Page 26 - 1876-04

raria, si despre acesta se crede tare ca a fostu se pronuncie. Ba inca vr’o 40—70 de membri sinistra. Pe timpulu caderei lui Cusa-voda totu d.
pusu inadinsu de catra unu individu imbracatu bine subscrisera o propunere referitâria la respingerea Florescu fusese ministru de interne. Scurtu, acestu
câ de moda, precum l’au observatu uuu oficiariu si unei impacatiuni, care nu este decatu reînnoirea ministru nu se bucura de simpathiile romaniloru
unu sergentu, care a si pusu manile pe elu, dâra celei vechi. Cu tâte aceste inse telegramulu, care de aici, carora li se pare ca pentru dsa sângele
tetiunariulu fiindu omu de mari poteri, s’a sman- ni aduce aceste detaiuri dice, ca maioritatea ar fi omenescu ar’ fi de pucina valâre, Asia se vorbesce
citu din manile lui si a scapatu cu fug’a pe intu- iuclinata a auctorisâ pre guvernu, câ se se împace p’aici. —
nereculu noptiei, âra intr’aceea foculu s’a stiusu de cu neamtiulu, sâu mai bine, se se supună vointiei Generalulu C h r i s t i a n u T e l l u , septuage-
catra âmenii cari petrecea in beraria. neamtiului, fora de care nu voru potâ trai. In nariu descendente dintr’o familia de comercianţi,
Marimea dauneloru se a potâ afla numai urm’a acâst’a miniştrii maghiari au plecatu de nou ramurita pana la Brasiovu, unulu din bravii disci-
după cercetări rigorâse, mai alesu ca in multe ma­ la Yien’a spre a se impacâ cu ori ce pretiu. — puii ai lui Georgie Lazaru, dupa-ce imbraciosiase
gazine au arsu si cantitati considerabili de mărfi Dâca dlu Tisza ar fi omu de principie si constantia, impreuna cu unu altu frate alu seu carier’a mili­
diverse. atunci dieu n’ar potâ se faca alfa in asemeni im- tară si stetese sub aspr’a disciplina a generaliloru
Diaristii maghiari au mare dreptate ca ridica pregiurari, decatu se-si dâ demissiunea, si acâst’a rusesci (1828—34), a servitu câ oficiariu in âstea
manile catra ceriu si ca se plangu cu amaru pen­ cu atatu mai vertosu, flindu ca prea la dese oca- tierei pana la 1848, candu ajunse la raugu de
tru atatea desastre mai inainte finantiali si comer- siuni s’a pronunciatu cu fala si emfasa, ca nice maioru. Evenimentele -lu aruncara si pe densulu
cali, apoi p o l i t i c e si acuma elementarie, de apa catu e negru sub unghia nu va cede din drepturile alaturea cu Eliadu si cu ceilalţi patrioţi in capulu
si de focn. O, ca-ci n’au cugetatu ei si toti ai si iuteressele Ungariei. — Ce e dreptu, p6te ca revolutiunei naţionale, după a cărei sugrumare prin
loru la Ddieu inainte cu 6 — 7 — 8 ani celu pucinu dlu Tisza va si face acâct’a dâca partit’a l’ar for- dupl’a invasiune, suferi greu impreuna cu famili’a
cu respectu la desastrele anteriâre, precum au cu­ tiâ, dâr flindu ca partit’a sa este multiumita si cu ia numerâsa unu pxiliu de siepte ani. Meritele
getatu romanii compatrioţii loru! „nesze semmit fog meg jâl“, asiâ dlu Tisza care sale patriotice, câ si errorile sale, se voru conserva
De altumentrea incendiurile in primavâr’a a- n’ar voi se lase poterea din mana, află de bine a cu fidelitate in istoria; nici-odata inso acâsta nu va
câsta nu se mărginiră numai la cele dâue cetati se pune la spatele partitei, si sub cuventu, ca a- incuviintia propunerea dsale la ministru de finantie
maghiare, ci ele au devastatu si pe airea. Din câst’a este multiumita si cu nemica, dsa ’si spala făcută de dn. Florescu. Alta sfera de activitate
satulu secuiescu St. Ioana remasera numai trei case manile si dice, dâca voiuti’a partitei este asiâ a- nu se află pentru dn. Tellu, trebuiea se fia densulu
întregi. Din alte dâue sate secuiesci au arsu câ­ tunci eu me demittu la tâte in numele ei si pe pedepsitu asia de aspru la etatea sa trecuta preste
teva case. Ars’au si in comun’a romanâsca Danesiu calea aaâst’a potu se mai remanu la guvernu. 70 de ani? Se fia inse si numai de ani 50, dâr’
mai multe, in Ludosiu de langa Miercurea, 29 mai Caus’a orientale se complica pre di ce merge. âre are tâte cunoscintiele cerute imperalivu dela
totu romanesci si nici una asecurata; in S i b e r c u Pana acum Serbia si Muntenegrulu luau parte la unu ministru de finantie, pentru-câ se nu-lu pârte
(corn. rom.-sas.) 9. Caşuri mai mici de focu se insurrectiune numai pre sub mana, astadi inse se de nasu subordiuatii sei spre cea mai mare dauna
anuntiara si dela Seghisiâr’a, Sibiiu, Copcea. In asecura din tâte părţile, ca Serbi’a a dechiaratu a statului?

munţii dela Resînari ardu pădurile. Pe la Zaizonu resbplu formalu Turciei si ca Muntenegrulu nu nu­ Dn. Dimitrie (uu Paulu) Vioreanu, munteanu,
(Zezinu distr. Bras.) se dete focu mai antaiu la mai ca a dechiaratu resbelu, ci a si inceputu ac­ professoru de drepturi si procuroru la curtea de
locuinti’a silvicultorului, care si arse, apoi începură ţiunea. — Acâst’a scire este inca lipsita de form’a Cassatiune, barbatu in etate vigorâsa, dreptu si
se ardia si pădurile. Dâra aici se esplica lucrulu sa offiiciale si asiâ se considera uumai câ o dorin- humanu, se spera ca va sta totu-deauna la inalti-
mai usioru din resultatele processului urbariale, ca­ tia pia a slaviloru meridionali, inse situatiunea mea chiamarei sale, va curaţi unele parti gangre-
rele cursese ani 25 intre cetatea Brasiovu si intre acuta ce s’a desvoltatu intre Pârta ottomana si nâse din organismulu judecatorescu, va intierca ne-
vecinele Siepte-sate (Sacele) din caus’a muntiloru si principate ne face a crede, ca dâca cumva resbe- potismulu si nu va suferi cu nici-unu pretiu si la
a paduriloru. In fine cetatea câştigă acelu pro- lulu nu s’a dechiaratu inca, elu se va dechiarâ in nici-o impregiurare ingerenti’a collegului seu dela
cessu inversiunatu, prin care spiritele unguriloru tempulu celu mai de aprâpe. interne, anume cu privire la procurori si judecători
ciangai se infuriara si mai multu. Aici in subur- Lupte sâu mai nimeritu disu, ciocniri intre de instrucţiune.
bea de susu (Scheiu) prinseră dilele aceste in de- insurgenţi si turci se intempla pe tâta diu’a. — Dn. D i m i t r i e C o r n e a , moldoveanu, pro-
lictu flagrante pe unu unguru, care dupa-ce i se Locuitorii mohamedani din Bosni’a inca s’au apu- prietariu de frunte, barbatu intelligente si bunu
ascunse femei’a bătută de elu, se apucă se dâ focu catu de a predâ si devastâ satele creştine, sub patriotu; dâra chiaru amicii sei politici se temu câ
la localitatea unde se află dens’a. In acelasiu cuventu, ca ar fi dorinti’a sultanului de a nimici nu cumu-va se alunece si inca reu, pe acelu
tempu si totu in Schiai, unu altu secuiu junghiă si sterpi pre toti creştinii si totu ce este cresti- parchetu alu ministeriului de externe, carele ei este
pe socru-seu. nescu in Turci’a cam necunoscutu. A intratu si Romani’a intr’o
Precum in athmosfera domina seceta si căl­ Din caus’a acestei situatiuni precarie, Austri’a epoca, in care ministeriulu de esterne ajunge se fia
dură cu totulu neusitata in Aprile, intocma spiri­ inca a inceputu a mobilisâ o parte-a armatei si a de importantia mai mare decatu ori care altulu,
tele locuitoriloru acestei tieri se afla iutr’o irrita- o concentrâ in Dalmati’a si preste totu la confiniele chiaru si decatu celu de interne. Astadi in to-
tiune si âresi-cumu ferbintiâla, paroxismu că de meridionali. gele ministrului de, externe stau invelite belluiu si
friguri mortaretie, care nu p6te se placa la nimeni. pacea.
D6mue, deschide si ochii despotismului, pentru câ Dn. Al. Orescu, munteanu, vechiu professoru,
se vâdia si elu abissulu fiorosu, catra care este Bucai’esci 9/22 Aprile...................... Me în­ mai mulţi ani v.-presiedente alu senatului, de prea
impinsa tiâr’a si poporulu seu de nâue ani incâce ! trebaţi, ca ce opiniune au âmenii i m p a r ţ i a l i mare popularitate nu se bucura, pâte ca nici nu o
despre persânele noiloru miniştri, dintre care la cauta. Se spera inse, ca va correge cateva errori
DV. abia sunlu cunoscute vreo trei nume. între­ colossale comisse nu numai sub cei doi miniştrii
Braslovil in 26/14 Aprile 1876. barea DY. nu e nici-decurau usiâra. Mai antaiu din urma, ci si mai inainte sub dn. Tellu in re-
Diu’a determinata pentru redeschiderea camerei trebue se afli pe âmenii, nu indiferenţi, caroru se sortulu ministeriului de culte si de instrucţiune.
ungureaci a fostu 20 Aprile. In acâsta di camer’a nu le pese de nimicu in lume, ci numai imparţiali, Intre altele se astâpta dela ministrulu Orescu, câ
s’a si deschisu, inse nu câ se-si reincâpa activitatea, cari se interessâdia de lucrurile tierei, dâra despre se faca a inceta catu mai iute comedi’a de batjo­
ci numai câ se se amane de nou pre tempu nede- persâne judeca cu sânge rece, din trecutulu, din cura jocata cu asia numit’a comissiune de revisiu-
terminatu. Amanarea s’a intemplatu la propunerea faptele loru. Cu tâte aceste, eu me voiu adopera nea cartiloru scolastice, instituita inca din 1874
ministrului de culte si instrucţiune publica Trefort, se ve satisfacu dorinti’a după informatiuni pe care la Bucuresci si Iassi câ unu feliu de papusiaria,
din causa ca trei dintre miniştri nu potu luâ inca le credu a fi mai exacte. prin care dn. Maiorescu amarise asia de multu su­
parte la siedintie, ocupaţi flindu in Yien’a cu nou’a Generalulu I. M. Florescu, descendente alu fletele professoriloru mai preste totu, fara câ se se
impacare dualistica. A3iadâra prossim’a siedintia se uneia dintre familiile vechi fruntasie din Munteni’a, ajunga scopulu pretinsu, de a departa din scâle
va convocă pre calea usitata pana acum. omu de si nu cu asia multa sciintia theoretica, cărţile compuse reu. Totu asia se spera, ca dn.
Negotiatiunile dualistica s’au apropiatu de in- dâra cu multa deprendere practica, fiindu-ca a pe- ministru va da de capetaiu graveloru acuse de di-
chiare. După ce s’au tienutu conferintiele din sep- trecutu din tineretiele sale in diverse serviţii candu lapidari ce dice si „Trompetta Carpatiloru* ca s’ar’
teraan’a trecuta sub presiedinti’a Domnitoriului si militarie, candu civili ale statului, dâra nu a prea fi facutu la reparatur’a theatrului naţionale, iotocma
după ce ambele parti si au datu ultimatele, adeca fostu in stare a si castiga increderea si simpathiile câ in a. 1865, candu cu faimâsele reparaturi ale
după ce si-au marcatu punctele estreme, pana la poporului; se pare inse ca dsa inca cugeta despre mai faimosului Ulisse Cretianu; âra insult’a cu
cari potu se rnârga cu concessiunile, miniştrii ma­ asia numit’a opiniune publica câ si dn. Costa-Foru care fh tractata Societatea academica romana in
ghiari, nepotendu-se dunitte la inchiarea impacati- si câ boeriulu moldovanu E. C. Jepurânu, câ Titu sessiunea din urma a Camereloru, la express’a pro­
unei numai sub responsabilitatea loru, au aflitu de Maiorescu si inca alţi cativa, adeca -si bătu jocu punere a fostului ministru Maiorescu, — o va re­
bine a se mai intielege cu partit’a si pentru aceea de favârea multimei. Yersarile de sânge din dilele leva si correge propunendu in bugetu snplementariu
se reintârsera pe vr’o doue dile la Budapest'a, unde lui Alexandru Ioanu I si perderea popularitatei a- votarea modestei subventiuni.
apoi partit’a liberale fii convocata la adunare si celui dornnu se adscrie in parte mare dlui Florescu, Toti miniştrii romanesci au se deslege mulţime

ministrulu presiedinte Tisza reportâ in detaiu des­ si nu numai dlui Cogalniceanu; de aceea întrunirea de probleme grele, âra acestu ministru tiene ascunsu
pre resultatulu conferintieloru tienute in Yien’a. ministeriului bellicu cu celu de interne in aceleaşi in tog’a sa venitoriulu generatiuniloru tenere si june,

Membrii partitei l’au ascultatu in tăcere, fora câ se mani ale acestui generalu se iâ de simptoma fârte destinulu natiunei.