Page 25 - 1876-04

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a ai Duminac’a, Se prenomera ia pooiele o. ei r., bî pe h
Fbi’a, cendu concedu ajatbriale. — Pretiulu: DD, corespondenţi. — Pentru serie 8 cr,
pe 1 acm 10 fl., pe / 3 fi. v. a. Tieri esterne 12 fi. Tace’® timbrala a 30 cr. de fîacare pu­
î
i
t. a. pe una snu sdu 2 /a g&lbini mon. sunatdris. blicare.
s
Ir. 29 BrasfoYn 27|15 Aprile 1876.

Invitare de prenumeratiune (in Bosni’a) a publicatu dbue enciclice, una catra placea celora, -lu dâ'-..«-du 'luâ, curnu voiâ. In
preoţi si alta catra creştinii sei slavi, cari parasin- epoc’a nbstra, candu sultanii voira se faca schim­
la
du’si locuintiele au facutu causa comuna cu insur- bări in favbrea populatiuniloru christiane, Spahiii,
„Gazet’a Transilvaniei" rectiunea. Prin acelea preas. sa ei provbca se in- adeca mobamedanii proprietari, carii pbrta si tit-

pre patrariulu II a. c. cu pretiurile de susu. cete cu agitaţiunile, si venindu pe la casele loru, lulu de Beg, Bei, prin abusu, se sculara cu arme
Cu avisurile poştali e mai usibra si mai se se se supună turciloru. Asemenea metropolitulu asupra lui. (Va urmâ).
cura abonarea cu adressa acurata. Hertiegovinei face cunoscutu clerului seu orthodoxu,
ca elu le-a midiulocitu gratia dela sultanulu, si
Focalii cela mare dela Clusiu si
invita pe preoţi câ in 20 de dile se se int6rca pe
fSosni’a si părţile adnexe. la casele loru, ca-ci de nu, va fulgera cu anathema alte incendiuri.

Provinciele imperiului otomanu suntu fbrte reu asupra loru. Preas. sa scrie in acelasiu sensu si Soirile telegrafice venite duminec’a trecuta
cunoscute, nu numai celoru-lalti europeni, ci o spu- catra poporu. Metropolitulu A u t h i m u dela Sera- 23/11 Aprile despre foculu terribile dela Clusiu
nemu curatu, chiaru si nbue veciniloru. Lips’a a- ievo, totu in Bosui’a, merge si mai departe, ca-ci n’au fostu exagerate intru nimicu. Foculu s’a es-
:
cestei scientie se p6te esplica din 99 cause, din pe langa ce spune, ca a midiulocitu si elu gratia catu Sambeta pe la 4 7 bre după am. din neg ja
2
care inse este de ajunm uuic'a, pentru câ se poţi dela sultanulu, indbmua pe preoţi si pe creştinii criminala in strat’a sapunariloru, in bucatari’a de
dice câ episcopulu cutare catra pop’a care nu’i tră­ sei orthodoxi, câ se p r i n d ă s i s e d b p e c e i l e m n u a unui croitoriu unguru anume Q-azdagfa-
sese clopotele totu din 99 de „pricini," dintre care n e s u p u ş i i n m a n i l e t u r c i l o r u , s e ’ i s p i o - lusi, care pusese pe sodali câ se lucre acolo cu fe-
una era, ca la basericuti’a de gardu a comunei sale n b s c a s i s e ’ i a r a t e g u b e r n u l u i a n u m e rulu de calcatu. Uuu austru tare batea. In cinci
l
lipsiea clopotele. In casulu de facia lipsesce g e o - c a r e p e u n d e s e a f l a , ca-ci adauge preas. sa, minute au fostu dbue case in flăcări. In / bra
2
g r a f i ’ a , pentru-ca ceea ce ar’ fi, se p6te asemena „acesta nu e pecatu, ci este unu mare folosu su- patru strate mici si auguste din laintrulu catatiei
numai cu t6c’a de lemnu. Cu tbte aceste, noi fletescu si trupescu". Acelea cercularie le potu ardea d i n t r ’ o d a t a , pentru-ca fiindu^seceta mare,
vomu scbte de unde vomu potea, cateva date des­ citi cei cari sciu serbesce, negru pe albu in ventulu iute, invelisiele parte mare de sîudile, se
pre Bosni’a si părţile adnectate la ea, atatu pen­ „Fiaci jjepnoropjja,“ bra in extrasu romanesce le aprinseră câ bsc’a. De aci înainte se aprinse chiaru
tru-ca in acea tibra de vreo 20 de ani incbce a- aflaţi in fbi’a periodica „Biseric’a orthodoxa romana" si c a s a r m ’ a p o m p i e r i l o r u , turnulu de obser-
cbsta este a patr’a revolutiune, candu crestinbsca, din Bucuresci fasc. VI pag. 433 din a. c. Cui se vatiune si tb’te appertinentiele cu totu ce era in­
candu turcbsca, catu si ca noi aflamu unele analo­ nu’i vina acilea in mente cerculariele nefericitiloru ia: ntru. Din acea regiune foculu sari pe tiermurea

gii ftirte batat6rie la ochi intre starea Bosniei si episcopi romanesci si ale celui serbescu din Temi- riului Somesiu in diosu devastandu totu si inain-
starea tierei nbstre, precum se va vedb mai la vale. sibre’a din 1848, precum şi scandalele electorali tandu spre „suburbea podului* *) preste riu asia,

Sub numele de B o s n i ’ a se intielege in di- din Banatu petrecute in anii mai din cbce! catu strat’a regelui, str. poştei, str. nbua, strat’a
lele nbstre atatu provinci’a propriu numita asia, Slavii r. catbolici totu o ducea mai de sufe- mare a Somesiului si strat’a de afara a sapunari­

catu si una parte a Croaţiei, care in urmarea di- ritu pana acuma cu mobamedanii, atatu din causa loru se aprinseră brasi dintr’odata. Acă u n s p r e -
verseloru tractate de pace a remasu in potestatea ca clerulu loru este multu mai invetiatu decatu d i e c e s t r a t e mai mari si mai mici era devastate
sultanului sub nume de Croati’a turcbsca, situata celu orthodoxu, si apoi unde e sciintia, este si po- de elementulu consummatoriu. Necumu stingerea,
intre riurile Unna si Verbas (vedi chart’a), aseme­ tere, catu si ca staturile catbolice Franci’a, Austri’a, dbra nici localisarea nu mai era possibila. Au arsu
nea una parte a Dalmaţiei si asia numit’a Hertie- Itali’a si insusi ponteficele romanu reclama fbrte nu numai case cu sîndile, ci si altele mari, cope-
govina, care t6te s’au incorporatu successive la desu in favbrea loru, bra episcopii si călugării ca- rite cu tiegla. Cateva momente si chiaru cetatea
Bosni’a si s’au datu in administratiunea unui V a l i , tholici nu lipsescu a informa pe lumea catbolica propriu disa, adeca pre cata se afla intre muri,
adeca gubernatoru generale. Suprafaci’a intrbga a j j despre starea lucruriloru. Unu episcopu catholicu, era se dispara cu totulu, pentru-ca ventulu se în­
acelui territoriu coprinde câ la 1260 miluri patrate, care nu-si implinesce datori’a in punctulu acesta, torsese si inceph se mane flacarela din stratele arse
adeca camu atata catu este Munteni’a (Yalachi'a), e tramisu in alte missiuni la China, Japani’a sbu preste strat’a cea frumbsa numita ungurbsca interna,
bra numerulu locuitoriloru ar’ fi numai 2 mili6ne in vreo insula din Oceanu. Nici unu episcopu ca­ in care dela baseric’a unitariauiloru mai la vale au
suflete, dbca ne-amu potea încrede dateloru statis­ tholicu nu va cutedia se emitta enciclice sbu cer­ si consumatu cateva edifici©, pana ce austrulu luandu
tice turcesci. Maioritatea preponderanta a acestoru cularie de coprinsulu celoru esite dela metropolitii brasi potere, abată flăcările totu in direcţiunea de
locuitori este slava, cunoscuta inse sub diverse nu­ orthodoxi, nici chiaru candu le-ar’ porunci sulta­ mai inainte. In fine pe la 8 bre sbr’a incendiulu
miri, adeca bosniaci proprie numiţi, şerbi si croaţi, nulu, pentru-ca Rom'a vechia esplica cu totulu altu- fu localisatu abia, după-ce apucase a esi spre campu.
curnu ai dice pe la noi, moldoveni, munteni, arde­ mentrea cuventele scripturei „Tbta poterea e dela Pompierii, politi’a, ostasii din garnisbna desvoltara
leni, olteni, dbra totu romani. Se afla inse si Ma- Ddieu," nu câ Rom’a n6ua. energia admirabila; din contra, locuitorii câ si pe
vrovlachi, (Morlaci, valachi negrii), valacbi (romani Slavii mohamedani suntu de regula multu mai airea, parte mare -si perdura capulu si mulţime
propriu disi), despre cari pana acuma s’a sciutu îndrăciţi decatu turcii genuini. Acestu reu se esplica din ei -si făcură daune mari numai pentru perde-
atata catu nimicu, apoi osmani, adeca turci propriu din impregiurarea, ca ei, părinţii si străbunii loru rea totala a presentiei. Numerulu de 260 case
disi, curnu si greci, evrei, tiegani. Aceiaşi locui­ câ pamenteni ai tierei candu au fugitu de cruce si mari si mici cate au arsu cu tbte independentele
tori după religiune suntu desbinati in trei parti, s’au inchiuatu semilunei, sbu curnu se dice, candu loru, de si nu este exageratu, dbra diariale din
greco-resariteni, mohamedaui si rom.-catholici. A- s’au turcitu, o au facutu mai vertosu intemeiati pe Clusiu, după care scbtemu aceste date, nici in 24
nume in Bosni’a propria si Hertiegovin’a suntu acea doctrina barbara si afurisita a Coranului, care Apr. nu apucasera se afle numerulu exactu. Multe
rupţi fbrte reu prin religiune, ca-ci acolo se afla tiene, ca dreptulu la proprietatea de pamentu se alte edificie s’au derimatu cu scopu de a localisa
585 mii de orthodoxi, 210 mii rom.-catholici si cuvene numai mohamedaniloru, bra nu si crestini­ foculu. Unu numeru considerabile de familii© ajunse
vreo 500 mii de mohamedaui, dbra si aceştia mai loru. Acea doctrina combinata cu feudalismulu eu- cu totulu la sapa de lemnu. Furturi diabolice se
toti slavi, si anume fruntea locuitoriloru, adeca pro­ ropbnu din sec. aluXV-lea, de candu sultanii tur­ intemplara si cu ocasiuuea acbsta, din obiecte scbse
prietarii de pamentu, comercianţii, funcţionarii, dbra ciloru au supusu jugului loru iutregu triangbiulu pe strate si in grădini, curatu câ si de unadi la
fii mulţi locuitori din classele inferiori, cari au a- illiricu, trebuiea se aiba consecentiele cele mai fu­ Murasieni. Pana dumineca pe la ainbdi abia s’au
doptatu religiunea domnitoriloru, buna-6ra câ si in neste pentru tbte populatiunile christiane. Din acea potutu stinge t6te ruinele si tetiunari’a din ele.
Transilvani’a pe a calviniloru. Ce este apoi si mai dl pop6rale aceste era numai tolerate „usque ad Dumineca d. am. se escâ focu in strat’a midiulocla
tristu, ca chiaru clerulu superiore alu crestiniloru beneplacitum Sultani et Regoicolarum" bra pentru si cea mai frumbsa (belso kozbp utcza) la casele
stă cu totulu la dispositiunea turciloru, pentru-ca capulu loru, in semnu câ vibti’a loru se afla in lui Dr. Adler, brasi pe unu ventu rapede; norocu
dbca nu, vai de archierei, adeca totu precum era potestatea mohamedaniloru, trebuiea se platbsca da­ ca-lu stinseră iute. Nbptea pe la 10 bre in aceeaşi
si pe la noi. Asia de ex. chiaru in dilele nbstre rea capului sbu asia numit’a c a p i t a tla. De aci di se escâ altu focu totu in cetate, aprbpe de be-
se intemplara in acestu sensu unele scandale stri- incolo mobamedanii dedera pamentulu la christiani
gatbrie. Metropolitulu I g n a t i e dela M os tar numai in usufructu, pe langa conditiuni curnu le *) Hidelve,