u m i i f i o r i n i , destinaţi spre a fi tra-
orientale, preferindu se descendenţii fundatorului, si l e l e r e a l e m i l i t a r e c. r.* publicatu in bu­ misi mai departe, dispăru in momentele transposi-
pentru fii de oficieri. cat’a IX din „f6i’a pentru ordinatiuni normali* tiunei de catra unu functionariu la man’a unui
după unu distribuitoriu separatu, se potu procură sierbitoriu dela posta. Totu dela Clusiu sosi la
Fia-care din aceste locuri stip. se p6te ocupă
in sc61ele reali militarie, său in academiele mi- dela editiuuea tipografiei c. r. de curte si stătu. Budapest’a una alta scrisbre, in care in locu de
litarie. O copia tipărită de pre prescrisele amintite se 2000 florini insemnati pe ea, se aflara numai nesce
Conditiunile generali de primire suntu aceste: afla si la L. W. Seidel si fiu-seu in Vien’a si la chartiulii de nimicu. Vai de capulu celoru com­
Car. Prohaska in Teschen. promişi. De altumintrea blastematie de acestea se
1. Iudigenatulu austriacu său ungurescu, do- intempla adesea mai vertosu in Ungari’a, unde ban­
cumentatu prin testimoniulu de patria; la esterni Suplicele au se se prede celu multu pana la diţii ombra pe conductori si rapescu totu. („Kelet*).
prin prea inalt’a aprobare a Majestătiei Sele Impe- 30 Ilinia a. c. si adeca cu privire la locu­
ratului si Regelui. rile stipendiate
2. Aptitudinea corporale atâtu pentru educa- ad 1. Episcopului din D u b l i n u ; Nr. 2689/1876. 2-3
tiunea militaria cătu si pentru servitie viitârie de „2. Ministeriului imperialu de resbelu;
resbelu, documentata prin tesmoniu dela unu me- „3. prin comand’a statiunei militare in Oe- Publicatiune.
dicu graduatu activu din armat’a c. r. s6u din d e n b u r g catra conventulu bisericescu de acolo;
marin’a belica său din ambele miliţie de aperare „4. prin comitetulu admiuistrativu si technicu Cu privire la aprinderile de p ă d u r i , ce se
a tierei, mai departe prin testimoniulu de vac- catra curatei’» fundatiunei; ivescu adese-ori cu deosebire tbrnu’a si primavbr’a,
cinatu. i-se aduce aminte fia-carui, ce prescriu §§-ii 44—
„5. Catra regimentulu husarescu principele
3. O purtare morale multiemităria, documen­ L i c h t e n s t e i n. Nr. 9 in S t u h l w e i s s e n - 48 ai legii pentru păduri, care s’au publicatu prin
tata prin testimoniu scolastecu. b u r g : patent’a r. din 24 Iuniu 1857 (t. de t. r. 1857.
4. Etatea maximale, preste care se nu fi „6. Catra comand’a generale, din A g r a m u ; Desp. I. Nr. 148) si se sustiene in potere prin
trecutu, documentata prin atestatulu de botezu său
„7. Catra Escelenti’a Sta dlu fdzm. Gabr. emisulu înaltului Ministeriu r. de agronomia, in­
de nascere. baronu R o d i c h , locoten. comandautu alu divi- dustria si negotiu din 10 Octobre 1872 Nr. 12581
5. Precunoscintiele recerute, documentate prin siunei XVIII de infanteria si comandante militariu
1872.
testimoniulu scolasticu din semestrulu de pre urma, in Zar a.
prin esamenulu de primire depusu cu succesu in- Din lips’a de spaţiu se voru pută primi in B r a s i o v u , 31 Martiu 1876.
destulitoriu la institutulu respectivu. celu mai de aprbpe anu scolastecu in scălele reale Magistratulu cetatii si alu districtului.
Toţi aspiranţii trebue se cundsca limb’a ger­ militare elevi pe plata numai intr’o mesura fbrte
mana intru atatu, cătu se păta incepe invetiamen- restrinsa, precandu impartirf-a de elevi pe plata,
tulu cu succesu. Pentru a intră la o scdla reala cari corespundu conditiuniloru legali, la academiele E d i c t u.
militară inferi6ra si adeca: militare va urmă intr’unu modu nerestrinsu. B u c u r a C o c i a din Buholtiu, că una necre-
In cursulu an. I e de lipsa că (aspirantulu Pausialulu de costu, pentru care elevulu pre dintibsa, ce si-au parasitu pre barbatulu ei legi-
respectivu) se fi absolvatu bine clas’a 4 său 5 dela catu tempu se afla in institutu primesce nutremen- timu I o a n u P o p u totu de acolo, trecutu de 2
o sc61a poporale, se nu fia trecutu de 12 ani; in tulu deplinu iubracamintea si locuinti’a, e ani, se provbca a se infaciosia in antea forului ma­
cursulu II, III sdu IV se fi absolvatu bine clas’a pentru scălele reali-infanteria militare 300 fl. trimoniale de I Inst. alu Cichiudealului in unu anu,
1, 2 său 3 la o sc61a reale, la unu gimnasiu re- » » » super 400 fl. la din contra, in sensulu canăneloru basericesci si
alu sbu inferioru său clas’a de asemenea val6re la „ „ academiele „ 600 fl. pravilnice, fora ea se va pertracta caus’a.
sc61’a civila, apoi se nu fi trecutu de anii 13, 14 de o per86na pre anu. Cichindealu 12 Aprile 1876.
respective 15 ai vietiei. Acestu (pausiaiu) e de a se solvi totu la o
Pentru a intră in scdl’a reala superibra mili­ jumetate de anu antecipative la cass’a militară, re­ D e m e t r i u A r o n u ,
tară se recere sa fi absolvatu bine clas’a 4, 5, spective la cass’a civila ce fungbza că locu de sol- 1 — 3 adm. protopopu gr. cath.
respective 6 dela o sc61a reale, gimnasiu său gim- vire pentru militari.
nasiu realu, apoi se nu fi trecutu de anulu vietiei Pentru fia-care elevu pre plata e de a se de­
16, 17, respective 18. pune in cursulu anului supremu alu academiei cu Pretiurile piacei
In academi’a militară din Wr. N e u s t a d t rat’a din urma a pausialului pentru costu si sum’a in 21 Aprile 1876.
potu se intre in anulu acest’a aspiranţi, cari au ce se statoresce si publica din candu in candu
absolvitu bine siepte clase gimnasiale si n’au tre­ pentru ecuiparea elevului candu iese că oficieru. Mesura Speciea fructeloru
iu
cutu de 19 ani. Suplice pentru aplacidarea de locuri pre plata fl: cr.
In academi’a militară tecbnica care consta primesce fia-care comanda generale (militară) — 1 ■ '1 fruntea . 7
dintr’unu despartiementu de artilerie si de geniu, de cetate locale — cercuale — si de intregire. O/ | Granu • midiulociu 6 CO
potu sa intre aspiranţi, cari au absolvitu spre mul Vien’a 27 Martiu 1876. ,i* i. de diosu 6 30
iu
tiamire o scbla reale completa, unu gimnasiu supe- Dela ministeriulu imperialu c. r, de Mestecatu , , 6 13
rioru său unu gimnasiu realu complectu, fără de a resbelu. („Trad. T.“) l Secara fromdsa 3 65
de midiulocu
fi trecutu de 19 ani. frumosu 3 4 55
2
Pana unde are se se estinda esamenulu de r—* 1 Ordiulu de midiulocu 3 92
primire, decidu la intrarea intr’un’a din scblele frumosu 2 94
o Ovesulu
reale militare său in academi’a technica militară de midiulocu 2 61
din Vien’a dispositiunile „planului de invetiamentu — ( C a l e a f e r a t a ) dela Predealu la Brasiovu 1 Porumbi ilu | ' 3 21
Meiu
3
21
pentru scblele reale militare c. r.“, la intrarea in o primi cas’a dela Pest’a Gregersohn si Bandeson O , ! Hrişcă • • • — .—•
academi’a militară din Wr. N e u s t a d t inse dispo­ si comis, polit. a si facutu cele de lipsa pana la Mazoroa .. .. . 6 85
sitiunile din „planulu de invetiamentu pentru gim- Timisiu de susu si adi se lucra pana la Dirste si Lintea 8 92
nasiele de stătu.* In deosebi se cere dela aspiranţii de aici pana la Brasiovu. Consiliarii de sect. mi­ W I Faseolea • . • 2 61
pentru academi’a militar» mai pre urma numita in nisteriali Nagy Lâszlo si Nagy Jănos, Insp. supe- 1 Sementia de inu 13 15
Cartofi
54
1
• < •
matematica cunoscinti’a ecuatiuniloru de alu doilea ribre Weiss si Dr. de jura Bratsch se afla in co- l j Carne de vita . — 36
gradu si a progressiuniloru, in geometria cunos­ missiune, Dr. Griofitsch si Frtihbeck fungbza că 1 Chilo „ de rimatoriu — 48
cinti’a planimetriei, stereometriei si a trigonome­ ingineri. » de oerbece — —
trici plane. — (Starea semenaturiloru). In midiuloculu f Seu de vita prospetu 30
100 Chilo —
Esaminarea din limb’a boemica său cea ungu- calamitatiloru de care sufere patri’a nbstra preste 1 » » » topitu
rbsca se va admite pentru anulu acest’a in tbte totu, aflamu 6resi-care consolatiuue in soirile, care
institutele de educatiune si cultura militare in modu ne vinu despre starea semenaturiloru din cateva
esceptionalu; din limb’a franceza se cere, dela cur­ regiuni ale tierei, ca acele au ernatu mai preste Cursurile
sulu an. II in sc61’a reala inferibra militar» in totu bine sub grosulu straiu de nea cu care au la bursa in 21 Apriliu 1876 sfcâ asia:
susu, celu putienu cunoscinti’a materiei de invetia­ fostu acoperite. In regiunile cu clima moderata,
mentu ce se vine pe cursulu an. I alu acestui in- cumu e valsa cea manbsa a Muresiului, a Ter- Gsibmi imperatssci — 5 fl. 70 Cr. v. a.
stitutu; dbra la intrarea intr’un’a din cele dbue naviloru, a Somesiului dela Clusiu inainte, câmpiile Napoleoni — — 9 63
academii militare se cere celu putienu cetire fluenta dela Turd’a s. a. locuitorii ara pe capete pentru Augsburg — - 103 90
si corecta, apoi traducere de pre limb’a franceza primavera. Dâra din munţii cei mai inalti ndu’a Londcnu — — - 120 65
pre cea germana si esercitie simple de pre ger­ se duce auevoia. Pretiurile cerealieloru suntu fbrte Imprumutuiu naţionalii 67 40 fi
mana pre francesa. scadiute. Adeca totu canteculu vechiu ardelenescu, Obligaţiile metalice voclii de 5°/ 63 50 4
Io
In rogările pentru primire in academi’a tech­ ca la noi nu i bine nici cu capulu de pdtra, nici Obligaţiunile rurale ungare 72 fi
nica militară e de a se amintf, dbca aspirantele cu pbtr’a de capu. Dbca bucatele suntu eftine, „ „ tsmesiane 72 fi
doresce se intre in despartiementulu de artilerie atunci nu avemu din ce se facemu bani, dbca sunt „ „ transilvane 72 fi
său de geniu. scumpe nu avemu cu ce se le cumperamu. Asia „ „ croato-slav. 83 fi
De altmintrea conditiunile detaiate de primire merge preste totu unde nu este comerciu a c t i Y u . Acţiunile bancei — — 848 n fi
se posu vede din „ p r e s c r i e r e d e s p r e p r i m i ­ — F u r t u r i l a p o s t ’ a d i n C l u s i u . In- „ creditului — — 134 tf n
r e a d e a s p i r a n ţ i d e l a e d u c a t i u n e a p r i ­ r’unu anu de dile acbsta este a trei’a bra, ca la

Eedactoru respundietoriu si Editorii Editiuuea: Cu tipariulu lui
I A C Q B U M U R ® S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.