Page 27 - 1876-04

Dn. generalii Tobias Gherghell, descendente protonotariu a d. deputatu dietale Sigismundu B o r- „Fia-care fostu colonu sbu curialistu-si pbte folosi
alu unei familii fruntasie din Moldov’a (Botosiani), lea urmă alegere nbua; se candidara 3 individi. după plăcu dreptulu de carcimaritu de 3 luni in
Prin aclamatiune se alese de protonotariu comita- acea comuna, unde posiede sessiune colonicala, sbu
dbra de origine din Transilvanii (districtulu Faga-
tensu Dlu Iuonu Simionasiu; totu prin aclamatiune curiala, sbu pbte dispune liberu despre acestu dreptu
rasinlui), precum se pbte cunbsce din diplomele no-
se alese unu assessoru, si unu submedicu in cer- alu seu."
bilitarie ale familiei, câştigate dela Râkoczi si A- culu Baitiei, cestu dein urma in person’a Dlui Dr. 8) In intielesulu punct. 2 alu amintitei ordi-

paffi, pe care protopariotii acestei familii au apu- Leo Muresianu, de presante medicu in opidulu lui natiuni gubarnali foştii coloni au iutrebuintiatu ve-
catu a le lua cu sine cu ocasiunea retragerei loru Ioann Corvinulu. Aci s’a potutu observă pre feoiele nitulu carcimaritului spre scopuri comunale, dbr’
in Moldov’a de înaintea persecutiuniloru suferite liberaliloru, câ nice una alta-data, una nemultiumire in cele mai multe caşuri pentru fondulu scbleloru,
pe la inceputulu vbcului alu 18-lea. Numele pri- generale facia de principalulu loru, ce amenintia sbu alu basericeloru, si numai in pucine locuri au
totu cu distrugere, de 6ra ce la disolverea comita­ impartitu acele venituri intre sene cu scopu de a-si
mitivu alu familiei dela Comana=Yeneti’a fusese
tului voru se-o impature, de unde au venitu, bra depura impositele comunali.
altulu, si nu mai tienu minte cumu a venitu fa­
adeveratii eredi voru remanb liberi de acbst’a paria, f) Pre temeiulu acestui usu legalu au doritu
milii la acestu nume turco-ungurescu corruptu din in pamentulu loru! T i t u s . si foştii coloni din Pinticulu-romanescu si Nim’a
Gregoriu?. Ya intreba cineva: Cumu vine unu ge- a-si folosi acestu dreptu alu seu, pre cumu acbst’a
neralu in desponibilitate la ministeriulu lucrariloru lamuritu se vede din protocolulu congregatiunei
publice. Respunsulo nu e tocma greu, indata ce De pre tiermurii Somesiului intrunitu. comitatense tienuta in Iuniu 1875 sub Nro. 87 si
In diu’a Bunei — vestiri 1876.
vomu reflecta ia mulţimea lucrariloru publice, cumu: 88, cu care ocasiune membrii celi mai intielepti si
cu cugetu mai curatu ai aceli’a congregatiuni pre­
caii ferate, canale, poduri, flotila pe Dunăre, saline, D e s p o i a r e a p o p o r u l u i d e f o ' l o s i n t i ’ a drep­
silvicultura, numeru mare de edificie de ale statu­ t u l u i d e c a r c i u m a r i t u d e t r e i l u n i . cumu : comiţii supremi emeriţi, domnii: Carolu de
Torma, c. Alesandru de Bethlen si corniţele supre-
lui, poşte si telegrafe etc., pentru care se vbrsa Dle Redactorul De si nu potu cu angerulu mu actualu d. Desideriu de Banffy au pledatu cu
Gavrilu a Ye aduce vreo veste buna despre starea
sume cu milibnele, prin urmare se cere exactitate arguminte legale pentru sustieuerea acestui usu le­
poporului din comitatulu Soln. inferioru, credu inse
si disciplina apr6pe militaria, mai alesu cu privire galu, si in intielesulu acest’a si-au adusa si con-
a împlini o datoria sacra cetatienbsca chiaru si in
la atati funcţionari pamenteni si străini, luaţi din interessulu adeverului istoricii, ca domnii dela po­ gregatiunea decisiunea sa.
tbte 32 regiuni ale rosei si nededati la regula si tere sistematice pregatescu pentru poporulu nostru Iuse cu occasiunea congregatiunei din urma
dorintiele legali ale foatiloru coloni din comunele
punctualitate. 0 stare omogena cu starea crestiniloru, cari astadi
Despre errbrea colossale ce a comisu coalitiu- sangera pentru castigarea drepturiloru omenesci in Dindelbgu, Lapusiulu rom. si Ciceu-Cristuru in te-
contra turciloru pagani; si dbca indolenti’a inteli- nbrea decisiuniloru de sub p. 59, 60, 61 facia cu
nea prin cerbici’a sa, pbte ca v’au informatu alţii silintiele demagogice in a 3 a di a adunarei, pre
gintiei nbstre si nepasarea ei, incependu dela cano­
preste ceea ce veţi fi cititu in repubiicanulu „Stin­ candu cei mai mulţi din membrii comitetului s’au
nicii invescuti cu dreptu de representanti ai poporu­
dardul Passiunile si capritiulu au in asemenea fostu departatu, au sucumbatu si asib cu o plura­
lui, pana la preutulu, notariulu, dascalulu satbnu,
caşuri locu mai pucinu in politica, decatu in ori-ce va lua radecini si mai adenci pre stratulu inerţiei, litate numai de dbue voturi, locuitorii comuneloru
sfera de activitate omenbsca. numai o sucrescentia mai buna, vigor6sa, mai cre­ numite s’au despoiatu de folosiati’a drepturiloru le­
ştina va fi chiamata a-si relupta acele drepturi, gale de pana acumu; din acbsta causa si pana
candu părţile vetemate s’ar’ folosi de remediile le­
cari astadi i se rapescu, intr’unu modu illegalu, si
B a i ’ a d e C r i s i u in Septeman’a prb temerariu. — gale pentru recastigarea drepturiloru, de care s’au
Floriloru 1876. Se nu crbda inse antagonistii poporului, ca lipsitu pe cale illegale, nu potemu intrelasa din
Intrbga diuaristic’a maghiara astadi nu inten- aceste suntu esclamatiuni de ultima desperare, nu, punctulu de vedere alu principiului de dreptu de
tionbza alta, ci câ totu-deuna numai maghiarisarea ca-ci traimu in firma convicţiune si sperare, cumca a recure catra Excellenti’a ta, rogandute pentru
nimicirea decisiunei recurate, pentru ca despre o
poporaloru de sub coron’a St. Stefanu, si cu deose­ acele rogatiuni, cari se inaltia catra tronulu părin­ parte comitetulu comitatensu e incompetinte a aduce
bire a poporului romanu, de bra-ce cele alte cu telui omnipotentu cerescu pentru indelungat’a feri­ decisiuni in cause de dreptu, ce se tienu numai de
multu-su mai proclive spre asia ceva, după cum cire a Casei domnit6ria, -si voru avb effectulu seu competinti’a legislatiunei, e incompetinte a abrogă
se p6te ceti mai in tolu numerulu de in diuariulu in prosimulu viitoriu, si Tatalu cerescu va îndu­
oficiosu de Budapesta, cum omenii slabi de angeru pleca si pre alu nostru Domnitoriu monarchu, si usulu legalu sustatoriu, sbu acela alu transferă pre
ori si care alta corporatiune, — de alta parte a-
la atat’a laşitate au devenitu, incatu prein schimo­ prin acesta pre miniştrii guvernanţi câ se sustiena cbsta decisiune nu pbte avb altu scopu de catu a
nosirea numelui ereditu dela parenti moşi si stră­ pre poporu in vbculu alu 19-lea in folosinti’a ace- depopularisâ pre guvernulu actualu prin acuirarea
moşi, se laşa a-se înscrie in cartea nbgra a celoru loru drepturi, cari aceluia leau acordatu chiaru si
fora respectu umanitariu. Intrbga diuaristic’a ma- aristocraţi’» feudala de pre tempulu Aprobateloru, aceloru dovedi, ca in tempulu presentu poporulu se
despbie si de acestu unicu venitu si ajutoriu, care
riloru si sfarimatoriloru dela potere emulbza in precandu poporulu afara de plat’a lucrului nu avea
proiecte născocite si esite dein capete a lâ cucu- alte drepturi. iau mai remasu spre acoperirea impositeloru, cres-
tatureloru pentru comune, baserice sbu scble, —
veic’a, ce ne cantâ, in vbr’a trecuta câ totu, ce Spre dovad’a celoru premise Ve tramitu brasi precandu dinsulu e dejâ despoiatu de mai nainte
numai mirbsa a romanescu, se derime si sterpesca, 1 documentu capatatu dela o mana confidenţiala. de celu din urma bou, vitielu, bucate si îmbrăcă­
se desfiintiedie municipia si comitate, ce nu le
Seca si documentulu: minte prin executorii de dare, — si asib precandu
vinu la socotbla; intre cari dein urma e si Zarau- acumu tbte si le-a perdutu e silitu cu ochii plini
dulu. Acestu comitatu, se aiba Domnii noştri po- „Excellentissiine D. reg. ungurescu ministru de
interne I de lacrime a vedb, cumu li se derima chiaru si ba-
terea mithicului Hercule, lâr locâ p6te chiaru in In coutra decisiuniloru aduse de catra comite- sericile, pentru-ca pentru sustienerea si repararea ace-
midiuloculu Dobritinului . . . T6ta diuaristic’a ma­
tulu comitatensu alu Solnocului interioru in aduna­ lor’a nu mai au de unde contribui, prin urmare acbsta
ghiara proiectbza ca, cum are se se imparta si unde rea tienuta in 29 Septembre a. c. aub nri 59, 60 decisiune nu pbte avb altu scopu, prin silnicie il­
se se anecteze acestu comitatu, temenduse, ca eli-
61 insinuandu legale, decatu se suprime din anim’a poporului si
beranduse de Scil’a voru dâ de Caribde. Inse faca, simtiulu de religiositate si acel’a se-lu faca alu
cum le place, pana inca au tempu, ca-ci lâ ace’a, R E C U R S U, adormi.
ce dentele celoru 18 secuii n’a potutu pătrunde, cu motivele n6stre le susternemu in urmatbriele: Ou profunda onbre
atatu mai pucinu voru potb acumu se ajunga. Yoru Obiectulu decisiuniloru de sub. Nr. 59, 60,
imparti sbu anecsa commitatulu, elementulu inse cu 61 e folosinti’a dreptului de carcimaritu de 3 luni Deesiu 14 Octobre 1875.
atat’a va fi mai puru si celu pucinu liberu de vul­ alu colouiloru eliberaţi din comunele Dindeleagu, G a b r i e l e M â n u m . p .
pile neadormite. Lapusiulu-romanescu si Ciceu-Cristuru, cari dreptulu D e m e t r i u V a r n a m. p.“
In a j u n u l u , candu estu modu colinda po­ carcimaritului si-l’au folositu pana acumu după Spre comenstarea acetuia inse trebue se obser-
tenţii dilei, representanti’a Comitatului Zarandu v6ia libera, si care din punctulu dreptului se ba- vezu, ca dintre membrii comitetului comitatensu v.
tienu in 3 Aprile a. c. cea de a atania siedintia sbdia pe legile sustatbrie precumu se vede din ur­ corniţele comitatului d. Paulu Szarvadi sta in frun­
ordinaria in acestu anu. Dupa-ce siefulu comitatu­ matbriele : tea acelora, cari la fia-care ocasiune s’au incercatu
lui prein una vorbire scurta dechiarâ siedinti’a de a) din legile aprobatale si punctele regulative cu sofisme a despoia pre foştii coloni de folosinti’a
deschisa, se dede cetire reportului Dlui Vice-comite, din anulu 1 7 6 9 a caroru cuprinsu verbalu e „cum­ dreptului de carciumaritu, si precandu in congre-
dein care intre altele se vede, ca in an. 1875 au ca carcimaritulu competinte anuatim dela S. Mi- gatiunea din lun’a lui Iuniu 1875 atacurile illegale
fostu in Transilvani’a si Ungari’a 1,443266 SCOle, haiu pana la Craciunn e s c l u s i v u iobagiloru, sub in contra poporului fura respinse cu arguminte le­
deintre care 704,856 maglli&re, 171318 ro­ tempulu acesta domnului pamentbnu nu-i este iertatu gali, dbro la votisare numai cu pluralitate de 2
manesc!, bra restulu apartiene altoru confessi- a carcimari, decumva inse ar’ posiede o casa de voturi, — in lun’a lui Septembre 1875 innoinduse
uni. Scoleloru comunali sbu maghiarisat6rie li s’au carcima acomodata pentru primirea de bspeti intru acbsta lupta, poporulu s’a despoiatu de drepturile
impartitu dein cass’a statului, de pre pelea popo- acbsta si sub tempulu amentitu pbte carcimari fora lui seculari cu o maioritate de 2 voturi, debrace
raloru 636,^05 fl. 24V cr. v. a. precaudu eschiderea iobagiloru dela dreptulu carcimaritului." dintre representantii poporului romanu afara de d.
2
celoru confessionali abia una suma de 19,796 fi. Totu numitele legi cuprindu si urmatbri’a dispu- adv. G. M. numai zelosulu protopopu d. Demetriu
v. a. Una atare proportiune dor’ nice in părţile setiune: „Folosirea dreptului de carcimaritu după Yarna luă parte la adunare pana in momentulu
desiertului Gobi n’ai află ! usulu vechiu se concede iobagiloru si inquiliniloru din urma. —
Constatamu totu-odata cu adunca durere, cum
Si bre catu cade pre sc61ele romane confessio­ dela S. Mihaiu pana la Craciunu." ca inaltulu ministeriu de interne au si resolvatu in
nali Zarandane dein acbstâ suma? Intoleranti’a b) Assecurarea acestoru drepturi sustienute prin parte recursulu alaturatu, abviandu pre comun’a
stapaniloru, cade, dbr’ cruceri nice unulu! 54 mili usulu legalu s’au inarticulatu si in legile din anulu urb. Dindeleagu prin decretulu dto 9 Ianuar 1876
romani fiii ai acestui comitatu si cu sc61e mai co- 1846/7 art- Y. p. 7. nr. 63,206—1875 cu pretensiunile' sale de a-si
respundiatbrie, fora catu de pucinu ajutoriu dein C) Acestu usu legalu s’a sustienutu si prin potb oferi venitulu carciumaritului pentru baseric’a
cass’a, unde bietulu olariu-si da si cruceriulu celu patent’a urbariale din 20 Iuniu 1854 §. 31.
gr. cath. — bra facia cu comunele Lapusiulu rom.
dein urma, si 7 mili maghiari si alte nationalitati d) Acestu usu legalu s’a interpretatu prin or- si Ciceu-cristuru inca n’au urmatu înalta decisiune,
cu 2—3 scoli elementari bene dotate dein partea dinatiunea escelsului reg. guberniu alu m. princi-
— despre care ve voia incunosciintia la tem­
statului! Ce dreptate!!! patu Transilvaniei dto. Clusiu 29. Novembre 1862 pulu seu. B r u t u s.
După cetirea reportului, prein abdicarea de aub Nr, 26,461—1862 prin tienbrea urmatbria: